În afară de Slatina de Timiș și Bulci, există romano-catolici de etnie română și în alte localități din Banat. Aceștia sunt probabil în cea mai mare parte rezultatul asimilării etnice și lingvistice recente a unei mici părți a pop. șvabe sau "austriece" prin întemeierea de familii mixte. La Beșenova Veche și Breștea originea este bulgară pavlicheană. În localitățile industriale originea romano-catolică poate fi mixtă ("austrieci", șvabi, cehi, maghiari etc.). Procentajele sunt greu de stabilit cu exactitate, dar o aproximație pe baza recensământului din 2002 este următoarea:
Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. Pentru Banatul Montan: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Alte localități industriale cu pop. romano-catolică de etnie română se găsesc în Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) și Transilvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4% sau 6 pers. din 134, Teliucu Superior 5% sau 15 pers. din 306, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).
La Boinești și Huta Certeze originea este slovacă, la Cârlibaba Nouă germană (țipțeri), iar la Valea Vinului maghiară. Satul Bărăbanț de lângă Alba Iulia este un caz foarte special, fiind vorba de o populație maghiară transilvană care s'a românizat doar lingvistic, ceea ce îl apropie mai curând de cazul Bulci. Satul a fost întemeiat în Evul Mediu ca sat săsesc de coloniști din Brabant (de unde și numele), și a rămas în proprietatea Episcopiei Transilvaniei, de aceea nu a devenit reformat; 11% din pop. era romano-catolică și română în 2002, față de 33% la 1930, când însă se înregistrau încă ca maghiari românofoni.
Mai jos harta corespunzătoare pentru recensământul din 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, negru = 4-9%.
Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. Pentru Banatul Montan: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Alte localități industriale cu pop. romano-catolică de etnie română se găsesc în Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) și Transilvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4% sau 6 pers. din 134, Teliucu Superior 5% sau 15 pers. din 306, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).
La Boinești și Huta Certeze originea este slovacă, la Cârlibaba Nouă germană (țipțeri), iar la Valea Vinului maghiară. Satul Bărăbanț de lângă Alba Iulia este un caz foarte special, fiind vorba de o populație maghiară transilvană care s'a românizat doar lingvistic, ceea ce îl apropie mai curând de cazul Bulci. Satul a fost întemeiat în Evul Mediu ca sat săsesc de coloniști din Brabant (de unde și numele), și a rămas în proprietatea Episcopiei Transilvaniei, de aceea nu a devenit reformat; 11% din pop. era romano-catolică și română în 2002, față de 33% la 1930, când însă se înregistrau încă ca maghiari românofoni.
Mai jos harta corespunzătoare pentru recensământul din 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, negru = 4-9%.
Besides Slatina de Timiș and Bulci, there are ethnic Romanian Roman Catholics in other communities in the Banat as well. These are probably the result of recent ethnic and linguistic assimilation of a small part of the Danube Swabian or 'Austrian' population through mixed families. In Beșenova Veche and Breștea the origin is Paulician Bulgarian. In industrial communities the origin can be mixed ('Austrians', Danube Swabians, Czechs, Hungarians etc.). Percentages are hard to determine exactly, but the estimte based on the 2002 census is as follows:
Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. For the Highland Banat: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Other industrial communities with ethnic Romanian Roman Catholic population can be found in the regions of Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) and Transylvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4%, Teliucu Superior 5%, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).
In Boinești and Huta Certeze the origin is Slovak, in Cârlibaba Nouă it is German (Zipsers) and in Valea Vinului it is Hungarian. The village of Bărăbanț close to Alba Iulia is a very special case, since here there is a Transylvanian Hungarian population that has been Romanianised only linguistically, which brings it rather closer to the Bulci case. The village was founded in the Middle Ages as a Transylvanian Saxon village by colonists from Brabant (hence the name) and then remained property of the Bishopric of Transylvania, which is why it did not become Reformed; 11% of the population was Roman Catholic and Romanian in 2002, compared to 33% in 1930, when they nonethteless declared themselves as Romanian-speaking Hungarians. Above the corresponding map for the 2002 census. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, black = 4-9%.
Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. For the Highland Banat: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Other industrial communities with ethnic Romanian Roman Catholic population can be found in the regions of Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) and Transylvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4%, Teliucu Superior 5%, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).
In Boinești and Huta Certeze the origin is Slovak, in Cârlibaba Nouă it is German (Zipsers) and in Valea Vinului it is Hungarian. The village of Bărăbanț close to Alba Iulia is a very special case, since here there is a Transylvanian Hungarian population that has been Romanianised only linguistically, which brings it rather closer to the Bulci case. The village was founded in the Middle Ages as a Transylvanian Saxon village by colonists from Brabant (hence the name) and then remained property of the Bishopric of Transylvania, which is why it did not become Reformed; 11% of the population was Roman Catholic and Romanian in 2002, compared to 33% in 1930, when they nonethteless declared themselves as Romanian-speaking Hungarians. Above the corresponding map for the 2002 census. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, black = 4-9%.
