Maghiarii din SV Transilvaniei (listă) / Hungarians in SW Transylvania (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

Bethlen Gábor Hungarian National College in Aiud / Nagyenyéd

           The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the entire former Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

     Sibiu / Nagyszeben / Hermannstadt ( 2%, peste 10% în perioada dualistă, 13% la 1930, când erau 5% ref. și 13% rom.-cat.; în 2002 cam ¼ dintre magh. erau luth. s.-p. ), Săcădate / Oltszakadát ( 19%, f. similar tot timpul; toți luth. s.-p. ), Ocna Sibiului / Vízakna ( 10%, de la 31% la 1850; toți ref., dar există și 2% rom.-cat. ), Tălmaciu / Nagytalmács / Talmesch ( 1%, dar 16% la 1930, când erau 8% ref. și 16% rom.-cat., probabil 8% magh. cat. și nu mai mult de 8% germani cat. din 40% germ. ), Lazaret / Turnu Roșu / Verestorony ( 21% la 1910, 13 cat. și 8 ref. ), Sângătin / Kisenyed ( 0%, de la 12% la 1850, cam 2/3 ref. și 1/3 cat. ), Nou Român / Oláhújfalu ( 10% prin rotunjire, cam la fel tot timpul; 7% ref., restul probabil adventiști ), Alămor / Alamor ( 1%, peste 10% de la început până la 1920, ref.; + Dealul Alămorului / Lászlótanya, cu 32% la 1910 și apoi fără nici unul la 1966 )   
     

Reformed church in Ocna Sibiului / Vízakna

     Mediaș / Medgyes / Mediasch ( 12%, 6% ref., 1% unit., 1% luth. s.-p., 4% rom.-cat.; un vârf de 27% la 1930, când erau 11% ref., 1% unit., 20% rom.-cat., 34% luth. ), Colonia Ighișului ( 11% la 1966; anexată la Ighișu Nou ), Copșa Mică / Kiskapus / Klein-Kopisch ( 11%, scădere continuă de la 79% în 1850; 6% rom.-cat., 3% luth. s.-p., 2% ref., la 1850 erau doar luth. și cat., în proporție de 14/6 ), Țeline / Pusztacelina ( 4%, dar peste 10% între 1880 și 1977; ref. ), Sădinca / Szedinkatanya ( 27% la 1910, apoi fără la 1966; ref. )

     

Reformed and Roman Catholic churches in Micăsasa / Mikeszásza

     Micăsasa / Mikeszásza ( 6%, peste 10% de la înc. la 1930; la 1850 cam 10% luth. și 5% rom.-cat.; ca și în alte cazuri, luth. par să se transforme de la 1857 în ref., ceea ce sugerează o greșeală la 1850 ), Șalcău / Salkó ( 0, de la 15% la 1850; ref. ), Văleni / Külterület ( 8%, 15% la 1910, reapare din 1966; în general ref. ), Bârghiș / Bürkös ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Boarta / Mihályfalva / Barta ( 28%, ref., de la 11% la 1850, când erau și cat. ), Buia / Bólya ( 16%, la fel tot timpul; rom.-cat., dar la înc. erau marea maj. ref.; + Petișu de Jos, apare doar la 1966, 20% )   

     

     Dumbrăveni / Elisabetopol / Erzsébetváros ( 14%, 28% la 1850, 38% la 1930; 3% rom.-cat., 10% ref., 1% luth. s.-p.; în primele recensăminte raportul rom.-cat./ref. era de cam 2-3/1, excluzându’i pe arm.-cat. ), Ernea / Ernye ( 11%, vârf similar la 1890; 2% rom.-cat., 7% ref. ), Alma ( Mică Săsească ) / Küküllőalmás / Szászalmás ( 33%, de la 21% la 1850; ref. ), Șmig / Somogyom ( 23%, cam la fel tot timpul; 12% cat., 10% ref., similar tot timpul ), Blăjel / Balázstelke ( 16%, de la 3% la 1850; ref. ), Păucea / Pócstelke ( 17%, cam la fel tot timpul; ref. )

     

     Alba Iulia / Bălgrad / Gyulafehérvár ( 3%, dar 19% la 1850, similar la 1930, oficial 45% la 1910; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte cat. ), Bărăbanț / Borbánd ( 2%, dar 34% la 1850, similar la 1930; cat. ), Cugir / Kudzsir ( 2%, similar la 1850, dar 10% la 1930; cat. ), Fețeni / Fecehavas ( 10% prin rotunjire în 1966 ), Zlatna / Zalatna ( 1%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt, până de curând cat. ), Baia de Arieș / Aranyosbánya ( 1%, de la 10% la 1850; cat., actualmente mixt cat.-ref. ), Abrud / Abrudbánya ( 2%, 30% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. ), Oiejdea / Vajasd ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Ighiu / Magyarigen ( 1%, 27% la 1850, 11% la 1930; mixt cat.-ref. ), Roșia Montană / Verespatak ( 4%, din care 3% romf.; 21% la 1850, similar la 1930; cat., dar în trecut și o minoritate unit. puternică ), Sântimbru / Marosszentimre ( 2%, similar la 1850, dar 16% la 1930; mixt cat.-ref. ), Vințu de Jos / Alvinc ( 2%, similar la 1930, dar 34% la 1850, deja 18% la 1910; cat., mai demult mixt cat.-ref. )

   

Roman Catholic Cathedral in Alba Iulia / Gyulafehérvár 

     

     Blaj / Balázsfalva ( 5%, dar 10% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte rom.-cat.; + Blaj-Sat / Kisbalázsfalva, 25% la 1850; ref., tinzând ulterior spre mixt cat.-ref. ), Petrisat / Petrifalău ? / Magyarpéterfalva ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Tiur / Tűr ( 24%, similar tot timpul; cat. ), Teiuș / Tövis ( 5%, 24% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Beldiu / Marosbéld ( 0, de la 10% la 1850, ref. ), Căpud / Magyarkapud ( 23%, similar la 1930, dar 37% la 1850; ref. )

     

Reformed church in Teiuș / Tövis

Reformed church in Cricău / Boroskrakkó

     Bucerdea Grânoasă / Buzásbocsárd ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Pădure / Székelyhegytanya ( 48%, din care 4% romf.; în 1966 43%, din care 8% romf.; ref. ), Pânca ( 26% și 6% rom. maghf.; în 1966 3% și 22% rom. maghf. ), Șoimuș / Magyarsolymos ( 49%, de la 63% la 1850; ref. ), Cornu / Kornujalja ( 24% sau 5 din 21, 39% în 1966, după care scăderi masive de pop. tulbură statisticile, ex. 70% în 1992; ref. ), Rădești / Tâmpăhaza / Tompaháza ( 9%, similar tot timpul, 11% în 1992; ref.; + Uifalău / Magyarújfalu / Szászújfalu, 34% la 1850 și similar ulterior; ref. ), Leorinț / Lőrincréve ( 57%, similar tot timpul; ref. )        

     

     Alecuș / Elekes ( 43% în 1992, în rest aproape 0, probabil migrație temporară ), Biia / Magyarbénye ( 16%, similar tot timpul; ref. ), Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós ( 63%, similar la 1930, dar 48% la 1850; mixt ref.-unit. ), Sântămărie / Boldogfalva ( 54%, similar la 1930, 39% la 1850; ref. ), Cetatea de Baltă / Küküllővár ( 23%, similar tot timpul; ref. de la sf. sec. XIX, înainte mixt cat.-ref. )
   

Bethlen noble mansion in Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós

   

     Aiud / Nagyenyed ( 16%, dar 66% la 1850, 51% la 1930; ref. ), Aiudul de Sus / Felenyed ( 17%, 30% la 1850, similar la 1930; ref. ), Ciumbrud / Csombord ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Sâncrai / Enyedszentkirály ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Lopadea Nouă / Lopadea Ungurească / Magyarlapád ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Asinip / Asszonynépe ( 3%, de la 22% la 1850; ref. ), Băgău / Magyarbagó ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Beța / Magyarbece ( 99%, de la 88% la 1850; ref. ) 

     

 Teleki noble mansion in Uioara de Sus / Felsőmarosújvár

     Gâmbaș / Marosgombás ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Mirăslău / Miriszló ( 35%, de la 54% la 1850; ref. ), Decea / Marosdecse ( 41%, cu un vârf de 56% la 1930 și 1966; ref. ), Ocna Mureș / Mureș-Uioara / Marosújvár(akna) ( 12%, 34% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Cisteiu de Mureș / Cisteiu Unguresc? / Magyarcsesztve ( 20%, similar la 1850, dar 32% la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Uioara de Sus / Felsőmarosújvár ( 8%, similar la 1850, 21% la 1930; ref. ), Heria / Hari ( 11%, similar tot timpul; ref. )

   

     Medveș / Ursu / Nagymedvés ( 99%, similar la 1930, 86% la 1850; ref. ), Sânbenedic / Magyarszentbenedek ( 28%, similar la 1850, 38% la 1930; ref. ), Șilea / Magyarsülye ( 32%, similar tot timpul; ref. )

     

Bethlen and Haller noble mansion in Cetatea de Baltă / Küküllővár

          

     Noșlac / Marosnagylak ( 19%, 32% la 1930; ref. ), Căptălan / Maroskáptalan ( 11%; ref. ), Copand / Maroskoppánd ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Stâna de Mureș / Ciuci / Maroscsúcs ( 34%, similar tot timpul; ref. ), Valea Ciuciului / Zilahipatak ( 19%, de fapt 3 din 16 pers.; ref. ), Lunca Mureșului / Cucerdea (Secuiască) / (Székely)kocsárd ( 36% magh., 55% la 1850, similar la 1930; ref. ), Războieni-Cetate / Feldioara-Războieni (/-Secuiască ?) / Székelyföldvár ( 6% magh., dar 12% la 1850, 25% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ( 17% magh., 88% la 1850, 49% la 1930, scădere masivă după anexarea Vereșmortului; ref.; + Vereșmort / Unirea II / Veresmart [ sat rom., anexat în anii ‘20 ] )

     

     Rimetea / Trascău / Torockó ( 76%, similar tot timpul; unit. ), Colțești / Trascău-Sângeorgiu / Torockószentgyörgy ( 98%, similar tot timpul; unit. ), Călărași / Hărăstaș / Harasztos ( 61%, similar tot timpul; ref. ), Bogata ( 14%, 26% la 1966, ref. ), Călărași-Gară ( 12%, mixt ref.-cat., sunt sate mai recente d.p.v. oficial ), Mihai Viteazu / Szentmihály ( 25%, 63% la 1930, Sânmihaiu de Jos / Alsószentmihály 37% la 1850 și Sânmihaiu de Sus / Felsőszentmihály 69% tot atunci; ambele mixte ref.-unit. ), Cheia / Mischiu / Mészkő ( 22%, 35% la 1850, similar la 1930; unit. ), Cornești / Șonfalău / Sinfalva ( 45%, 64% la 1850, similar tot timpul; mixt cat.-unit., dar la 1850 unit. )

     Moldovenești / Varfalău / Várfalva ( 73%, similar tot timpul; unit.; + Vălenii de Arieș / Răchiș / Aranyosrákos, 88% la 1930, 64% la 1850; unit. ), Bădeni / Bagiu / Bágyon ( 64%, 77% la 1850, similar la 1930; unit. ), Pietroasa / Ceagz / Csegez ( 29%, 51% la 1850, similar la 1930; unit. ), Plăiești / Chiend / Kövend ( 86%, similar tot timpul; unit. ), Stejeriș / Cârcedea / Kercsed ( 71%, similar tot timpul; ref. ), Poiana de Arieș / Aranyospolyán / Székelypolyán ( azi cartier în Turda; 47% la 1930, similar la 1850; ref. )

     

     Abucea / Abucsa ( 2%, de la 19% la 1850; mixt ), Gura Dobrii / Guradobra ( 16% la 1920, anexată ulterior la Dobra, de la 4% la 1850; cat. ), Ilia / Marosillye ( 1%, 19% la 1850, similar la 1930; cat., mai demult mixt ), Muncelu Mic / Kismuncsel ( 13%, 0 la 1850 și 1930; ref. ), Mintia / Marosnémeti ( 10% prin rotunjire, similar tot timpul; mixt ), Deva / Déva ( 8%, 24% la 1850, 35% la 1930; cat. cam de pe la 1900, înainte mixt cat.-ref.; îi includ probabil și pe urmașii bulgarilor chiproviceni din sec. XVIII, care mai erau încă consemnați de administrație la 1839 ), Bârcea Mică / Kisbarcsa ( 9%, din care aproape 2% romf., mai puțini la 1850, dar 15% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Cristur / Csernakeresztúr ( 57%, similar la 1930, dar 2% la 1850; a fost o imigrație puternică între 1910 și 1920, a secuilor bucovineni; cat., după imigrație ), Hărău / Haró ( 14%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Chimindia / Kéménd ( 4%, 20% la 1850, similar la 1930; ref. ) 
     

Deva / Déva: the princely residence and the medieval fortress

     Simeria / Colonia-Pișchi / Piskitelep ( 4%, 75% la 1850, 37% la 1930; mixt cat.- ref., mai demult cat., pe lângă germ. cat.; + Biscaria / Dédács, 59% la 1910, în urma unei imigrații; mixt cat.-ref. ), Rapoltu Mare / Nagyrápolt ( 1%, 15% la 1850, similar la 1930; ref. ), Turdaș / Tordas ( 5%, 25% la 1850, 16% la 1930; ref. ), Orăștie / Szászváros ( 3%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt ref.-cat. ), Geoagiu-Băi / Feredőgyógy ( 1%, apar la 1977 cu 19%, apoi dispar imediat sau sunt asimilați; cat. ), Săcărâmb / Nagyág ( 5%, similar la 1850, 15% la 1930, prin asimilarea germ. austrieci mineri; cat.), Baia de Criș / Körösbánya ( 1%, 34% la 1850, 23% la 1930; cat. ), Crișcior / Kristyor ( 1%, similar la 1850, 13% la 1930; cat. de la sf. sec. XIX, înainte mixt )     


     

     Peștișu Mare / Alpestes ( 17%, 45% la 1850, similar la 1930; ref. ), Peștișu Mic / Felsőpestes ( 2%, de la 12% la 1850; cat. sau mixt ), Băcia / Bácsi ( 13%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hunedoara / Vajdahunyad ( 6%, 15% la 1850, 31% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult cat. ), Govăjdia / Gavosdia ( 6%, 12% la 1930; parțial asimilare a germ. de la furnal; cat. ), Hășdat / Hosdát ( 28%, 75% la 1850, 62% la 1930; ref. ),  Răcășdia / Rákosd ( 43%, 70% la 1850, similar la 1930; ref. ), Călan / Pusztakalán ( 6%, apar cu adevărat prin imigrație în anii 1870, cu 26% la 1880, similar la 1930; cat., pe lângă germ. cat. ), Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy ( 28%, similar la 1930, 3% la 1850, imigrează secui bucovineni între 1900 și 1910; cat. ), Jeledinți / Lozsád ( 52%, 72% la 1850, similar la 1930; ref. ) 

The medieval castle in Hunedoara / Vajdahunyad

     Vadu Dobrii / Vádudobri ( 0, 12% la 1966; mixt ), Izvoarele / Lingina / Lindzsina ( 26% la 1850; cat. ), Vața de Jos / Alváca ( 11% la 1930; cat., azi mixt ), Ruși / Russ ( 0, similar la 1850, dar 13% la 1930; mixt ), Bretea Română / Oláhbrettye ( 0, dar 13% la 1850 și la 1930; mixt ), Bretea Streiului / Magyarbrette ( 1%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt ), Hațeg / Hátszeg ( 3%, similar la 1850, 16% la 1930; mixt, mai demult cat. ), Nălațvad / Nalácvád ( 2%, similar la 1850, au depășit mult timp, inclusiv 11% în 1977; mixt ), Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva ( 4%, 16% la 1850 și similar până în 1977; mixt ), Peșteana / Nagypestény ( 0, 22% la 1850, 11% la 1930; ref. ), Pui / Puj ( 2%, similar la 1850, 18% la 1930; mixt ), Râu Bărbat / Borbátviz ( 1%, 27% la 1850, 16% la 1930; mai degrabă ref. ), Crivadia / Krivádia ( 61% la 1869 în timpul unei migrații temporare; cat. ) 
   

Reformed church in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva

     

     Lupeni / Lupény ( 10%; apar prima dată la recensământul din 1900 după o creștere uriașă de pop. cu 36%; cat.; + Bărbătenii de Sus / Felsőbarbatyen, 10% prin rotunjire la 1966; mixt ), Vulcan / Jiu-Vaidei-Vulcan / Zsilyvajdejvulkán ( 8%, similar la 1850, 26% la 1900, 43% la 1930; mixt cat.-ref.; + Jiu-Coroiești / Zsilykorojesd, 14% la 1930, cat. ), Aninoasa / Aninosza ( 7%, 44% la 1930, scădere de 30 de procente înregistrată la 1941; cat., mai demult mixt cat.-ref. ), Petroșani / Petrozsény ( 9%, din care aproape 1% romf., apar prima dată la 1869 cu 26%, 38% la 1930; mixt ref.-cat., la început cat., pe lângă germ. cat.; + Gheorghe Lazăr, 42% la 1966 și cca. 4% rom. maghf.; Lunca-Jiu / Lunka, 14% la 1966, din care 2% romf.; mixt; Maleia / Malea, 16% la 1966; mixt ), Peștera / Pestere ( 1%, 11% la 1966; cat. ), Petrila / Petrilla ( 8%, 32% la 1930; + Burdești, 11% în 1966; mixt, mai demult cat. )

Kendeffy noble mansion in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva

     

   

Secuii și Ținutul Secuiesc / Szeklers and the Szekler Land

     În România maghiarii reprezentau în 2002 6,6% din populație, 20% în Transilvania și Partium. Aproximativ jumătate dintre ei sunt secui ( székelyek ). Diferența dintre secui și alți maghiari ține în primul rând de auto-identificare și de un anumit context istorico-administrativ. Particularitățile lingvistice sau de altă natură sunt greu de stabilit. Înțelesul practic al termenului 'secui' este 'maghiar din Ținutul Secuiesc / Székelyföld' și în acest fel va fi folosit aici. Cu toate acestea, e interesant de remarcat că la 1839, când administrația Transilvaniei folosea încă categorii separate pentru maghiari (ne-secui) și secui, erau consemnați și 'maghiari' (adică ne-secui) în unele localități secuiești și secui în unele localități din afara Ținutului Secuiesc. Ținutul Secuiesc a existat până la 1876 ca reuniune a cinci unități autonome numite 'scaune' ( szék ): Ciuc / Csík ( reședința la Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( reș. la Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( reș. la Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék și Arieș / Aranyos ( reș. la Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ). Primele patru reprezintă teritoriul colonizat de secui probabil în sec. XI-XII și unde par să fi venit dinspre vest, din alte zone ale Transilvaniei, iar la origine din Câmpia Pannoniei. Scaunul Arieșului este rezultatul unei colonizări secundare, după sfârșitul sec. XIII. Înainte de mijlocul sec. XVI existau șapte scaune, înainte ca Sepsi ( reș. la Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( reș. la Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) și Orbai ( reș. la Covasna / Kovászna ) să fie unite în cele Trei Scaune. Existau și mici scaune filiale ( subordonate ): Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) și Cașin / Kászon în Ciuc, al Cristurului / Keresztúr și al Brăduțului / Bardoc în Odorhei, al Micloșoarei / Miklósvár în Sepsi ( ultimele două identificate mai mult sau mai puțin cu Ținutul Pădurii / Erdővidék ). Denumirile de mai sus sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Vezi mai jos harta scaunelor secuiești ( linii negre ), cele filiale fiind marcate cu linii gri (sursa: http://www.kia.hu/konyvtar). Enclava comitatensă (non-scăunală) din Munții Bodocului era o curiozitate a Ținutului Secuiesc, dar locuitorii săi apar ca secui la 1839 și probabil se identifică la fel și astăzi. Pentru mai multe informații: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys

     Hungarians in Romania were 6.6% of the population in 2002, 20% in Transylvania plus the other Hungarian territories taken from Hungary in 1918-1920. Roughly half of them are Szeklers ( székelyek ). The separation between Szeklers and other Hungarians lies mainly in self-identification and a certain historical and administrative context. Linguistic characteristics or of any other are hard to pin down. The practical meaning of 'Szekler' is 'Hungarian from the Szekler Land / Székelyföld' and will be used here in this way. Nevertheless, it is interesting to note that in 1839, when Transylvanian authorities still used separate categories for (non-Szekler) Hungarians and Szeklers, 'Hungarians' (i.e. non-Szeklers) were being recorded occasionally as living in some Szekler communities, as well as Szeklers in communities outside of the Szekler Land. The Szekler Land existed until 1876 as the reunion of five autonomous entities called 'seats' ( szék ): Ciuc / Csík ( seat in Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( seat in Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( in Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék ( 'the Three Seats' ) and Arieș / Aranyos ( in Unirea / Vințu de Sus / Felvinc). The first four represent the territory colonised by Szeklers probably in the 11th-12th c. and where they seem to have arrived from the west, i.e. from other areas of Transylvania and originally from the Pannonian Plain. Aranyos Seat is the result of secondary colonisation, after the late thirteenth century. There used to be seven seats before the mid-16th c., when Sepsi ( seat in Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( in Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) and Orbai ( in Covasna / Kovászna ) were merged into the Three Seats. There were also 'filial' ( i.e. subordinate ) seats: Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) and Cașin / Kászon in Ciuc / Csík, Cristur / Keresztúr and Brăduț / Bardoc in Odorhei / Udvarhely, Micloșoara / Miklósvár in Sepsi ( the latter two identified more or less with Ținutul Pădurii / Erdővidék, 'Forest Country' ). The names above are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. See below the map of the Szekler seats ( black lines ), with the subordinate seats delineated in gray (source: http://www.kia.hu/konyvtar). The county ( i.e. non-seat ) enclave in the Bodoc Mountains was something of a curiosity in the Szekler Land, but its inhabitants are recorded as Szeklers in 1839 and probably identify as such to this day. For more information: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys

View Ținutul Secuiesc / Székelyföld / Szekler Land