Friday 4 October 2013

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (hărți) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (maps)



     1) Prima hartă corespunde postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = zona de puternică maghiarizare ( sec. XIX-XX ), cu pop. maghiarofone ne-maghiare. Se remarcă pop. magh. masivă din sud-vestul și sudul jud. Satu Mare / Sătmar, care se continuă în nordul jud. Sălaj și nord-vestul jud. Bihor.  De asemenea câteva enclave pe cursul Someșului și Tisei și multe sate din apropierea graniței. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
     2) Pentru mai multă claritate, a doua hartă reprezintă populația maghiarofonă a jud. Maramureș și Satu Mare / Sătmar. Am adăugat și pop. maghiarofonă a raioanelor ucrainene Vinohradiv / Nagyszőllős ( din fostul comitat maghiar Ugocea / Ugocsa ), Hust / Huszt, Teceu / Teaciv / Tecső și Rahău / Rahiv / Rahó ( din fostul comitat maghiar Maramureș / Máramaros ), conform recensământului din 2001 ( sursa aici ). Pentru Ucraina lipsesc datele pentru etnie la nivel de localitate.             

     1) This is the map that corresponds to the preceding postBlue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the area of strong Magyarisation ( 19th and 20th c. ), with Hungarian-speaking non-ethnically Hungarian populations. One notices the massive Hungarian population in southwestern and southern County Satu Mare / Sătmar / Szatmár, which continues the one in northern County Sălaj / Szilágy and northern County Bihor / Bihar. Also, several enclaves on the Someș / Szamos and Tisa / Tisza rivers and many villages close to the border. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
     2) For better clarity, the second map represents the Hungarian-speaking population of counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare /Szatmár. I have added the Hungarian-speaking population of Ukrainian rayons Vynohradiv / Nagyszőllős ( from former Hungarian county Ugocea / Ugocsa ), Khust / Huszt, Tyachiv / Tecső and Rahiv / Rahó ( from former Hungarian county Maramureș / Máramaros ), according to the 2001 census ( source here ). Data for ethnicity on local community level are not forthcoming for Ukraine.













Maghiarii din Maramureș și Sătmar (listă) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (list)



     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Maramureș și Satu Mare, care corespund în general cu fostele comitate omonime, care nu au făcut parte din Transilvania. În zona Sătmarului a avut loc o puternică maghiarizare în sec. XIX-XX, a cărei dinamică este însă greu de observat din cauza multelor recensăminte tendențioase și a confuziilor identitare. Jumătatea vestică a jud. Satu Mare se remarcă așadar la nivelul țării prin existența unui grup relativ consistent de populații care sunt maghiarofone cu identitate etnică ne-maghiară ( română, ucraineană, germană, țigănească, dar pentru cazul din urmă nu este un unicat ), cel puțin conform recensămintelor mai apropiate de realitate, și / sau de confesiune ortodoxă sau greco-catolică ( în special cea din urmă ). Aceste pop. par să fi fost mai însemnate în trecut, în special în prima jumătate a sec. XX, ulterior apărând un proces de asimilare la etnia română. În 2002, diferența dintre vorbitorii declarați de maghiară și etnicii maghiari declarați era de 14000 de persoane la nivelul întregului județ.   
     Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). maghf. = vorbitor de magh. ( maghiarofon ), romf. = vorbitor de română etc. ucr. = etnic ucrainean, șv. = etnic șvab, țig. = etnic țigan etc. (rom.-)cat. = romano-catolici. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.


Roman Catholic Cathedral in Satu Mare / Szatmárnémeti


     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare / Szatmár, which in general coincide with the former namesake Hungarian counties, which were never part of Transylvania. In the Sătmar area a process of intense Magyarisation took place in the 19th and 20th c., but its dynamic is hard to study because of the many doctored censuses and of identity confusion. Thus the western half of today's County Satu Mare stands out within Romania through the existence of a relatively numerous group of populations that are Hungarian-speaking but with non-Hungarian ethnic identity ( i.e. Romanian, Ukrainian, German / Swabian, Gypsy, although in the latter case the situation is not unique ), at least according to the more reliable censuses, and / or belonging to the Orthodox and Greek Catholic denominations ( especially the latter ). These populations used to be more significant in the past, particularly in the first half of the 20th c., a process of assimilation to the Romanian ethnic group having subsequently taken place. In 2002, the difference between self-declared Hungarian speakers and self-declared ethnic Hungarians was of 14000 people countywide. 
     Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). maghf. = Hungarian-speaking, romf. = Romanian-speaking etc. ucr. = ethnic Ukrainian, șv. = ethnic Swabian, țig. = ethnic Gypsy etc. (rom.-)cat. = Roman Catholics. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.





     Berveni / Börvely ( 88%, de la 100% la 1869, plus 3% țig. maghf.; ref. ), Lucăceni / Újkálmánd ( 1%, 11% în 1966; cat.-ref. ), Cămin / Calmand / Kálmánd ( 67%, 95% maghf. cu tot cu șvabii și cu 4% țig., 25% maghf. la 1869, la 1930 oficial 2% magh. și cam tot restul germanofoni, caz bizar; cat. ), Căpleni / Kaplony ( 91%, 97% maghf. cu tot cu șvabii și cu 3% țig., 52% maghf. la 1869, la 1930 79% magh., 8% șv. maghf. și 6% rom. maghf.; puternică asimilare a șvabilor; cat., probabil înainte de asimilare ref. ), Urziceni / Cenaloș / Csanálos ( 68%, 94% cu tot cu șvabii; 7% maghf. la 1869, la 1930 11% magh. și 35% șvabi maghf.; cat. ), Urziceni-Pădure / Nagyerdő ( 71%, 79% cu tot cu șvabii și cu 6% rom. maghf.; 91% în 1966; cat. )


     Carei / Nagykároly ( 55%, 86% maghf. la 1869, la 1930 35% magh., 9% șvabi maghf., 7% rom. maghf. și 7 % evrei maghf.; cat.-ref. ), Foieni / Mezőfény ( 56%, 96% maghf. cu tot cu șvabii; 7% maghf. la 1869, la 1930 6% magh. și 37% șv. maghf.; cat. ), Ghenci / Gencs ( 73%, similar tot timpul; ref. ), Viișoara / Ponivaș / Ponyváspuszta ( 89% sau 8 din 9; 65% la 1966; cat. ), Berea / Bere ( 83%, similar tot timpul; 9% țig. maghf.; ref., în 2002 ref.-cat. ), Ciumești / Csomaköz ( 83%, 90% maghf. cu tot cu șvabii și cu 3% țig. maghf.; oficial 25% maghf. la 1869, la 1930 11% magh., 47% șvabi maghf., 4% rom. maghf. și 3% țig. maghf.; puternică asimilare a șvabilor; cat., înainte de asimilare ref. )


Károlyi Palace in Carei / Nagykároly


     Resighea / Reszege ( 16%, similar tot timpul; cat.-ref. ), Sanislău / Szaniszló ( 51%, 62% maghf. cu tot cu șvabii și cu 9% țig. maghf.; oficial 37% maghf. la 1869, la 1930 13% magh. cu 36% șvabi maghf., 2% rom. maghf. și 3% țig. maghf.; cat., ref. înainte de asimilarea șv. ), Petrești / Mezőpetri ( 50%, 77% maghf. cu tot cu o parte din șvabi și cu 11% țig. maghf.; oficial 17% maghf. la 1869, la 1930 4% magh. și 17% maghf.; cat. ), Tiream / Mezőterem ( 42%, 65% cu tot cu șvabii maghf. și cu 8% țig. maghf.; 7% maghf. la 1869, la 1930 2% magh. și 6% șvabi maghf.; cat. )




     Pișcolt / Piskolt ( 32%, de la 52% la 1869; 17% țig. maghf.; ref. ), Dindeștiu Mic / Kisdengeleg ( 34%, 51% maghf. cu tot cu o parte din șvabi; în 1966 oficial 63% magh. și aproape la fel maghf.; cat. ), Dindești / Érdengeleg ( 20%, similar la 1930, 40% la 1869; ref. ), Irina / Iriny ( 88%, de la 77% la 1869; ref. ), Andrid / Érendréd ( 37%, similar la 1930, 65% la 1869; ref. )

      
Pir / Szilágypér ( 63%, similar la 1930, 75% la 1850; 7% țig. maghf.; ref.; + Ateiu / Ete, 11% la 1850, oficial 64% maghf. la 1910, cat.-ref. ), Piru Nou / Újpér ( 27% și 16% țig. maghf.; cat.-ref. ), Chereușa / Érkőrös ( 45%, similar tot timpul; ref. ), Chisău / Keszi ( 82%, similar la 1930, 97% la 1850; ref. ), Becheni / Piele / Pele ( 68%, 89% la 1850, 78% la 1930; ref. ), Cean / Tasnádcsány ( 16%, 4% la 1850, 37% la 1930 după asimilarea unei pop. șvabe; ref.-cat. ), Săuca / Sződemeter ( 15%, similar tot timpul; 7% țig. maghf.; ref. )

     Santău / Tasnádszántó ( 36% și 6% țig. maghf.; 18% la 1869, la 1930 25% și 10% șvabi maghf.; asimilare a șvabilor; cat., ref. înainte de asimilare ), Sudurău / Érszodoró ( 25%, 37% la 1850, similar la 1930; 23% țig. maghf.; ref.; + Spinuș / Tövised, cu 24% la 1850, ref. ), Hotoan / Érhatvan ( 1%, 15% la 1850, similar la 1930 ; ref. ), Căuaș / Érkávás ( 9%, 28% maghf. cu tot cu 9% țig. și 10% rom., 15% la 1869, similar la 1930; ref. ), Tășnad / Tasnád ( 44%, similar la 1930, 81% la 1850, 67% în 1966; 7% țig. maghf.; ref.-cat.; + Tășnadu Nou / Újtasnád, 69% în 1966 ), Blaja / Tasnádbalázsháza ( 3%, de la 10% la 1850; cat.-ref. ), Sărăuad / Tasnádszarvad ( 25%, similar tot timpul; ref. )






     Săcășeni / Érszakácsi ( 60%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref. ), Huta Chegii / Hutapuszta ( 33% în 1966, anexată la Chegea / Kegye ), Cehăluț / Cehalu Unguresc / Magyarcsaholy ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Sechereșa / Szekerestanya ( 87%, 98% în 1966; ref. ), Dobra / Dobra ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Hurezu Mare / Nántű ( 15% și 12% țig. maghf; 8% maghf. la 1869, la 1930 17% magh. și 12% șvabi maghf.; asimilare a șvabilor; cat., ref. înainte de asimilare, în măsura în care existau )
     
     Ady Endre / Mecenț / Érmindszent ( 48% și 6% țig. maghf., de la 36% la 1850; ref.-cat., până spre sf. sec. XIX ref. ), Eriu-Sâncrai / Érszentkirály ( 39%, 55% la 1850, similar la 1930; 9% țig. maghf.; ref.; + Sajte, 100% la 1850, ref. ), Mihăieni / Mihaifalău / Krasznamihályfalva ( 78%, similar tot timpul; ref. ), Rătești / Szakasz ( 7%, 42% maghf. cu tot cu șvabii și cu 30% țig.; 11% maghf. la 1869, probabil evrei, 21% magh. la 1930, asimilare puternică a șvabilor; cat. ), Socond / Nagyszokond ( 19%, similar tot timpul; puternică asimilare a șv. de magh. și și a unora și a altora de rom.; cat. )


Reformed church in Acâș / Ákos

     Șandra (/ Alexăndrești)/ Krasznasándorfalva  ( 24%, 5% la 1869, similar la 1930, plus 7% țig. maghf.; ref. ), Beltiug / Krasznabéltek ( 30%, 51% maghf. cu tot cu șvabii; 13% maghf. la 1869, 30% magh. la 1930, asimilare puternică a șv. ulterior; cat., ref. înainte de asimilare, în măsura în care existau ), Giungi / Gyöngy ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Acâș / Ákos ( 56%, similar tot timpul; ref. ), Ganaș / Gánáspuszta ( 100% sau 6 pers., 72% în 1966; 5 cat. și 1 ref. )
     






     Bogdand / Bogdánd ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Ser / Szér ( 96%, de la 84% la 1850; ref. ), Nadișu Hododului / Hadadnádasd ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Hodod / Hadad ( 79%, 55% la 1850, identic la 1930; asimilare a șvabilor abia după Război; ref.; + Apața / Apácatanya , 12% la 1850, cat. ), Lelei / Lele ( 96%, 78% la 1850, similar la 1930; ref. )




    

     Poiana Codrului / Szelestyehuta ( 5%, la fel la 1869, încă 12% în 1977 ), Ariniș / Arghihat / Égerhát ( 19%, similar la 1930, 8% la 1850; ref. ), Mânău / Monó ( 57%, similar tot timpul; ref. ), Someș-Uileac / Uilacu Hodoului / Szilágyújlak / Szamosújlak ( 3%, de la 10% la 1850; ref. ), Arduzel / Szamosardó ( 94%, de la 78% la 1850; ref. ), Ulmeni / Șilimeghiu / Sülelmed ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Țicău / Szamoscikó ( 13%, 28% la 1850, similar la 1930; ref. )

     Șomcuta Mare / Nagysomkút ( 5%, similar la 1850, 14% la 1930; cat.-ref. ),  Berchez / Magyarberkesz ( 63%, similar tot timpul; ref. ), Satulung / Hosufalău / Kővárhosszúfalu ( 6%, 31% la 1850, similar la 1930; ref. ), Coltău / Koltó ( 63%, 90% la 1850, similar la 1930; ref. ), Cătălina / Koltókatalin ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Lăpușel / Hășmaș-Lăpuș? / Hagymáslápos ( 16%, similar tot timpul; ref. ), Tăuții-Măgheruș / Misz(t)mogyorós ( 12%, similar la 1869, 31% la 1930; ref.-cat., în sec. XIX ref.; + Tăuții de Jos /, 54% la 1869, similar la 1910, anexat după Război, ref.-cat., la mijlocul sec. XIX ref. )

     Baia Mare / Nagybánya ( 15%, 55% la 1869, 35% la 1930; cat.-ref.; + Ferneziu / Firiza de Jos / Alsófernezely, 33% la 1869, similar la 1930, cat. ), Tăuții de Sus / Giródtótfalu ( 11%, similar tot timpul; cat.-ref., înainte de comuniști cat. ), Baia Sprie / Felsőbánya ( 27%, 60% la 1869, similar la 1910; cat. ), Băița / Láposbánya ( 29%, similar tot timpul; cat. ), Nistru / Misz(t)bánya ( 15%, 55% la 1869, similar la 1930; cat. )






     Cavnic / Capnic / Kapnikbánya ( 18%, 35% la 1850, similar la 1930; cat.; + Cavnicu de Jos / Alsókapnik, 19% la 1890, cat. ), Băiuț / Erzsébetbánya / Oláhláposbánya  ( 46%, 35% la 1850, 61% la 1930; cat. ), Strâmbu Băiuț / Kohóvölgy ( 38%, 27% la 1850, 59% la 1930; cat. ), Târgu Lăpuș / Lăpușu Unguresc / Magyarlápos ( 14%, 69% la 1850, 35% la 1930; ref.-cat., mai demult ref. ), Dămăcușeni / Domokos ( 89%, similar tot timpul, cu un minim de 84% la 1930; ref. )




  

   Ocna Șugatag / Aknasugatag ( 29%, 96% la 1869, 57% la 1930; cat. ), Băile Borșa / Borsabánya ( 8%, 78% maghf. la 1869, 56% la 1910, 16% la 1966; cat. ), Vișeu de Sus / Felsővisó ( 3%, oficial 15% maghf. la 1869, dar e probabil să fi fost de fapt mai toți evrei, 11% în 1966; cat. ), Coștiui / Rónaszék ( 51%, 100% la 1869, 88% la 1930, aparent o vertiginoasă rutenizare după Război, poate imigrație; cat. ), Sighetu Marmației / Máramarossziget ( 18%, similar la 1930, oficial 65% maghf. la 1869, din care câțiva evrei; cat., mai demult cat.-ref. ), Tisa / Virișmort / Tiszaveresmart ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Bocicoiu Mare / Nagybocskó ( 21%, 39% la 1930; cat. )


Roman Catholic Church in Sighetu Marmației / Máramarossziget

     Câmpulung la Tisa / Hosszúmező ( 79%, 58% la 1869, similar la 1930; ref., înainte de comuniști ref.-cat., plus cca. 20% magh. ort. și gr.-cat., ucr. maghiarizați ), Teceu Mic / Kistécső ( 66%, identic în 1966, 22% la 1930 înainte de plecarea evreilor; cat.-ref. ), Piatra / Ferencvölgye ( 57%, 43% la 1869, 67% în 1966; cat. )




  

     Halmeu / Halmi ( 48%, la fel și la 1930, oficial 100% maghf. la 1869; ref.-cat. ), Băbești / Kisbábony ( 82%, 97% la 1930, similar și la 1869 ca limbă; 13% țig. maghf.; ref.-cat., înainte de comuniști ref. ), Cidreag / Csedreg ( 60%, doar 29% maghf. la 1869, 31% magh. la 1930 cu 30% rom. maghf. și 23% ucr. maghf.; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), Dobolț / Dabolc ( 72%, 91% la 1930, similar și la 1869 ca limbă; 10% țig. maghf.; ref. ), Halmeu-Vii / Halmihegy / Szőllőhegy ( 75% sau 18 din 24, 95% în 1966; 4% rom. maghf.; ref. ), Porumbești / Kökényesd ( 97%, 36% maghf. la 1869, 48% magh. la 1930 cu 23% ucr. maghf. și 15% rom. maghf.; mixt gr.-cat. + rom.-cat., la origine rom.-cat. ) 

     Tarna Mare / Nagytarna ( 9%, similar la 1930, 24% la 1869; cat., mai demult cat.-ref. ), Turț-Băi / Turci bányatelep ( 26%, cat. ), Bixad / Bikszád ( 0, dar 11% maghf. la 1869, mai mult evrei; cat.-ref. ), Tămășeni / Tamásváralja ( 84%, similar la 1930, 100% maghf. la 1869; ref. ), Turulung / Túrterebes ( 78%, 98% maghf. cu tot cu șvabii și cu 14% țig. maghf.; oficial 76% maghf. la 1869, la 1930 54% magh., 18% șvabi maghf., 6% ucr. maghf. și 4% țig. maghf.; asimilare a șv. și ucr.; rom.-cat., cu minorități gr.-cat. și ref. ), Turulung-Vii / Túrterebesi szőllőhegy ( 97%, cat.-ref. ), Adrian / Adorján ( 96%, similar tot timpul; mixt ref. + rom.-cat. + gr.-cat. ), Livada / Șarchiuz / Sárköz ( 72% și 6% țig. maghf.; 62% maghf. la 1869, la 1930 69% magh. cu 9% ucr. maghf. și 3% rom. maghf.; mixt rom.-cat. + gr.-cat. + ref.; + Livada Nouă / Livada Mică / Sárközújlak, 57% maghf. la 1869, cat.-ref. )
                      




     Remetea Oașului / Kőszegremete ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Medieș-Vii / Aranyosmeggyeshegy ( 14%, la fel în 1966, dar în mod bizar 37% în 1977; ref. ), Orașu Nou / Avasújváros ( 88%, similar la 1869, 69% la 1930; 7% țig. maghf.; ref. ), Orașu Nou-Vii / Nagyhegy ( 9%, 17% în 1966; ref. ), Prilog-Vii / Rózsapallaghegy ( 30%, 45% în 1966; cat. ), Vama / Vámfalu ( 27%, similar la 1930, 50% la 1869; ref. ), Viile Apei / Apahegy ( 25%, 55% la 1930; ref. )


     Handalu Ilbei / Ilobabánya ( 0%, similar tot timpul cel puțin după Război, dar 34% la 1869; cat. ), Seini / Szinérváralja ( 19%, similar la 1930, oficial 51% maghf. la 1869, din care o parte evrei; ref.-cat. ), Apa / Apa ( 16%, de la 32% la 1869; ref. ), Medieșu Aurit / Aranyosmeggyes ( 11%, similar tot timpul; ref.; + Iojib-Vii / Józsefházai szőllőhegy, 94% în 1966; + Iojibeni / Gémestanya, 14% în 1966 ), Iojib / Józsefháza ( 39% și 12% țig. maghf.; 43% maghf. la 1869, 57% la 1930; cat.-ref. )







     Dumbrava / Meggyesgombás ( 7%, la 1930 16% cu 8% rom. maghf. și 7% ucr. maghf.; cat.-ref. ), Românești / Szatmárgörbed ( 28%, similar tot timpul; ref. ), Potău / Patóháza ( 26%, similar la 1930, 41% la 1869; ref. ), Lipău / Szamoslippó ( 1%, de la 11% maghf. la 1869, dar atunci cei mai mulți evrei; cat., mai demult ref.-cat. ), Cărășeu / Szamoskrassó ( 72%, similar la 1869, cu un minim oficial de 61% la 1930; ref. ), Culciu Mare / Nagykolcs ( 37%, 47% la 1869 și 1930; 5% țig. maghf.; ref. ), Culciu Mic / Kiskolcs ( 61%, 76% la 1869, similar la 1930; ref. ), Corod / Szamoskóród ( 48%, similar la 1930, 61% la 1869; ref. ) 



Chains' Church and Reformed High School in Satu Mare / Szatmárnémeti 


     Apateu / Dobrácsapáti ( 64%, similar la 1869, cu un minim oficial de 33% la 1930; ref. ), Petin / Pettyén ( 70%, similar tot timpul; 17% țig. maghf.; ref. ), Ambud / Ombod ( 78%, de la 92% la 1869; 13% țig. maghf.; ref. ), Păulești / Palfalău / Szatmárpálfalva ( 36%, 79% la 1869, 65% la 1930; ref. ), Hrip / Hirip ( 37%, 63% la 1869, 52% la 1930; 17% țig. maghf.; ref. ), Amați / Amac ( 26%, de la 46% la 1869; ref. ), Satu Mare / Sătmar / Szatmárnémeti ( 40%, similar la 1930 înainte de plecarea evreilor, 88% maghf. la 1869; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Mărtinești / Sânmartin / Kakszentmárton ( 60%, 88% maghf. la 1869, la 1930 53% magh. și 15% rom. maghf.; ref.-cat., înainte de comuniști ref. ), Odoreu / Szatmárudvari ( 24%, similar la 1930, 41% la 1869; 4% țig. maghf.; ref. ) 



     Berindan / Berend ( 66%, similar la 1930, 53% la 1869; ref. ), Cucu / Cacu / Kak ( azi părăsită, 46% în 1966, oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 44% magh. și 14% rom. maghf.; ref. ), Botiz / Batiz ( 30% și 9% rom. maghf., oficial 92% maghf. la 1869, la 1930 29% magh. și 24% rom. maghf.; mixt rom.-cat. + ref. + gr.-cat., la origine ref.-cat.; + Oșvarău / Batizvasvári, 20% maghf. la 1869, oficial 84% la 1910, probabil fals, gr.-cat. ), Vânătorești / Gombáserdő ( 13% sau 2 din 15; ref. ), Ciuperceni / Gombástanya ( 48%, cat., mai demult ref.-cat. ), Agriș / Egri ( 94%, similar tot timpul; ref. )


       


     Bercu / Szárazberek ( 97%, oficial similar și la 1869 ca limbă, la 1930 63% magh. cu 9% ucr. maghf. și 3% rom. maghf.; ref. ), Pelișor / Kispelecske ( 71%, 99% maghf. cu tot cu țig., similar tot timpul; ref. ), Nisipeni / Sándorhomok ( 95%, similar tot timpul; mixt ref. + gr.-cat. ), Micula / Mikola ( 47% magh., oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 59% magh. și 14% ucr. maghf.; caz bizar, pentru că ucrf. par să se fi înmulțit inexplicabil după Război; ref.-cat., mai demult ref. ), Noroieni / Kissár ( 38%, oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 63% magh. și 34% ucr. maghf.; românizare a ucr.; cat. )


     Lazuri / Lázári ( 80%, similar la 1930 cu 6% ucr. maghf., oficial 100% la 1869; mixt rom.-cat. + ref. + gr.-cat. ), Peleș / Nagypelecske ( 77% și 17% țig. maghf.; oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 29% magh., 46% ucr. maghf., 10% rom. maghf., 5% evrei maghf. și 4% țig. maghf.; mixt gr.-cat. + ref. + rom.-cat., înainte de asimilări cat.-ref., în sec. XIX cat. ), Atea / Atya ( 65%, cca. 32% țig. maghf., 100% maghf. la 1869, la 1930 75% magh. plus 11% rom. maghf. și 8% ucr. maghf.; ref. ), Petea / Pete ( 32%, 11% rom. maghf. și 40% țig. maghf.; 12% maghf. la 1869, la 1930 9% magh. și 54% rom. maghf.; probabil mixt ref. + gr.-cat., la origine ref. ), Dorolț / Pusztadaróc ( 87%, similar la 1869 ca limbă, la 1930 54% și 30% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. )


     Dara / Szamosdara ( 96%, similar la 1869 ca limbă, la 1930 65% magh. și 24% rom. maghf.; ref.-cat. ), Vetiș / Vetés ( 43%, 66% maghf. cu tot cu 17% rom. maghf. și 5% țig. maghf.; oficial 69% maghf. la 1869, la 1930 39% magh. și 17% rom. maghf.; ref. ), Oar (/ Cetatea Veche )/ Óvári ( 82%, 10% rom. maghf. și 2% țig. maghf.; oficial 91% maghf. la 1869, la 1930 68% magh. și 21% rom. maghf.; ref. )
  





     Doba / Szamosdob ( 26%, similar tot timpul; 2% țig. maghf.; ref. ), Boghiș / Csengerbagos ( 30%, similar la 1930, 47% la 1869; ref. ), Domănești / Domahida ( 37% și 15% țig. maghf.; similar și pt. unii și pt. alții la 1930, 86% maghf. la 1869; ref. ), Moftin(u Mic) / Kismajtény ( 31% și 5% țig. maghf.; de la 40% maghf. la 1869; ref. ), Moftinu Mare / Nagymajtény ( 46%, 64% cu tot cu șvabii; oficial 29% maghf. la 1869, similar la 1930 dar din care doar 6% magh.; cat. )



     Ghilvaci / Gilvács ( 24%, oficial 8% maghf. la 1869, dar probabil evrei și rom. de fapt, la 1930 12% magh. și 21% șvabi maghf., puternică asimilare a șvabilor, dar și românizare; cat. ), Aliza / Alizmajor ( 10% sau 4 din 39; ref.-cat. ), Terebești / Krasznaterebes ( 15%, 20% cu tot cu șvabii; 4% maghf. la 1869, 37% magh. la 1930; asimilare puternică a șvabilor; cat. ), Sânmiclăuș / Krasznaszentmiklós ( 13% și 8% țig. maghf.; similar ca limbă tot timpul; ref. ), Ghirolt / Girolt ( 1%, 27% țig. maghf. și 14% rom. maghf.; 4% maghf. la 1869, similar la 1930; ort., magh. originari ref., apoi cat.-ref. )






     Mădăras / Madarász ( 3%, plus 11% țig. maghf., similar tot timpul; cat. ( asimilare a șv. ), Viile Satu Mare / Szatmárhegy ( 72%, ref. ), Homorodu de Jos / Alsóhomoród ( 7%, până la 10% în 1966, similar tot timpul; cat. ( prezență șv. ), Ardud / Erdőd ( 28%, 48% maghf. cu tot cu cca. 8% șv. și cca. 13% țig.; 33% maghf. la 1869, la 1930 28% magh., 14% șv. maghf. și 2% rom. maghf.; asimilare a șv.; cat. ), Ardud-Vii / Erdődhegy ( 82%; cat.-ref. ), Ghirișa / Géres ( 77%, de la 97% la 1869; ref. ), Țeghea / Krasznacégény ( 41%, 51% la 1850, încă 75% în 1992; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Craidorolț / Királydaróc ( 40%, similar la 1930, 66% la 1869; 7% țig. maghf.; cat.-ref. ), Satu Mic / Chișfalău / Érkisfalu ( 2% și 13% țig. maghf.; incert, poate gr.-cat. )




St Joseph Calasanctius Roman Catholic Church in Carei / Nagykároly