Românii
reprezintă o minoritate nu foarte puternică din populația
Ținutului Secuiesc ( ex. 14% în jud. Harghita, 23% în jud. Covasna
). Din punct de vedere istoric, cele mai multe loc. cu populație
românească au apărut ca atare într'o perioadă relativ recentă.
La 1839, administrația Transilvaniei consemna în general satele
secuiești cu pop. românească din nordul jud. Harghita ( ex.
Bilbor, Tulgheș ) și pe cele incluse actualmente în jud. Neamț și
Bacău ( ex. Bicaz-Chei ) ca 'întemeiate de valahi imigrați din
Moldova'; întemeierea se produsese probabil cu nu foarte multă
vreme înainte, când de fapt multe dintre sate erau probabil locuite
de o pop. maghiară mai firavă sau cel puțin fuseseră până cu
puțin timp înainte, date fiind numele de origine maghiară. Pe
Valea Trotușului Superior o parte dintre românii de astăzi sunt de
fapt ceangăi veniți din Moldova ( detalii aici ). Regiunea
cu solidă pop. românească din Scaunul Mureșului ( în general
malul drept al Mureșului ) a trecut probabil prin același proces,
românii venind aici dinspre comitatele Transilvaniei, dar la o dată
ceva mai timpurie; există aici și toponime rom., dar numai pentru
cătune, sateliți ai satelor mai mari. Aceeași situație se
observă și la ieșirea Mureșului din Giurgeu ( ex. Subcetate /
Varviz / Gyergyóvárhegy, Sărmaș / Salamás, Gălăuțaș /
Galócás ), unde românii au ajuns probabil din Valea Mureșului
Superior ( ex. Toplița, Deda ). Singura regiune din Secuime care
pare să fi avut tot timpul pop. rom. masivă este cea din sudul jud.
Covasna ( Întorsura Buzăului și împrejurimile ); doar aici
lipsesc toponimele magh. La acestea se mai adaugă toponime rom.
răzlețe, ex. Brețcu / Bereck, Bălan / Balánbanya, chiar unde
pop. rom. e (cvasi-)dispărută ( Cernat / Csernáton, Albiș /
Kézdialbis ). Există și cel puțin 2 sate total rom. cu caracter
de enclave, Voșlăbeni / Vasláb și Livezi / Lóvész, întemeiate
probabil prin colonizări latifundiare ( e cel puțin cazul celui
dintâi, în sec. XVII, de către conții Lázár; cf. Oșlobeni,
jud. Neamț ). În reședințele de județ ( Târgu Mureș,
Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe ) pop. rom. a crescut semnificativ
în a doua jumătate a sec. XX. Lista localităților cu pop. rom. de
cel puțin 10%. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%,
galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul
Secuiesc. Numele localităților vor fi în formatul română (/
română fostă ) sau română / maghiară ( dacă apare un singur
nume românesc, care însă nu pare originar
). Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
 |
| Romanian Orthodox Cathedral in Miercurea-Ciuc |
Romanians
form a not very strong minority within the population of the Szekler
Land / Székelyföld ( e.g. 14% in County Harghita / Hargita, 23% in
County Covasna / Kovászna ). From a historical point of view, most
communities populated with Romanians appeared as such in relatively
recent times. In 1839, Transylvania's bureaucracy generally recorded
the Szekler villages inhabited by Romanians in northern present-day
County Harghita ( e.g. Bilbor / Bélbor, Tulgheș / Gyergyótölgyes
) and those later attached to Counties Neamț and Bacău ( e.g.
Bicaz-Chei / Almásmező ) as 'founded by Wallachians emigrated from
Moldavia'; this foundation had probably happened not much earlier,
when probably many of these villages were actually inhabited by small
Hungarian populations or at least had been until recently, given the
Hungarian origin of the respective placenames. In the Upper Trotuș
Valley some of today's Romanians are actually Csángós who have come
here from Moldavia ( details here ). The area with solid Romanian
population in Mureș / Maros Seat ( by and large the right bank of
the Mureș / Maros ) has probably gone through the same phenomenon,
with Romanians arriving here from Transylvania's counties, but at an
earlier date; there are even Romanian placenames here, but only for
hamlets, satellites of the larger villages. The same situation is
noticeable in the area where the Mureș / Maros leaves the Giurgeu /
Gyergyó area ( e.g. Subcetate / Varviz / Gyergyóvárhegy, Sărmaș
/ Salamás, Gălăuțaș / Galócás ) where Romanians probably
migrated from the so-called Upper Mureș Valley ( e.g. Toplița, Deda
). The only area of the Szekler Land that seems to have had always a
strong Romanian population is the one in the southern County Covasna
/ Kovászna ( Întorsura Buzăului and its environs ); only here
are Hungarian placenames absent. To these we may add disparate
(Slavo-)Romanian placenames, e.g. Brețcu / Bereck, Bălan /
Balánbánya, even where the Romanian population has more or less
disappeared ( e.g. Cernat / Csernáton, Albiș / Kézdialbis ).
There are also 2 enclave-like purely Romanian villages, Voșlăbeni
/ Vasláb and Livezi / Lóvész, probably founded through landowners'
colonisations ( this is true at least of the former, founded by the
counts Lázár in the 17th c.; cf. Oșlobeni, County Neamț ).
In the county centres ( Târgu Mureș / Marosvásárhely,
Miercurea-Ciuc / Csíkszereda, Sfântu Gheorghe / Sepsiszentgyörgy)
the Romanian population has grown significantly in the second half of
the 20th c. The list of local communities with Romanian population of
at least 10%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow =
25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler Land. Placenames
will be in the format Romanian (/ Romanian formerly) or Romanian /
Hungarian ( when there is only one Romanian name available, but which
doesn't seem original ). Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
Gălăuțaș
( 68%, 40% la 1966 ), Dealu Armanului ( 100% ), Gălăuțaș-Pârâu
( 99% ), Nuțeni ( 93% ), Preluca ( 100% ), Toleșeni ( 82% ),
Zăpodea ( 100% )
Sărmaș
/ Șărmaș ( 88% ), Fundoaia ( 96% ), Hodoșa ( 67%, 47% în 1966 ),
Platonești ( 100% ), Runc ( 75% ), Lăzărești / Lázárfalva ( 2%,
dar 32% la 1850 )
Subcetate
/ Varviz ( 95% ), Călnaci ( 99% ), Duda ( 100% ), Filpea / Fülpe (
81%, 92% la 1966 ), Valea Strâmbă / Tekerőpatak ( 2%, dar 9%
la 1850 și 17% la 1900 )
Bilbor
( 99% ), Secu / Székpatak (70%, dar 1% în 1966 și încă 11%
în 1992; schimbarea se explică printr’o imigrație rom.), Borsec
( 21%, la fel la 1850, dar 11% la 1956 ), Corbu ( 88%, 76% la
1850 ), Capu Corbului ( 90%, 75% la 1966 )
 |
| Romanian wooden church in Tulgheș |
Tulgheș
( 69%, 50% la 1850; + Naghirez 96%, Pârâul Asodului / Aszódpatak
28%, Poiana Nouă 57%, Poiana Veche 95%, Putna Mare 67%, Valea
Frumoasă 53%, toate la 1966 ), Hagota ( 23%, 12% la 1966 ), Pintic (
100%, 85% la 1966 ), Recea / Récefalva ( 87%, 60% la 1966 )
Bicaz-Chei
/ Poiana Mărului (99%), Bârnadu (100%), Gherman (100%), Ivăneș
(92%), Bicazu Ardelean (100%), Telec (100%), Ticoș (100%), Dămuc
(100%), Huisurez (100%), Trei Fântâni (100%, dar 50% sau 11
pers. s’ar părea că sunt ceangăi; doar 6% și majoritate
maghiară oficial la 1910)
Lacu
Roșu ( 64%, 36% la 1966 )
Livezi
( 94% ), Valea Gârbea / Görbepataka ( 14%, 2% în 1966
), Păltiniș-Ciuc / Nyíresalja ( 0%, dar 22% în 1966 )
Făget (30%,
dar din care 14% ceangăi, plus 1% declarați; doar 24% se declară
românofoni), Făgetu de Sus (18%), Bolovăniș (83%, dar din
care 7% ceangăi), Ghimeș (12%, 23% în 1966; includ aprox. 1%
ceangăi, plus 1% declarați), Răchitiș (100%, 67% la 1910),
Tărhăuși (79%, inclusiv aprox. 8% ceangăi, plus 4%
declarați; ceangăii se declară maghiarofoni)
Cădărești
/ Ciugheșu Unguresc (93%, dar din care aprox. 34% ceangăi;
doar 85% se declară romf.; 14% și maj. magh. la 1910), Pajiștea /
Gyepece (100%, dar 38% sau 14 pers. ceangăi; 82% în 1966)
Miercurea-Ciuc
( 18%, 2% la 1900; + Várdotfalva 12% la 1966 ), Mihăileni /
Sânmihaiu ( 2%, dar 11% la 1850 ), Ciobăniș (35%, 60% la
1966), Armășenii Noi / Ménaságújfalu ( 13% la 1850
), Frumoasa / Ciuc-Sepviz ( doar 1%, la fel și la 1850, dar 16%
la 1900 ), Șoimeni / Ciomortan ( 1%, 12% la 1850 ), Coșnea
/ Kostelek (61% și 4% ceangăi, dar 51% cat., ceea ce impune 16%
ceangăi; de altfel 49% își declară limba magh.)
Gheorgheni
/ Giurgeu-Sânmiclăuș ( 11%, 2% la 1850 ), Vargatac ( 29% în 1966,
51% în 1977, fără rom. în 1992, cu scădere drastică de pop. ),
Visafolio ( 10%, 33% în 1966 )
Voșlăbeni
/ Vașlab ( 71%, 99% în 1850 ), Heveder ( doar 1%, dar 58% la 1910
), Izvoru Mureșului ( 41%, 5% la 1966, când probabil nu era încă
stațiune; + Boteni / Bótatelep și Tincani / Tinkatelep, 57% și
70% în 1966 )
Iacobeni
/ Kászonjakabfalva ( 21% ), Imper / Kászonimpér ( 22% ), Plăieșii
de Sus / Kászonfeltíz ( doar 6%, dar 18% la 1850 ), Lăzărești
/ Lázárfalva ( 2%, dar 32% la 1850 )
Brețcu
( 25%, 40% la 1900 ), Mărtănuș / ( 27%, 44% la 1850 ), Oituz (
26%, apăruți cândva între 1910 și 1966 )
Malnaș-Băi
( 10% )
Zăbala
/ Zabola ( 26%, 6% la 1850; + Pava 9% la 1966 ), Covasna ( 34%,
17% la 1900 ), Zagon ( 48%, 15% la 1850 ), Păpăuți ( 55%, 18%
la 1850 ), Boroșneu Mic ( 65% la 1900, veniți după 1850 și
plecați prin anii ’20 ), Lisnău Vale ( 46%, ca la Oituz )
 |
| Orthodox church in Zagon |
Sfântu
Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu ( 23%, 18% la 1850, 1% la 1900
), Chichiș ( 18%, 36% la 1850 ), Dobolii de Jos / Aldoboly
( 36%, 53% la 1850 )
Aita
Medie ( 11% ), Belin ( 16%, 25% la 1850, 8% la 1900 ),
Belin-Vale ( 65%, restul țig. romf. )
Lunca
Ozunului (95%), Băcel ( 99% ), Dobârlău ( 100% ), Valea
Dobârlăului ( 99% )
Valea
Mare ( 98% ), Barcani ( 100%; + Vârtej 100% la 1966 ), Lădăuți
( 100% ), Sărămaș ( 100% )
Întorsura
Buzăului ( 99%; + Aninoasa, Crivina Mare și Mică, Floroaia Mică
și Popicești, la 1966 prima și restul 100% ), Brădet ( 100%; +
Băilești 100% la 1966 ), Floroaia ( 100% ), Scrădoasa ( 100% )
Sita
Buzăului ( 100%, + Bobocea, Ciumernic, Cremenea și Lopata 100% la
1966, + Pârâiașul 99% ), Crasna ( 100%, + Chichirău 100% la 1966
), Merișor ( părăsit, 100% la 1966 ), Zăbrătău ( 100% )
Herculian /
Hărmanu Unguresc ( 0%, dar 12% țig. romf. ), Doboșeni /
Săldăbaș ( 10%, 39% țig. romf. )
Filiaș
/ Fiatfalău ( 16% la 1850 ), Cușmed / Küsmöd ( 15% la 1850 ),
Porumbenii Mari / Porumbu Mare / Golumba Mare ( 0%, 26% la 1850 ),
Crăciunel / Karácsonfalva ( 1%, 13% la 1850 ), Bodogaia / Boldogaia
( 2%, dar 23% la 1850 ), Eliseni / Sânterjebet ( 2%, dar 16% la 1850
)
Sângeorgiu
de Pădure (23%, 41% la 1850), Bezidu Nou (31% la 1850), Vădaș
/ Vadasd (10% la 1850), Troița / Sânharomșag (16% la
1850), Maiad (29% la 1850), Sântandrei / Nyárádandrásfalva
(49% la 1850, apoi mult mai puțini, anexat la Miercurea Nirajului ),
Surda / Süketfalva (44% la 1850, similar, anexat la Dumitreștii /
Demeterfalva ), Șardu Nirajului (21%, 53% la 1850), Păsăreni
/ Mădăraș (26% la 1850), Bolintineni / Nyárádbálintfalva (42%,
100% la 1850; dif. e în general în favoarea țig.)
Acățari
/ Acășfalău (?) ( 12% la 1850 ), Murgești / Sânbenedic / (
2%, dar 46% la 1850 ), Roteni / Harasztkerék (
1%, dar 14% la 1850 ), Vălenii / Oaia ( 1%, dar 15% la 1850
), Crăciunești / Nyárádkarácson (51% la 1850; + Nicolești
/ Sânmiclăuș 13% atunci), Budiu Mic (26% la 1850), Cinta /
Fintaháza (27% la 1850)
Isla
/ Iszló (37% la 1850), Călugăreni / Michaza / Mikháza (18%,
apăruți cândva curând după Război), Căpeți / Kopac ( 18%
), Ernei / Erneu Mare (7%, 20% la 1850)
Drojdii
/ Seprőd
(13%, 15% la 1850, dar apoi dispar brusc și reapar brusc între 1992
și 2002), Șardu Nirajului (21%, 53% la 1850) Lăureni
/ Kisszentlőrinc
(51%, 89% la 1850), Moșuni / Székelymoson (64%), Veța (100%,
89% la 1850), Mitrești / Sânmărtinu Nirajului (11% la 1850),
Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (28% la 1850)
Ceuașu
de Câmpie (44%), Porumbeni / Golomba (27%, 38% la
1850), Chinari / Orheiu? / Várhegy (44%, 63% la
1850), Sângeorgiu de Mureș (37%, 71% la 1850), Tofalău
(25% sau 5 din 20; 92% la 1850)
Herghelia
/ Meneșu de Câmpie (86%, 56% la 1850), Bărdești /
Marosbárdos (93%), Voiniceni / Săbadu de Câmpie (83%, maximul
99% în 1966), Hărțău (20%, 57% la 1850), Pănet (15% la
1850), Cuieșd (2%, 20% la 1850, încă 31% la 1977, dar scăderea
bruscă de după arată că erau de fapt țig., chiar toți țigf.)
 |
| Romanian wooden church in Pănet |
Târgu
Mureș / Mureș-Oșorhei ( 50%, 6% la 1850, 23% în 1948, creștere
continuă, dar mai bruscă cândva între 1977, când erau încă
35%, și 1992; + Podeni / Hidvég, 49% la 1850 ), Remetea /
Remeteszeg ( 56%, 96% la 1850, 17% în 1966 ), Sântana de Mureș
(52%, 70% la 1850), Curteni / Odorfalău (15% la 1850)
 |
| Romanian wooden church in Hărțău |
Sâncraiu
de Mureș (47%, 32% la 1850; + Cornățel / Egerseg / Egerszeg, 60%
la 1850, anexat), Valea Rece (86%, 65% în 1966), Band (
20%, 45% la 1850 ), Mărășești / Marosesd (78%, dar 57% în
1966), Țiptelnic (55%, 74% la 1850, 85% în 1966, 76% în 1992)
Mădăraș
(doar 6%, dar 45% la 1850, similar la 1930; schimbare bruscă în
anii ’30, cu scădere masivă de pop.), Fânațele Mădărașului
/ Hidegvölgy (13%), Negrenii de Câmpie / Feketelak
(11%), Drăculea Bandului ( 80% ), Valea Mare
(99%), Iștantău (93%), Șincai-Fânațe / Édeságtanya
(89%)
Șincai
/ Șamșud (39%, 56% la 1850), Lechincioara / Kislekence (97%, 80% la
1850), Pusta / Fekete (99%, 84% la 1850, dar e mai probabil să
fi fost comitatensă și nu secuiască), Bozed (100%), Culpiu
(32%)
Berghia
(35%), Oroiu (100%, practic la fel tot timpul din 1850; la fel
și Oroiu de Câmpie, anexat), Sântioana de Mureș (11%, 23% la
1850), Nazna (91%, 52% la 1850; creștere continuă, inclusiv în
peioada dualistă, deja 69% la 1910; + Micești / Maroskisfalud, 89%
la 1850)
Ungheni
/ Nirașteu (79%), Morești / Malomfalău (51%, 74% la 1850), Șăușa
(96%, Șăușa Secuiască / Székelysóspatak 93% la 1850), Mureșeni
/ Medeșfalău ( 54%, similar și în 1966, dar 88% la 1850
), Cristești / Cristuru de Mureș (52%)
 |
| Orthodox church in Târgu Mureș |
