Cehii din România (hărți) / Czechs in Romania (maps)

     Cehii din centrele industriale ale Banatului Montan au fost colonizați în sec. XVIII-XIX împreună cu 'austriecii' de acolo care i'au și asimilat aproape complet până la Primul Război Mondial. Satele de cehi din sudul Banatului Montan au fost colonizate în două valuri succesive în prima jumătate a sec. XIX, fiind vorba de sate grănicerești din Granița Militară. Această colonizare a fost aceeași cu cea a satelor 'austriece' din Munții Semenicului ( Gărâna / Wolfsberg, Brebu Nou / Weidenthal, Lindenfeld, Sadova Veche / Alt-Sadowa, Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ), unde au fost așezați germani din Boemia. În satele cehe au fost așezați cehi din aceleași regiuni, dar sporadic și unii germani. Și unii și alții sunt cunoscuți sub numele de 'pemi' sau în cehă 'pémové' ( de la 'Böhmen', 'boemi' ). Într'un al treilea val, la mijlocul sec. XIX, au fost colonizate pop. cehe mai mici prin sate deja existente: Clopodia, Peregu Mare, Scăiuș, Jupa. Există sate cehe și în Banatul Sârbesc. Marea majoritate a cehilor sunt romano-catolici, dar la Peregu Mare, Clopodia / Klopotýn și Sfânta Elena / Svatá Helena au fost colonizați și reformați; cei din Clopodia au emigrat înainte de 1900, iar cei din Sfânta Elena în sec. XX au trecut la baptism. În afară de unii coloniști din Moravia ( ex. la Clopodia ), este vorba doar despre boemi, în special din SV Boemiei ( zona Plzeň / Pilsen și Klatovy / Klattau ).

     Mai jos hărțile corespunzătoare postului anterior, pentru 1869 și 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Am inclus și cele două sate din Banatul Sârbesc la harta pentru 2002 ( recensământ sârb în același an ). Surse: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.




     Czechs in the industrial centres of the Highland Banat were settled in the 18th and 19th c. together with the 'Austrians' there, who actually assimilated them almost completely by the First World War. The Czech villages in the southern Banat were colonised in two successive waves in the first half of the 19th c., being border guard villages of the Military Frontier. This colonisation was the same as that of the 'Austrian' villages in the Semenic Mountains ( Gărâna / Wolfsberg, Brebu Nou / Weidenthal, Lindenfeld, Sadova Veche / Alt-Sadowa, Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ), where Bohemian Germans were settled. In the Czech villages were settled Czechs from the same areas, but occasionally also Germans. Both groups are known as 'pemi'  or, in Czech, 'pémové' ( from German 'Böhmen', 'Bohemians' ). In a third wave, in the mid 19th c., smaller Czech populations were settled throughout already-existing villages: Clopodia / Klopotýn, Peregu Mare, Scăiuș, Jupa. There are also Czech villages in the Serbian Banat. The vast majority of Czechs are Roman Catholics, but Reformed were also colonised, in Peregu Mare, Clopodia / Klopotýn and Sfânta Elena / Svatá Helena; those in Clopodia emigrated before 1900, whereas those in Sfânta Elena have converted to Baptism. Besides some Moravian settlers ( e.g. in Clopodia ), they are only Bohemians, especially from SW Bohemia ( the Plzeň / Pilsen and Klatovy / Klattau area ).

     See below the maps corresponding to the preceding post, for 1869 and 2002. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, turquoise = 4-9%. I have also included the two villages in the Serbian Banat in the 2002 map ( Serbian census the same year ). Sources: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx. 

Cehii din România (listă) / Czechs in Romania (list)

     Lista localităților cu populație cehă de cel puțin 4% din România, județele Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ cehă ). Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

The Baptist (formerly Reformed) church in Sfânta Elena / Svatá Helena 

     The list of communities in Romania ( counties Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș and Arad ) with Czech population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian (/ Czech ). See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

  
     Ogradena Nouă / Frauvízn / Frauenwiese ( 60% la 1930; anexat la Eșelnița, dar nu e clar unde dispar din date cehii ), Baia Nouă / Nové Doly ( 62%, 51% la 1930, dar doar 40% în 1966 ), Eibenthal / Tisove Údolí / Jeventál ( 87%, 99% la 1930 ), Bigăr / Bígr / Schnellersruhe ( 100 / 96 / 89 ), Cozla ( 6%, 12% la 1910 ), Berzasca / Berzáska ( 10%, similar la 1930 ), Liubcova ( 4% ), Sfânta Elena / Svatá Helena ( 100 / 99 / 97 ), Ravensca / Rovensko ( 100 / 100 / 96 ), Gârnic / Gerník / Weitzenried ( 100 / 99 / 98 )  

     Șumița / Šumice ( 100 / 99 / 96 )

     Zlatița ( 16 / 14 / 14 ), Clopodia ( 29 / 20 / 4; au fost și unii slovaci ), Reșița ( 11% după limbă la 1869, apoi scad, dispar până la al Doilea Război ), Cuptoare Secu ( apar în recensăminte la 1880, 19% după limbă la 1890, apoi dispar rapid ), Staierdorf-Anina ( 20% după limbă la 1869 sau până la 38% incluzând și 'alții', la 1930 23%, din care 19% germf., în 1966 încă 5% la Staierdorf, toți germf. )

      În Serbia ( obștina Biserica Albă / Bela Crkva ): Češko Selo (85%) și Kruščica (23%).

     Scăiuș ( 4%, 8% la 1910 după limbă, neclar pentru alte recensăminte ), Jupa ( 5%, probabil 11% la 1930, neexistând slovaci ), Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ( 28% la 1869, similar la 1900, apoi dispar ), Oțelu Roșu / Ferdinandsberg ( 31% după limbă la 1869, la 1930 13%, din care 10-11% germf. ), Rusca Montană ( 14% după limbă la 1869, asimilare rapidă, la 1930 doar 5%, din care 3-4% germf. ), Ruschița ( apar la 1880 cu 42% după limbă, 27% la 1930, loc. nu apare în perioada interbelică, după Război sunt deja complet asimilați ), Nădrag ( 19% după limbă la 1869, 11% la 1930 din care 10% germf., 9% în 1956 din care 8% germf., 4% în 1966 din care 3% germf., azi 0% ), Colonia Fabricii ( 9% după limbă la 1910, apoi scad )

     Peregu Mare ( 20 / 19 / 8 )