Sunday 23 June 2013

Românii din Ținutul Secuiesc (hartă) / Romanians in the Szekler Land (map)



Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație românească de minim 10% din Ținutul Secuiesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Negre = Ținutul Secuiesc. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in the Szekler Land where Romanians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black = Szekler Land. Source: http://www.kia.hu/konyvtar




            




Saturday 22 June 2013

Românii din Ținutul Secuiesc (listă) / Romanians in the Szekler Land (list)


     Românii reprezintă o minoritate nu foarte puternică din populația Ținutului Secuiesc ( ex. 14% în jud. Harghita, 23% în jud. Covasna ). Din punct de vedere istoric, cele mai multe loc. cu populație românească au apărut ca atare într'o perioadă relativ recentă. La 1839, administrația Transilvaniei consemna în general satele secuiești cu pop. românească din nordul jud. Harghita ( ex. Bilbor, Tulgheș ) și pe cele incluse actualmente în jud. Neamț și Bacău ( ex. Bicaz-Chei ) ca 'întemeiate de valahi imigrați din Moldova'; întemeierea se produsese probabil cu nu foarte multă vreme înainte, când de fapt multe dintre sate erau probabil locuite de o pop. maghiară mai firavă sau cel puțin fuseseră până cu puțin timp înainte, date fiind numele de origine maghiară. Pe Valea Trotușului Superior o parte dintre românii de astăzi sunt de fapt ceangăi veniți din Moldova ( detalii aici ). Regiunea cu solidă pop. românească din Scaunul Mureșului ( în general malul drept al Mureșului ) a trecut probabil prin același proces, românii venind aici dinspre comitatele Transilvaniei, dar la o dată ceva mai timpurie; există aici și toponime rom., dar numai pentru cătune, sateliți ai satelor mai mari.  Aceeași situație se observă și la ieșirea Mureșului din Giurgeu ( ex. Subcetate / Varviz / Gyergyóvárhegy, Sărmaș / Salamás, Gălăuțaș / Galócás ), unde românii au ajuns probabil din Valea Mureșului Superior ( ex. Toplița, Deda ). Singura regiune din Secuime care pare să fi avut tot timpul pop. rom. masivă este cea din sudul jud. Covasna ( Întorsura Buzăului și împrejurimile ); doar aici lipsesc toponimele magh. La acestea se mai adaugă toponime rom. răzlețe, ex. Brețcu / Bereck, Bălan / Balánbanya, chiar unde pop. rom. e (cvasi-)dispărută ( Cernat / Csernáton, Albiș / Kézdialbis ). Există și cel puțin 2 sate total rom. cu caracter de enclave, Voșlăbeni / Vasláb și Livezi / Lóvész, întemeiate probabil prin colonizări latifundiare ( e cel puțin cazul celui dintâi, în sec. XVII, de către conții Lázár; cf. Oșlobeni, jud. Neamț ). În reședințele de județ ( Târgu Mureș, Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe ) pop. rom. a crescut semnificativ în a doua jumătate a sec. XX. Lista localităților cu pop. rom. de cel puțin 10%. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul Secuiesc. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) sau română / maghiară ( dacă apare un singur nume românesc, care însă nu pare originar ). Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     
Romanian Orthodox Cathedral in Miercurea-Ciuc



    Romanians form a not very strong minority within the population of the Szekler Land / Székelyföld ( e.g. 14% in County Harghita / Hargita, 23% in County Covasna / Kovászna ). From a historical point of view, most communities populated with Romanians appeared as such in relatively recent times. In 1839, Transylvania's bureaucracy generally recorded the Szekler villages inhabited by Romanians in northern present-day County Harghita ( e.g. Bilbor / Bélbor, Tulgheș / Gyergyótölgyes ) and those later  attached to Counties Neamț and Bacău ( e.g. Bicaz-Chei / Almásmező ) as 'founded by Wallachians emigrated from Moldavia'; this foundation had probably happened not much earlier, when probably many of these villages were actually inhabited by small Hungarian populations or at least had been until recently, given the Hungarian origin of the respective placenames. In the Upper Trotuș Valley some of today's Romanians are actually Csángós who have come here from Moldavia ( details here ). The area with solid Romanian population in Mureș / Maros Seat ( by and large the right bank of the Mureș / Maros ) has probably gone through the same phenomenon, with Romanians arriving here from Transylvania's counties, but at an earlier date; there are even Romanian placenames here, but only for hamlets, satellites of the larger villages. The same situation is noticeable in the area where the Mureș / Maros leaves the Giurgeu / Gyergyó area ( e.g. Subcetate / Varviz / Gyergyóvárhegy, Sărmaș / Salamás, Gălăuțaș / Galócás ) where Romanians probably migrated from the so-called Upper Mureș Valley ( e.g. Toplița, Deda ). The only area of the Szekler Land that seems to have had always a strong Romanian population is the one in the southern County Covasna / Kovászna ( Întorsura Buzăului and its environs ); only here are Hungarian placenames absent. To these we may add disparate (Slavo-)Romanian placenames, e.g. Brețcu / Bereck, Bălan / Balánbánya, even where the Romanian population has more or less disappeared ( e.g. Cernat / Csernáton, Albiș / Kézdialbis ). There are also 2 enclave-like purely Romanian villages, Voșlăbeni / Vasláb and Livezi / Lóvész, probably founded through landowners' colonisations ( this is true at least of the former, founded by the counts Lázár in the 17th c.; cf. Oșlobeni, County Neamț ). In the county centres ( Târgu Mureș / Marosvásárhely, Miercurea-Ciuc / Csíkszereda, Sfântu Gheorghe / Sepsiszentgyörgy) the Romanian population has grown significantly in the second half of the 20th c. The list of local communities with Romanian population of at least 10%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler Land. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly) or Romanian / Hungarian ( when there is only one Romanian name available, but which doesn't seem original ). Source: http://www.kia.hu/konyvtar.




Gălăuțaș ( 68%, 40% la 1966 ), Dealu Armanului ( 100% ), Gălăuțaș-Pârâu ( 99% ), Nuțeni ( 93% ), Preluca ( 100% ), Toleșeni ( 82% ), Zăpodea ( 100% )


Sărmaș / Șărmaș ( 88% ), Fundoaia ( 96% ), Hodoșa ( 67%, 47% în 1966 ), Platonești ( 100% ), Runc ( 75% ), Lăzărești / Lázárfalva ( 2%, dar 32% la 1850 )


Subcetate / Varviz ( 95% ), Călnaci ( 99% ), Duda ( 100% ), Filpea / Fülpe ( 81%, 92% la 1966 ), Valea Strâmbă / Tekerőpatak ( 2%, dar 9% la 1850 și 17% la 1900 )






Bilbor ( 99% ), Secu / Székpatak (70%, dar 1% în 1966 și încă 11% în 1992; schimbarea se explică printr’o imigrație rom.), Borsec ( 21%, la fel la 1850, dar 11% la 1956 ), Corbu ( 88%, 76% la 1850 ), Capu Corbului ( 90%, 75% la 1966 )
     
Romanian wooden church in Tulgheș


Tulgheș ( 69%, 50% la 1850; + Naghirez 96%, Pârâul Asodului / Aszódpatak 28%, Poiana Nouă 57%, Poiana Veche 95%, Putna Mare 67%, Valea Frumoasă 53%, toate la 1966 ), Hagota ( 23%, 12% la 1966 ), Pintic ( 100%, 85% la 1966 ), Recea / Récefalva ( 87%, 60% la 1966 )

  
          

Bicaz-Chei / Poiana Mărului (99%), Bârnadu (100%), Gherman (100%), Ivăneș (92%), Bicazu Ardelean (100%), Telec (100%), Ticoș (100%), Dămuc (100%), Huisurez (100%), Trei Fântâni (100%, dar 50% sau 11 pers. s’ar părea că sunt ceangăi; doar 6% și majoritate maghiară oficial la 1910)


Lacu Roșu ( 64%, 36% la 1966 )

          


Livezi ( 94% ),  Valea Gârbea / Görbepataka ( 14%, 2% în 1966 ),  Păltiniș-Ciuc / Nyíresalja ( 0%, dar 22% în 1966 )

Făget (30%, dar din care 14% ceangăi, plus 1% declarați; doar 24% se declară românofoni), Făgetu de Sus (18%), Bolovăniș (83%, dar din care 7% ceangăi), Ghimeș (12%, 23% în 1966; includ aprox. 1% ceangăi, plus 1% declarați), Răchitiș (100%, 67% la 1910), Tărhăuși (79%, inclusiv aprox. 8% ceangăi, plus 4% declarați; ceangăii se declară maghiarofoni)                                                         

Cădărești / Ciugheșu Unguresc (93%, dar din care aprox. 34% ceangăi; doar 85% se declară romf.; 14% și maj. magh. la 1910), Pajiștea / Gyepece (100%, dar 38% sau 14 pers. ceangăi; 82% în 1966)


          
           
Miercurea-Ciuc ( 18%, 2% la 1900; + Várdotfalva 12% la 1966 ), Mihăileni / Sânmihaiu ( 2%, dar 11% la 1850 ), Ciobăniș (35%, 60% la 1966), Armășenii Noi / Ménaságújfalu ( 13% la 1850 ), Frumoasa / Ciuc-Sepviz ( doar 1%, la fel și la 1850, dar 16% la 1900 ), Șoimeni / Ciomortan ( 1%, 12% la 1850 ), Coșnea / Kostelek (61% și 4% ceangăi, dar 51% cat., ceea ce impune 16% ceangăi; de altfel 49% își declară limba magh.)


 



Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș ( 11%, 2% la 1850 ), Vargatac ( 29% în 1966, 51% în 1977, fără rom. în 1992, cu scădere drastică de pop. ), Visafolio ( 10%, 33% în 1966 )


Voșlăbeni / Vașlab ( 71%, 99% în 1850 ), Heveder ( doar 1%, dar 58% la 1910 ), Izvoru Mureșului ( 41%, 5% la 1966, când probabil nu era încă stațiune; + Boteni / Bótatelep și Tincani / Tinkatelep, 57% și 70% în 1966 )


          

Iacobeni / Kászonjakabfalva ( 21% ), Imper / Kászonimpér ( 22% ), Plăieșii de Sus / Kászonfeltíz ( doar 6%, dar 18% la 1850 ), Lăzărești / Lázárfalva ( 2%, dar 32% la 1850 )

Brețcu ( 25%, 40% la 1900 ), Mărtănuș / ( 27%, 44% la 1850 ), Oituz ( 26%, apăruți cândva între 1910 și 1966 )


Malnaș-Băi ( 10% )
          




Zăbala / Zabola ( 26%, 6% la 1850; + Pava 9% la 1966 ), Covasna ( 34%, 17% la 1900 ), Zagon ( 48%, 15% la 1850 ), Păpăuți ( 55%, 18% la 1850 ), Boroșneu Mic ( 65% la 1900, veniți după 1850 și plecați prin anii ’20 ), Lisnău Vale ( 46%, ca la Oituz ) 
     
Orthodox church in Zagon



Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu ( 23%, 18% la 1850, 1% la 1900 ), Chichiș ( 18%, 36% la 1850 ), Dobolii de Jos / Aldoboly ( 36%, 53% la 1850 )

Aita Medie ( 11% ), Belin ( 16%, 25% la 1850, 8% la 1900 ), Belin-Vale ( 65%, restul țig. romf. )


          


Lunca Ozunului (95%), Băcel ( 99% ), Dobârlău ( 100% ), Valea Dobârlăului ( 99% )

Valea Mare ( 98% ), Barcani ( 100%; + Vârtej 100% la 1966 ), Lădăuți ( 100% ), Sărămaș ( 100% )

Întorsura Buzăului ( 99%; + Aninoasa, Crivina Mare și Mică, Floroaia Mică și Popicești, la 1966 prima și restul 100% ), Brădet ( 100%; + Băilești 100% la 1966 ), Floroaia ( 100% ), Scrădoasa ( 100% )

Sita Buzăului ( 100%, + Bobocea, Ciumernic, Cremenea și Lopata 100% la 1966, + Pârâiașul 99% ), Crasna ( 100%, + Chichirău 100% la 1966 ), Merișor ( părăsit, 100% la 1966 ), Zăbrătău ( 100% )

Herculian / Hărmanu Unguresc ( 0%, dar 12% țig. romf. ), Doboșeni / Săldăbaș ( 10%, 39% țig. romf. )



         

Filiaș / Fiatfalău ( 16% la 1850 ), Cușmed / Küsmöd ( 15% la 1850 ), Porumbenii Mari / Porumbu Mare / Golumba Mare ( 0%, 26% la 1850 ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 1%, 13% la 1850 ), Bodogaia / Boldogaia ( 2%, dar 23% la 1850 ), Eliseni / Sânterjebet ( 2%, dar 16% la 1850 )


     

Sângeorgiu de Pădure (23%, 41% la 1850), Bezidu Nou (31% la 1850), Vădaș / Vadasd (10% la 1850), Troița / Sânharomșag (16% la 1850), Maiad (29% la 1850), Sântandrei / Nyárádandrásfalva (49% la 1850, apoi mult mai puțini, anexat la Miercurea Nirajului ), Surda / Süketfalva (44% la 1850, similar, anexat la Dumitreștii / Demeterfalva ), Șardu Nirajului (21%, 53% la 1850), Păsăreni / Mădăraș (26% la 1850), Bolintineni / Nyárádbálintfalva (42%, 100% la 1850; dif. e în general în favoarea țig.)


Acățari / Acășfalău (?) ( 12% la 1850 ), Murgești / Sânbenedic / ( 2%, dar 46% la 1850 ), Roteni / Harasztkerék ( 1%, dar 14% la 1850 ), Vălenii / Oaia ( 1%, dar 15% la 1850 ), Crăciunești / Nyárádkarácson (51% la 1850; + Nicolești / Sânmiclăuș 13% atunci), Budiu Mic (26% la 1850), Cinta / Fintaháza (27% la 1850)


     
        
Isla / Iszló (37% la 1850), Călugăreni / Michaza / Mikháza (18%, apăruți cândva curând după Război), Căpeți / Kopac ( 18% ), Ernei / Erneu Mare (7%, 20% la 1850)


Drojdii / Seprőd (13%, 15% la 1850, dar apoi dispar brusc și reapar brusc între 1992 și 2002), Șardu Nirajului (21%, 53% la 1850) Lăureni / Kisszentlőrinc (51%, 89% la 1850), Moșuni / Székelymoson (64%), Veța (100%, 89% la 1850), Mitrești / Sânmărtinu Nirajului (11% la 1850), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (28% la 1850)





Ceuașu de Câmpie (44%), Porumbeni / Golomba (27%, 38% la 1850), Chinari / Orheiu? / Várhegy (44%, 63% la 1850), Sângeorgiu de Mureș (37%, 71% la 1850), Tofalău (25% sau 5 din 20; 92% la 1850)
   

Herghelia / Meneșu de Câmpie (86%, 56% la 1850), Bărdești / Marosbárdos (93%), Voiniceni / Săbadu de Câmpie (83%, maximul 99% în 1966), Hărțău (20%, 57% la 1850), Pănet (15% la 1850), Cuieșd (2%, 20% la 1850, încă 31% la 1977, dar scăderea bruscă de după arată că erau de fapt țig., chiar toți țigf.)


Romanian wooden church in Pănet

Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei ( 50%, 6% la 1850, 23% în 1948, creștere continuă, dar mai bruscă cândva între 1977, când erau încă 35%, și 1992; + Podeni / Hidvég, 49% la 1850 ), Remetea / Remeteszeg ( 56%, 96% la 1850, 17% în 1966 ), Sântana de Mureș (52%, 70% la 1850), Curteni / Odorfalău (15% la 1850)



Romanian wooden church in Hărțău
Sâncraiu de Mureș (47%, 32% la 1850; + Cornățel / Egerseg / Egerszeg, 60% la 1850, anexat), Valea Rece (86%, 65% în 1966), Band ( 20%, 45% la 1850 ), Mărășești / Marosesd (78%, dar 57% în 1966), Țiptelnic (55%, 74% la 1850, 85% în 1966, 76% în 1992)

Mădăraș (doar 6%, dar 45% la 1850, similar la 1930; schimbare bruscă în anii ’30, cu scădere masivă de pop.), Fânațele Mădărașului / Hidegvölgy (13%), Negrenii de Câmpie / Feketelak (11%), Drăculea Bandului ( 80% ), Valea Mare (99%), Iștantău (93%), Șincai-Fânațe / Édeságtanya (89%)


Șincai / Șamșud (39%, 56% la 1850), Lechincioara / Kislekence (97%, 80% la 1850), Pusta / Fekete (99%, 84% la 1850, dar e mai probabil să fi fost comitatensă și nu secuiască), Bozed (100%), Culpiu (32%)


     

Berghia (35%), Oroiu (100%, practic la fel tot timpul din 1850; la fel și Oroiu de Câmpie, anexat), Sântioana de Mureș (11%, 23% la 1850), Nazna (91%, 52% la 1850; creștere continuă, inclusiv în peioada dualistă, deja 69% la 1910; + Micești / Maroskisfalud, 89% la 1850) 


Ungheni / Nirașteu (79%), Morești / Malomfalău (51%, 74% la 1850), Șăușa (96%, Șăușa Secuiască / Székelysóspatak 93% la 1850), Mureșeni / Medeșfalău ( 54%, similar și în 1966, dar 88% la 1850 ), Cristești / Cristuru de Mureș (52%)


     
Orthodox church in Târgu Mureș