Maghiarii din NV Transilvaniei (hartă) / Hungarians in NW Transylvania (map)

     Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Se remarcă pop. magh. masivă din Țara Călatei ( SV jud. Cluj, zona Huedin ) și din zona Scaunului Arieșului, precum și o pop. semnificativă pe cursul Someșului; toate acestea sunt izolate de restul maghiarimii. În schimb pop. din N jud. Sălaj se continuă în jud. Satu Mare / Sătmar și Bihor și mai departe în Ungaria. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. One notices the massive Hungarian population in Țara Călatei ("Călata Country") / Kalotaszeg ( i.e. SW County Cluj / Kolozs, Huedin / Bánffyhunyad area ) and in Arieș / Aranyos Seat, as well as a significant population on the Someș / Szamos river; all of these are isolated from the rest of the Hungarian population. The population in northern County Sălaj / Szilágy on the other hand continues in counties Satu Mare / Sătmar / Szatmár and Bihor / Bihar and on into Hungary. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din NV Transilvaniei (listă) / Hungarians in NW Transylvania ( list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Cluj ( + întregul fost Scaun al Arieșului ), Sălaj și Bistrița-Năsăud. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Bánffy Palace in Cluj / Kolozsvár

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Cluj / Kolozs ( + the entire former Aranyos Seat ), Sălaj / Szilágy and Bistrița-Năsăud / Beszterce-Naszód. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.     

     Turda / Torda ( 10%, 76% la 1850, 51% la 1930; la 1850 ref., ulterior mixt triconf., preponderent ref.; + Turda Veche / Ótorda, doar la 1850, 61%, ref.-cat.; + Turda-Ocna / Torda Akna, doar la 1857, doar după conf., 100% magh., cat.; + Oprișani / Keresztes, 0 la 1850, 21% la 1930, ref.-cat.; + Valea Lungă Mică / Kishosszúvölgy, 53% în 1966; + Poiana de Arieș / Aranyospolyán / Székelypolyán, 47% la 1930, similar la 1850; ref.), Câmpia Turzii / Ghiriș / Aranyosgyéres ( 8%, dar 41% la 1850, similar la 1930, scădere masivă aparent în al Doilea Război; ref.; + Ghiriș-Sâncraiu / Gyéresszentkirály, 5% la 1850, 22% la 1910, ref. ), Călărași / Hărăstaș / Harasztos ( 61%, similar tot timpul; ref. ), Bogata ( 14%, 26% la 1966, ref. ), Călărași-Gară ( 12%, mixt ref.-cat., sunt sate mai recente d.p.v. oficial ), Mihai Viteazu / Szentmihály ( 25%, 63% la 1930, Sânmihaiu de Jos / Alsószentmihály 37% la 1850 și Sânmihaiu de Sus / Felsőszentmihály 69% tot atunci; ambele mixte ref.-unit. ), Cornești / Șonfalău / Sinfalva ( 45%, 64% la 1850, similar tot timpul; mixt cat.-unit., dar la 1850 unit. ), Cheia / Mischiu / Mészkő ( 22%, 35% la 1850, similar la 1930; unit. ) 

Reformed church in Turda / Torda

     Moldovenești / Varfalău / Várfalva ( 73%, similar tot timpul; unit.; + Vălenii de Arieș / Răchiș / Aranyosrákos, 88% la 1930, 64% la 1850; unit. ), Bădeni / Bagiu / Bágyon ( 64%, 77% la 1850, similar la 1930; unit. ), Pietroasa / Ceagz / Csegez ( 29%, 51% la 1850, similar la 1930; unit. ), Plăiești / Chiend / Kövend ( 86%, similar tot timpul; unit. ), Stejeriș / Cârcedea / Kercsed ( 71%, similar tot timpul; ref. ), Lunca Mureșului / Cucerdea (Secuiască) / (Székely)kocsárd ( 36% magh., 55% la 1850, similar la 1930; ref. ), Luncani / Grind / Aranyosgerend ( 29%, similar la 1850, dar 47% la 1930; ref. )

     Tureni / Tur / Tordatúr ( 48%, similar tot timpul; ref.-unit., cu o prezență cat. ), Săndulești / Sând / Szind ( 9%, 23% la 1850, similar la 1930; unit.-ref., mai demult unit. ), Comșești / Comițig / Komjátszeg ( 27%, 36% la 1850, similar la 1930; unit. ), Ceanu Mare / Mezőcsán ( 5%, similar tot timpul, 11% în 1966; ref. ), Valea lui Cati / Sárospatak dűlő ( 26%, oficial 3% la 1910, 34% în 1966; ref. ), Viișoara / Agârbiciu / Aranyosegerbegy ( 29%, 50% la 1850, similar la 1930; ref. ), Colonia / Kincstáritelep ( 72%, 83% în 1966; ref. ), Tritenii de Sus / Tritu de Sus / Felsődetrehem ( 4%, până la 28% la 1930; ref. )

     Cluj / Kolozsvár ( 19%, 68% la 1850, 47% la 1930; ref.-cat.; + Mănăștur / Kolozsmonostor, 13% la 1850, cat., spre 1900 cat.-ref.; + Someșeni / Someșfalău / Szamosfalva, 19% la 1930, similar și la 1850, ref. ), Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes ( 15%, 36% la 1850, similar la 1930; cat.-ref., cat. până în 1992 inclusiv ), Luna de Sus / Lona Săsească / Magyarlóna / Szászlóna ( 62%, similar tot timpul; ref. ), Gilău / Gyalu ( 13%, 35% la 1850, similar la 1930; ref. ), Suceagu / Szucság ( 40%, similar la 1850, 56% la 1930; ref. ), Baciu / Kisbács ( 29%, 63% la 1850, similar la 1930; cat.-ref., înainte de comuniști, cel puțin, cat. ), Corușu / Nádaskóród ( 2%, de la 21% la 1850; ref. ), Rădaia / Andrásháza ( 2%, oficial 53% la 1910; ref. )

St Michael's Roman Catholic Church in Cluj / Kolozsvár

     Săvădisla / Tordaszentlászló ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Liteni(i de Sus) / Lita Ungurească / Magyarléta ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Vlaha / Feneșu Unguresc / Magyarfenes / Oláhfenes ( 98%, similar tot timpul; ref., cu o prezență cat. ), Valea Ierții / Ércpatak ( 51% la 1850, anexat la Băișoara / Járabanya; cat. ), Iara / Alsójára ( 6%, 21% la 1850, 36% la 1930; mixt triconf. ), Gheorghieni / Giurfalău / Györgyfalva ( 89%, similar la 1930, 77% la 1850; ref. ), Bodrog / Bodrog ( 75%, 96% la 1966, scăderea a fost între 1992 și 2002, deși cifra pop. a rămas aceeași; ref. ), Cara / Kolozskara ( 9%, similar la 1850, 25% la 1930; ref. ), Mărtinești / Sânmartinu Deșert / Pusztaszentmárton ( 11%, nu au depășit niciodată înainte de 2002; mixt unit.-ref.; + Trei Hanuri / Hármasfogadó cu 48% în 1966 )

     Mera / Méra ( 82%, similar tot timpul; ref. ), Viștea / (Magyar)vista ( 96%, similar la 1930, 79% la 1850; ref. ), Căpușu Mare / Magyarkapus ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Căpușu Mic / Magyarkiskapus ( 53%, similar tot timpul; ref.-bapt. ), Dumbrava / Ghero-Oșorhei / Gyerővásárhely ( 40%, de la 50% la 1850; ref. ), Macău / Mákófalva ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Băgara / Bogártelke ( 89%, similar tot timpul; ref. ), Dorolțu / Nádasdaróc ( 100%, similar tot timpul; ref. ),  Chinteni / Chintău / Kajántó ( 37%, cu un vârf de 49% în 1930; ref., în perioada dualistă ref.-cat. )

Two-Tower Church ( Reformed ) in Cluj / Kolozsvár

      Aghireșu / Egeres ( 13%, 28% la 1850, similar la 1930; ref. ), Aghireșu-Fabrici / Egeresi gipszgyár ( 22%, 38% la 1966; ref. ), Arghișu / Argyas ( 3%, până la 12% la 1966, apoi scădere bruscă, probabil emigrare ), Inucu / Inaktelke ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Leghia / Jegenye ( 98%, similar tot timpul; cat. ), Ticu / Forgácskút ( 0, dar 32% la 1930, pare să fi fost o imigrație puternică în anii 1900 și o emigrație după Război; cat.-ref. ), Ticu-Colonie / Ferencbánya ( 9%, 35% la 1966; ref. ), Nădășelu / Magyarnádas ( 2%, de la 12% la 1850; ref. ), Turea / Tiurea / Türe ( 68% de la 57% la 1850; ref. ) 

     Izvoru Crișului / Crișeu / Körösfő ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Nearșova / Nyárszó ( 92%, 72% la 1850, similar la 1930; ref. ), Șaula / Sárvásár ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Sâncraiu / Kalotaszentkirály ( 85%, similar la 1850, 69% la 1930; ref.; + Zam / Zentelke, 92% în 1966, similar tot timpul, ref. ), Văleni / Vălcău Unguresc / Magyarvalkó ( 76%, de la 66% la 1850; ref. ), Mănăstireni / Mănășturu Unguresc / Magyargyerőmonostor ( 30%, similar tot timpul; ref. ), Beliș / Jósikafalva ( 0%, similar la 1850, 13% la 1930; ref.-cat. ), Domoșu / Kalotadámos ( 84%, 71% la 1850, 62% la 1930; ref. ), Horlacea / Jákótelke ( 83%, similar tot timpul; ref. ) 

Reformed church in Izvoru Crișului / Körösfő

   

      Huedin / Bánffyhunyad ( 30%, 88% la 1850, 53% la 1930; ref. ), Poieni / Sebișu Mic? / Kissebes ( 2%, până la 10% la 1930; ref., mai demult ref.-cat. ), Bicălatu / Magyarbikal ( 99%, la fel tot timpul; ref. ), Alunișu / Muerău / Magyarókereke ( 49%, similar tot timpul; ref. ), Jebucu / Zsobok ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Tetișu / Ketesd ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Almașu (Mare) / Váralmás / Nagyalmás ( 19%, 32% la 1850, similar la 1930; ref. ), Băbiu / Bábony ( 27%, similar tot timpul; ref. ), Petrinzel / Kispetri ( 84%, similar tot timpul, cu un minim de 72% la 1930; ref. ), Sfăraș / Farnas ( 39%, similar la 1930, 56% la 1850; ref. ), Stana / Sztána ( 69%, similar tot timpul; ref. ), Cuzăplac / Középlak ( 37%, 53% la 1850, similar la 1930; ref. ), Petrindu / Nagypetri ( 32%, din care 2% romf., similar tot timpul; ref. ), Zimbor / Jimboru Mare / Magyar(nagy)zsombor ( 4%, 15% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hida / Hidalmás ( 5%, 15% la 1930; ref., cu o prezență cat. )    

     Zalău / Zălau / Zilah ( 18%, 96% la 1850, 67% la 1930, încă 47% în 1966; ref. ), Mirșid / Nyirsid ( 11%, similar tot timpul; ref. ), Jibou / Jibău / Zsibó ( 15%, 75% la 1850, 51% la 1930; ref. ), Lupoaia / Farkasmező ( 20% la 1930, în timpul unei migrații temporare; ref.-cat. ), Someș-Odorhei / Szamosudvarhely ( 3%, de la 11% la 1850; ref. ), Surduc / Szurduk ( 0%, până la 13% la 1930; ref.-cat. ), Cristolțel / Kiskeresztes / Kiskristolc ( 0%, până la 12% la 1930; ref.-cat. ), Gâlgău / Szilágygalgó ( 3%, similar la 1930, 15% la 1850; ref. cu o prezență cat. )

Wesselényi noble mansion in Jibou / Zsibó

     Horoatu Crasnei (/ Horoat-Petenia )/ Krasznahorvát ( 36%, similar tot timpul; ref; + Petenia / Petenye, 43% în 1966, similar tot timpul, ref. ), Aghireș / Egrespatak ( 44%, similar tot timpul; ref. ), Recea / Krasznarécse ( 25%, similar tot timpul; ref., ref.-cat. la înc. sec. XX ), Meseșenii de Jos / Cățălu Unguresc (/ Cățelușa )/ Magyarkecel ( 51%, similar tot timpul; ref. ), Crasna / Kraszna ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Vârșolț / Varsolc ( 83%, de la 69% la 1850; ref. ), Pericei / Szilágyperecsen ( 78%, 52% la 1850, similar la 1930; ref. ), Panic / Szilágypanit ( 82%, similar tot timpul; ref. )  

     Cristur-Crișeni / Szilágyfőkeresztúr ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Gârceiu / Szilágygörcsön ( 41%, 52% la 1850, similar la 1930; ref. ), Doba / Nagydoba ( 96%, de la 82% la 1850; ref.; + Doba Mică / Kisdoba, 99% în 1966 și similar la 1930, 84% la 1850, ref. ), Naimon / Nagymon ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Sâncraiu Silvaniei / Szilágyszentkirály ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Verveghiu / Vérvölgy ( 94%, similar tot timpul; ref. ), Dioșod / Diósad ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Guruslău (Unguresc) / Magyargoroszló ( 88%, 63% la 1850, 72% la 1930; ref., cu o prezență bapt. ), Șamșud / Szilágysámson ( 94%, similar la 1930, 72% la 1850; ref. ), Valea Pomilor / Mocirla / Mocsolya ( 80%, 90% la 1930; ref. )

Reformed church with bell-tower in Mineu / Menyő

     Sălățig / Szilágyszeg ( 37%, similar tot timpul; ref. ), Deja / Déshaza ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Mineu / Menyő ( 47%, similar tot timpul; ref. ), Coșeiu / Kusaly ( 36%, similar tot timpul; ref. ), Bocșița / Magyarbaksa ( 2%, similar la 1930, 12% la 1850; ref. ), Archid / Szilágyerked ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Cehu Silvaniei / Szilágycseh ( 60%, 91% la 1850, 71% la 1930; ref. ), Ulciug / Völcsök ( 67%, similar tot timpul; ref. ), Biușa / Bősháza ( 67%, de la 52% la 1850; ref. ), Benesat / Benefalău / Benedekfalva ( 20%, similar tot timpul; ref. )

     Șimleul Silvaniei / Szilagysomlyó ( 30%, 69% la 1850, 46% la 1930; cat.-ref. tot timpul ), Ratin / Ráton ( 51%, 81% la 1850, 64% la 1930; ref. ), Boghiș / Szilágybagos ( 74%, 91% la 1850, similar la 1930; ref. ), Bozieș / Szilágyborzás ( 90%, 77% la 1850, similar la 1930; ref. ), Valcău de Jos / Vălcău Unguresc / Alsóvalkó / Magyarvalkó ( 11%, 21% la 1850, identic la 1930; ref. ), Nușfalău / Szilágynagyfalu ( 72%, similar tot timpul; ref. ), Bilghez / Bürgezd ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Zăuan / Szilágyzovány ( 93%, similar tot timpul, cu un minim de 83% la 1930; ref. ), Ip / Ipp ( 60%, similar tot timpul; ref. )

     Leșmir / Lecsmér ( 79%, similar tot timpul; ref. ), Camăr / Kemér ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Pădureni / Erdőaljarakottyas ( părăsit, 100% în 1977 ), Carastelec / Kárásztelek ( 98%, similar tot timpul; cat. ), Uileacu Șimleului / Somlyóújlak ( 78%, de la 92% la 1850; ref. ), Poiana Măgura / Magurahegy ( 100% sau 15 pers. ; ref. ), Ilișua / Selymesilosva ( 95%, 82% la 1850, similar la 1930; ref.-cat., ref. până în 1992 inclusiv  ), Borla / Szilágyballa ( 86%, de la 98% la 1850; ref. ), Lompirt / Szilágylompért ( 75%, de la 62% la 1850; ref. ), Șărmășag / Sarmaság ( 81%, de la 97% la 1850; ref. ), Țărmure / Parttanya ( 100% sau 1 pers., 68% în 1966; cat., în 1992 doar 4 pers., toți ref. ), Chieșd / Szilágykövesd ( 7%, similar tot timpul, cu un vârf de 15% la 1930; ref. )           

     Câmpenești / Telekfarka ( 6%, 15% la 1930; ref. ), Corpadea / Kolozskorpád ( 0, de la 11% la 1850; cat. ), Pata / Kolozspata ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Cojocna / Kolozs ( 34%, de la 48% la 1850; cat.-ref., cu o prezență unit.; + Botoș / Botos, 21% în 1966; + Larga / Lárga, 37% în 1966 ), Căianu Mic / Kiskályán ( 29%, 47% în 1966; ref. ), Căianu-Vamă / Kályánivám ( 14%, 43% oficial la 1910; ref. ), Căianu / Magyarkályán ( 5%, similar la 1850, 26% la 1930; ref. ), Suatu / Magyarszovát ( 62%, identic la 1930, ref.-unit.; la 1850 Suatu de Sus / Felsőszovát cu 54%, unit., și Suatu de Jos / Alsószovát cu 51%, ref. cu o prezență unit. ), Aruncuta / Aranykút ( 2%, până la 13% la 1930; ref. ), Dâmburile / Deák-, Krisán- és Pikkeltanyák ( 91%; unit. ) 

     Vișea / Visa ( 74%, similar la 1930, 43% la 1850; ref. ), Vaida-Cămăraș / Vajdakamarás ( 91%, 67% la 1850, 77% la 1930; ref.-adv. ), Chesău / Mezőkeszü ( 91%, similar la 1930, 74% la 1850; ref. ), Mociu / Mocs ( 8%, 20%, la 1850, similar la 1930; ref., în perioada dualistă ref.-cat. ), Turmași / Furduică / Tormásdülő ( 31% sau 16 pers., din care 6% sau 3 pers. romf., 21% la 1910, 42% în 1966; ref. ), Falca / Falka ( 18% sau 2 din 11, 4% la 1966; ref. ), Boteni / Bodhaza / Botháza ( 13%, cu un vârf de 25% la 1930; ref. ), Berchieșu / Berkenyes ( 8%, din care 2% romf., 20% la 1850, similar la 1930; ref. ), Cămărașu (Deșert) / Pusztakamarás ( 12%, 29% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hagău / Hágótanya ( 15%, cat. ), Cătina / Katona ( 17%, similar tot timpul; cat.-ref. )

     Geaca / Gyeke ( 7%, până la 17% la 1930; ref. ), Legii / Legin / Légen ( 9%, 19% la 1850, similar la 1930; ref. ), Pălatca / Magyarpalatka ( 38%, de la 25% la 1850; ref. ), Puini / Kispulyon ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Sântejude / Vasasszentegyed ( 8%, similar tot timpul, cu un vârf de 13% la 1930; ref. ), Sava / Mezőszava ( 9%, similar tot timpul, încă 15% la 1966; ref. ), Lacu / Feketelak ( 62%, similar tot timpul; ref. ), Buza / Buza ( 48%, de la 34% la 1850; ref. ), Rotunda / Keresztesvölgy ( 43%, 29% la 1910; ref. ), Feldioara / Melegföldvár ( 42%, similar tot timpul; ref. )

     

     Bonțida / Bonchida ( 22%, 34% la 1850, similar la 1930; ref. ), Răscruci / Valasut / Válaszút ( 18%, 34% la 1850, similar la 1930; ref. ), Luna de Jos / Lona / Kendilóna ( 14%, 40% la 1850, 25% la 1930; ref. ), Borșa / Kolozsborsa ( 9%, similar tot timpul, 15% la 1850; ref. ), Feiurdeni / Feiurd / Fejérd ( 8%, 16% la 1850, similar la 1930; ref. ), Iclozel / Kisiklód ( 20%, similar la 1850, dar 35% la 1930; ref. ), Livada / Dindeleag / Dengeleg ( 3%, de la 12% la 1850; ref. ), Ciumăfaia / Csomafája ( 9%, 31% la 1850, 21% la 1930; ref. ), Giula / Kolozsgyula ( 8%, de la 15% la 1850; ref. ), Satu Lung / Măcicașu Lung / Hosszúmacskás ( 2%, de la 14% la 1850; ref. )

Bánffy noble mansion in Răscruci / Válaszút

     Bădești / Badoc / Bádok ( 17%, 29% la 1850, similar la 1930; ref. ), Chidea / Kide ( 86%, de la 76% la 1850; ref., mai demult ref.-cat. ), Panticeu / Páncélcseh ( 2%, 22% la 1850, 10% la 1930; ref. ), Dârja / Magyarderzse ( 3%, de la 14% la 1850; ref. ), Cubleșu Someșan / Cubleșu Unguresc / Magyarköblös ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Răzbuneni / Suia / Radákszinye ( 5%, cu un vârf de 18% la 1930; ref. ), Tiocu de Jos / Alsótők ( 35%, similar tot timpul; ref. ), Tiocu de Sus / Felsőtők ( 23%, similar tot timpul; ref. ), Cornești / Chendru / Magyarszarvaskend ( 32%, de la 42% la 1850; ref.-cat. ), Stoiana / Esztény ( 30%, similar tot timpul; ref. ), Silivaș / Vízszilvás ( 4%, 11% la 1850, încă 13% la 1977; ref. ), Aluniș / Chiced / Kecsed ( 1%, de la 12% la 1850; ref. ), Orman / Ormány ( 0%, de la 13% la 1850; ref. ), Măcicașu (Unguresc) / Magyarmacskás ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Vechea / Buda Veche / Bodonkút / Oláhbuda(-Burjános) ( 21%, similar tot timpul; ref. ), Deușu / Diós ( 1%, dar 28% la 1850, apoi scădere bruscă; ref.-cat. )

     Băbuțiu / Babóc ( 7%, similar tot timpul, 11% la 1850; ref. ), Așchileu Mic / Kisesküllő ( 8%, similar tot timpul, 11% în 1992; ref. ), Cristorel / Ördögkeresztúr ( 16%, similar la 1850, 30% la 1930; ref. ), Fodora (Ungurească?) / Magyarfodorháza ( 32%,  similar la 1930, 18% la 1850; ref. )

     Sic / Szék ( 96%, 78% la 1850, similar la 1930; ref. ), Gherla / Szamosújvár ( 17%, la fel la 1850, 29% la 1930; asimilare masivă a armenilor, începută deja la 1850 probabil, deși aveau încă maj. absolută; la 1910 ar fi fost oficial 68% magh.; ref., înainte de Război cat.-ref., înainte de perioada dualistă cat., neincluzându’i aici niciodată pe arm.-cat., decât evident pe cei asimilați; la 1857 arm.-cat. erau încă dublul celor două conf. magh. luate împreună, la 1869 aproape egalitate, o vreme categoria a dispărut din recensăminte, la 1930 erau cam ¼ din totalul celorlalte două, după Revoluție aproape dispăruți; deci deși ponderea arm.-cat. a scăzut treptat, și cea a rom.-cat. a scăzut f. mult relativ la ref. ), Băița / Chirău / Kérő ( 31%, de la 42% la 1850; ref. ), Fizeșu Gherlii / Ördöngösfüzes ( 45%, de la 58% la 1850; ref. )    

     Dej / Dés ( 14%, 66% la 1850, 35% la 1930; ref., mai demult ref.-cat. ), Ocna Dejului / Désakna ( 15%, 40% la 1850, similar la 1930; ref. ), Nima / Néma ( 1%, de la 18% la 1850; ref. ), Coplean / Kapjon ( 4%, similar la 1930, 12% la 1850; ref. mai demult ref.-cat. ), Sălișca / Szelecske ( 9%, 17% la 1850, similar la 1930; ref. ),  Cuzdrioara / Kozárvár ( 6%, 17% la 1850, similar la 1930; ref. ), Mănășturel / Kismonostorszeg ( 6%, cu un vârf de 12% la 1930; ref. ), Nireș / Sasmireș / Szásznyíres ( 53%, similar tot timpul; ref. ), Sânmărghita / Szentmargita ( 32%, similar tot timpul, ref.; + Bursuc / Burzuk, 100% în 1966 ), Cireșoaia / Dicea / Magyardécse ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Valea Cireșoii / Décseipataktanya ( 100% sau 12 pers.; ref. ), Valea Luncii / Lunkatanya ( 99%, 84% oficial la 1910; ref.-adv. ), Unguraș / Bálványosváralja ( 91%, similar la 1930, 71% la 1850; ref. ), Daroț / Daróc ( 100%, de la 1966 încoace; ref. ), Reteag / Retteg ( 15%, 33% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. ), Bața / Baca ( 37%, 47% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. ), Ciceu-Mihăiești / Csicsómihályfalva ( 5%, 18% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. )

Reformed church in Dej / Dés

     Braniștea / Arpașteu / Árpástó ( 52%, similar la 1930, 35% la 1850; ref. ), Uriu (de Sus) / Felőr ( 58%, similar la 1850, 75% la 1930; ref. ), Cristeștii Ciceului / Ciceu-Cristur / Csicsókeresztúr ( 6%, similar tot timpul, 13% la 1930; cat.-ref., cat. înainte de perioada dualistă ), Ilișua / Alsóilosva ( 6%, 33% la 1850, 19% la 1930; ref. ), Coldău / Várkudu ( 51%, similar la 1850, 67% la 1930; ref.; + Coldău-Vale / Szőllőpataka, 88% în 1966 ), Beclean / Bethlen ( 15%, 22% la 1850, 30% la 1930; ref; + Beclenuț / Kisbethlen, 21% în 1966; ref.; + Valea Viilor / Szőllőpataka, 36% în 1966 ), Șintereag-Gară / Somkéreki vasútitelep ( 10%; ref. ), Șintereag / Somkerék ( 26%, 38% la 1850, similar la 1930; ref. ), Nimigea de Jos / Nimigea Ungurească / Magyarnemegye ( 50%, similar tot timpul, 61% la 1930; ref. ), Șieu-Odorhei / Sajóudvarhely ( 10%, similar tot timpul; ref. ), Șieu-Sfântu / Sajószentandrás ( 23%, similar tot timpul; ref. ), Bretea / Magyarberéte / Szászbréte ( 75%, similar la 1930, 52% la 1850; ref. )

     Malin / Almásmálom ( 44%, similar tot timpul; ref. ), Dumbrava / Nyírmezőtanya ( 54%; ref. ), Sicfa / Székfa ( 33% sau 6 din 18, 56% în 1966; ref. ), Nușeni / Nușfalău / Apanagyfalu ( 22%, până la 36% la 1930; ref.; + După Deal / Hegymegett, 60% în 1966; + Pipa Poeni / Pipa, 49% în 1966 ), Țigău / Cegőtelke / Szász-Cegő / Zagendorf ( 84%, similar la 1930, 48% la 1850; ref. ), Bistrița / Beszterce / Bistritz ( 7%, 10% la 1930; ref.-cat., până la cca. 1900 cat. ), Sărata / Șo(m)falău / Sófalva ( 26%, 41% la 1850, similar la 1930; ref. )           

     Țaga / Cege ( 5%, cu un vârf de 19% la 1930; ref. ), Năsal / Noszoly ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Jimbor (Săsesc) / Szászzsombor ( 19%, similar tot timpul; ref.-neoprotest.; + Jimbor-Fânațe / Szászzsombori fogadók, 19% în 1966, din care 3% romf. ), Sânmărtin / Szépkenyerűszentmárton ( 65%, de la 54% la 1850; ref. ), Diviciorii Mari / Nagydevecser ( 5%, de la 22% la 1850; ref. ), Târgușor / Oșorhei / Kékesvásárhely / Oláhvásárhely ( 6%, 21% la 1850, similar la 1930; ref. ), Vița / Vice ( 94%, 78% la 1850, similar la 1930; cat., înainte de comuniști cat.-ref., doar ref. înainte de anii 1870, când apar brusc cat.; + Băboasa / Babos, 100% în 1966 ), Chiochiș / Kékes ( 36%, similar la 1930, 26% la 1850; ref. ), Apatiu / Dellőapáti ( 2%, de la 13% la 1850; ref.-cat. ), Bozieș / Magyarborzás ( 47%, similar la 1930, 32% la 1850; ref.; + După Vale / Patakmögött, 48% în 1966 ), Strugureni / Vereșhaza / Mezőveresegyháza ( 95%, 67% la 1850, 83% la 1930; ref. ), Matei / Szentmáté ( 79%, 59% la 1850, similar la 1930; ref. ), Tonciu / Tacs ( 95%, 61% la 1850, similar la 1930, înainte de plecarea sașilor; ref. ), Fântânele / Iuș / (Szász-)Újős ( 66%, 40% la 1850, similar la 1930; ref. ), Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf ( 10%, similar tot timpul; luth.-ref. ), Sălcuța / Fiscut / Füzkút ( 11%, similar tot timpul; ref.; + Frunzi, 33% în 1966 ), Țăgșoru / Kiscég ( 0, de la 14% la 1850; cat.-ref. ),  Fântânița / Chibulcut / Mezőköbölkút ( 66%, similar la 1930, 52% la 1850; ref. )

Kemény noble mansion in Șieu / Nagysajó

     Între Păduri ( 68% în 1966, anexat la Sânmihaiu de Câmpie / Mezőszentmihály ), Urmeniș (de Câmpie) / Mezőőrményes ( 6%, 15% la 1930; ref. ), Delureni / Uilacu de Câmpie / Mezőújlak ( 2%, de la 12% la 1850; ref. ), Șopteriu / Septér ( 3%, toți romf., de la 16% la 1850; ref., mai demult ref.-cat. ), Orosfaia / Oroszfája ( 9%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Comlod / Komlód ( 18%, din care 10% romf., 52% la 1850, 39% la 1930; ref. ), Archiud / Mezőerked / Szászerked ( 4%, 21% la 1850, similar la 1930; cat., cat.-ref. până la înc. sec. XX ), Teaca / Teke / Tekendorf ( 23%, similar la 1930, 14% la 1850; ref., cat.-ref. înainte de comuniști ), Viile Tecii / Kolozsnagyida / Groß-Eidau ( 3%, similar tot timpul, 10% la 1850; ref. ), Jeica / Zselyk ( 100%, similar tot timpul; luth. ), Șieu (Mare) / Nagysajó / Groß-Schogen ( 12%, similar tot timpul; ref. )  

  

     Rodna / Óradna ( 8%, din care 6% romf., 15% la 1850, similar la 1930; cat. ), Valea Vinului / Radnaborberek ( 43%, practic toți romf., caz f. bizar; încă 64% în 1992, 57% în 1966, din care 50% romf.; 71% cat., aproape la fel în 1992 )

János Zsigmond Unitarian High School in Cluj / Kolozsvár

Maghiarii din SV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in SW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general pop. magh. de aici a fost mai demult aproape exclusiv reformată ( sau unitariană, în partea de nord a Scaunului Arieșului ). Cei din Săcădate / Oltszakadát și cel puțin o parte dintre cei din Copșa Mică / Kiskapus, ambele sate din fostele scaunele săsești, sunt luterani sinodo-prezbiterieni și deci vechi. Doar în puține alte asemenea loc. există pop. magh. semnificativă, probabil mai nouă ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). În satele Tiur / Tűr și Buia / Bólya s'a trecut masiv la catolicism la mijlocul sec. XIX. La Cristur / Csernakeresztúr și Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy au fost colonizați secui catolici din Bucovina în perioada dinaintea Primului Război Mondial. Maghiarii din noile localități industriale dezvoltate în periaoda habsburgică ( minerit de metale în Munții Apuseni și de cărbune în Valea Jiului, siderurgie în zona Hunedoarei etc. ) erau, ca și în alte părți, preponderent catolici. Ei i'au asimilat în bună măsură în aceste localități pe germanii catolici ( în special austrieci ), proces care pe alocuri a început probabil încă înainte de perioada dualistă.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In general, in the past the Hungarian population here used to be almost exclusively Reformed ( or, in the northern part of Aranyos Seat, Unitarian ). The ones in Săcădate / Oltszakadát and at least some of those in Copșa Mică / Kiskapus, both villages in the former Saxons seats, are Lutherans ( synodal-presbyterian ) and therefore old. Only in few other similar communities is there any significant, probably more recent, Hungarian population ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). In the villages of Tiur / Tűr and Buia / Bólya there was massive conversion to Catholicism in the mid-19th c. Catholic Szeklers from Bukovina were settled in Cristur / Csernakeresztúr and Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy in the period before the First World War. In the new industrial communities organised during the Habsburg period ( ore mining in the Apuseni Mountains, coal mining in the Jiu Valley, steelworks in the Hunedoara area etc. ), as in other places, the Hungarians were predominantly Catholics. In these communities they have significantly assimilated the Catholic Germans ( especially Austrians ), a process that probably began in some places even before the Dual Monarchy period.  

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii din SV Transilvaniei (hartă) / Hungarians in SW Transylvania (map)

     Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din SV Transilvaniei (listă) / Hungarians in SW Transylvania (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

Bethlen Gábor Hungarian National College in Aiud / Nagyenyéd

           The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the entire former Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

     Sibiu / Nagyszeben / Hermannstadt ( 2%, peste 10% în perioada dualistă, 13% la 1930, când erau 5% ref. și 13% rom.-cat.; în 2002 cam ¼ dintre magh. erau luth. s.-p. ), Săcădate / Oltszakadát ( 19%, f. similar tot timpul; toți luth. s.-p. ), Ocna Sibiului / Vízakna ( 10%, de la 31% la 1850; toți ref., dar există și 2% rom.-cat. ), Tălmaciu / Nagytalmács / Talmesch ( 1%, dar 16% la 1930, când erau 8% ref. și 16% rom.-cat., probabil 8% magh. cat. și nu mai mult de 8% germani cat. din 40% germ. ), Lazaret / Turnu Roșu / Verestorony ( 21% la 1910, 13 cat. și 8 ref. ), Sângătin / Kisenyed ( 0%, de la 12% la 1850, cam 2/3 ref. și 1/3 cat. ), Nou Român / Oláhújfalu ( 10% prin rotunjire, cam la fel tot timpul; 7% ref., restul probabil adventiști ), Alămor / Alamor ( 1%, peste 10% de la început până la 1920, ref.; + Dealul Alămorului / Lászlótanya, cu 32% la 1910 și apoi fără nici unul la 1966 )   
     

Reformed church in Ocna Sibiului / Vízakna

     Mediaș / Medgyes / Mediasch ( 12%, 6% ref., 1% unit., 1% luth. s.-p., 4% rom.-cat.; un vârf de 27% la 1930, când erau 11% ref., 1% unit., 20% rom.-cat., 34% luth. ), Colonia Ighișului ( 11% la 1966; anexată la Ighișu Nou ), Copșa Mică / Kiskapus / Klein-Kopisch ( 11%, scădere continuă de la 79% în 1850; 6% rom.-cat., 3% luth. s.-p., 2% ref., la 1850 erau doar luth. și cat., în proporție de 14/6 ), Țeline / Pusztacelina ( 4%, dar peste 10% între 1880 și 1977; ref. ), Sădinca / Szedinkatanya ( 27% la 1910, apoi fără la 1966; ref. )

     

Reformed and Roman Catholic churches in Micăsasa / Mikeszásza

     Micăsasa / Mikeszásza ( 6%, peste 10% de la înc. la 1930; la 1850 cam 10% luth. și 5% rom.-cat.; ca și în alte cazuri, luth. par să se transforme de la 1857 în ref., ceea ce sugerează o greșeală la 1850 ), Șalcău / Salkó ( 0, de la 15% la 1850; ref. ), Văleni / Külterület ( 8%, 15% la 1910, reapare din 1966; în general ref. ), Bârghiș / Bürkös ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Boarta / Mihályfalva / Barta ( 28%, ref., de la 11% la 1850, când erau și cat. ), Buia / Bólya ( 16%, la fel tot timpul; rom.-cat., dar la înc. erau marea maj. ref.; + Petișu de Jos, apare doar la 1966, 20% )   

     

     Dumbrăveni / Elisabetopol / Erzsébetváros ( 14%, 28% la 1850, 38% la 1930; 3% rom.-cat., 10% ref., 1% luth. s.-p.; în primele recensăminte raportul rom.-cat./ref. era de cam 2-3/1, excluzându’i pe arm.-cat. ), Ernea / Ernye ( 11%, vârf similar la 1890; 2% rom.-cat., 7% ref. ), Alma ( Mică Săsească ) / Küküllőalmás / Szászalmás ( 33%, de la 21% la 1850; ref. ), Șmig / Somogyom ( 23%, cam la fel tot timpul; 12% cat., 10% ref., similar tot timpul ), Blăjel / Balázstelke ( 16%, de la 3% la 1850; ref. ), Păucea / Pócstelke ( 17%, cam la fel tot timpul; ref. )

     

     Alba Iulia / Bălgrad / Gyulafehérvár ( 3%, dar 19% la 1850, similar la 1930, oficial 45% la 1910; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte cat. ), Bărăbanț / Borbánd ( 2%, dar 34% la 1850, similar la 1930; cat. ), Cugir / Kudzsir ( 2%, similar la 1850, dar 10% la 1930; cat. ), Fețeni / Fecehavas ( 10% prin rotunjire în 1966 ), Zlatna / Zalatna ( 1%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt, până de curând cat. ), Baia de Arieș / Aranyosbánya ( 1%, de la 10% la 1850; cat., actualmente mixt cat.-ref. ), Abrud / Abrudbánya ( 2%, 30% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. ), Oiejdea / Vajasd ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Ighiu / Magyarigen ( 1%, 27% la 1850, 11% la 1930; mixt cat.-ref. ), Roșia Montană / Verespatak ( 4%, din care 3% romf.; 21% la 1850, similar la 1930; cat., dar în trecut și o minoritate unit. puternică ), Sântimbru / Marosszentimre ( 2%, similar la 1850, dar 16% la 1930; mixt cat.-ref. ), Vințu de Jos / Alvinc ( 2%, similar la 1930, dar 34% la 1850, deja 18% la 1910; cat., mai demult mixt cat.-ref. )

   

Roman Catholic Cathedral in Alba Iulia / Gyulafehérvár 

     

     Blaj / Balázsfalva ( 5%, dar 10% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte rom.-cat.; + Blaj-Sat / Kisbalázsfalva, 25% la 1850; ref., tinzând ulterior spre mixt cat.-ref. ), Petrisat / Petrifalău ? / Magyarpéterfalva ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Tiur / Tűr ( 24%, similar tot timpul; cat. ), Teiuș / Tövis ( 5%, 24% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Beldiu / Marosbéld ( 0, de la 10% la 1850, ref. ), Căpud / Magyarkapud ( 23%, similar la 1930, dar 37% la 1850; ref. )

     

Reformed church in Teiuș / Tövis

Reformed church in Cricău / Boroskrakkó

     Bucerdea Grânoasă / Buzásbocsárd ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Pădure / Székelyhegytanya ( 48%, din care 4% romf.; în 1966 43%, din care 8% romf.; ref. ), Pânca ( 26% și 6% rom. maghf.; în 1966 3% și 22% rom. maghf. ), Șoimuș / Magyarsolymos ( 49%, de la 63% la 1850; ref. ), Cornu / Kornujalja ( 24% sau 5 din 21, 39% în 1966, după care scăderi masive de pop. tulbură statisticile, ex. 70% în 1992; ref. ), Rădești / Tâmpăhaza / Tompaháza ( 9%, similar tot timpul, 11% în 1992; ref.; + Uifalău / Magyarújfalu / Szászújfalu, 34% la 1850 și similar ulterior; ref. ), Leorinț / Lőrincréve ( 57%, similar tot timpul; ref. )        

     

     Alecuș / Elekes ( 43% în 1992, în rest aproape 0, probabil migrație temporară ), Biia / Magyarbénye ( 16%, similar tot timpul; ref. ), Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós ( 63%, similar la 1930, dar 48% la 1850; mixt ref.-unit. ), Sântămărie / Boldogfalva ( 54%, similar la 1930, 39% la 1850; ref. ), Cetatea de Baltă / Küküllővár ( 23%, similar tot timpul; ref. de la sf. sec. XIX, înainte mixt cat.-ref. )
   

Bethlen noble mansion in Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós

   

     Aiud / Nagyenyed ( 16%, dar 66% la 1850, 51% la 1930; ref. ), Aiudul de Sus / Felenyed ( 17%, 30% la 1850, similar la 1930; ref. ), Ciumbrud / Csombord ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Sâncrai / Enyedszentkirály ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Lopadea Nouă / Lopadea Ungurească / Magyarlapád ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Asinip / Asszonynépe ( 3%, de la 22% la 1850; ref. ), Băgău / Magyarbagó ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Beța / Magyarbece ( 99%, de la 88% la 1850; ref. ) 

     

 Teleki noble mansion in Uioara de Sus / Felsőmarosújvár

     Gâmbaș / Marosgombás ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Mirăslău / Miriszló ( 35%, de la 54% la 1850; ref. ), Decea / Marosdecse ( 41%, cu un vârf de 56% la 1930 și 1966; ref. ), Ocna Mureș / Mureș-Uioara / Marosújvár(akna) ( 12%, 34% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Cisteiu de Mureș / Cisteiu Unguresc? / Magyarcsesztve ( 20%, similar la 1850, dar 32% la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Uioara de Sus / Felsőmarosújvár ( 8%, similar la 1850, 21% la 1930; ref. ), Heria / Hari ( 11%, similar tot timpul; ref. )

   

     Medveș / Ursu / Nagymedvés ( 99%, similar la 1930, 86% la 1850; ref. ), Sânbenedic / Magyarszentbenedek ( 28%, similar la 1850, 38% la 1930; ref. ), Șilea / Magyarsülye ( 32%, similar tot timpul; ref. )

     

Bethlen and Haller noble mansion in Cetatea de Baltă / Küküllővár

          

     Noșlac / Marosnagylak ( 19%, 32% la 1930; ref. ), Căptălan / Maroskáptalan ( 11%; ref. ), Copand / Maroskoppánd ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Stâna de Mureș / Ciuci / Maroscsúcs ( 34%, similar tot timpul; ref. ), Valea Ciuciului / Zilahipatak ( 19%, de fapt 3 din 16 pers.; ref. ), Lunca Mureșului / Cucerdea (Secuiască) / (Székely)kocsárd ( 36% magh., 55% la 1850, similar la 1930; ref. ), Războieni-Cetate / Feldioara-Războieni (/-Secuiască ?) / Székelyföldvár ( 6% magh., dar 12% la 1850, 25% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ( 17% magh., 88% la 1850, 49% la 1930, scădere masivă după anexarea Vereșmortului; ref.; + Vereșmort / Unirea II / Veresmart [ sat rom., anexat în anii ‘20 ] )

     

     Rimetea / Trascău / Torockó ( 76%, similar tot timpul; unit. ), Colțești / Trascău-Sângeorgiu / Torockószentgyörgy ( 98%, similar tot timpul; unit. ), Călărași / Hărăstaș / Harasztos ( 61%, similar tot timpul; ref. ), Bogata ( 14%, 26% la 1966, ref. ), Călărași-Gară ( 12%, mixt ref.-cat., sunt sate mai recente d.p.v. oficial ), Mihai Viteazu / Szentmihály ( 25%, 63% la 1930, Sânmihaiu de Jos / Alsószentmihály 37% la 1850 și Sânmihaiu de Sus / Felsőszentmihály 69% tot atunci; ambele mixte ref.-unit. ), Cheia / Mischiu / Mészkő ( 22%, 35% la 1850, similar la 1930; unit. ), Cornești / Șonfalău / Sinfalva ( 45%, 64% la 1850, similar tot timpul; mixt cat.-unit., dar la 1850 unit. )

     Moldovenești / Varfalău / Várfalva ( 73%, similar tot timpul; unit.; + Vălenii de Arieș / Răchiș / Aranyosrákos, 88% la 1930, 64% la 1850; unit. ), Bădeni / Bagiu / Bágyon ( 64%, 77% la 1850, similar la 1930; unit. ), Pietroasa / Ceagz / Csegez ( 29%, 51% la 1850, similar la 1930; unit. ), Plăiești / Chiend / Kövend ( 86%, similar tot timpul; unit. ), Stejeriș / Cârcedea / Kercsed ( 71%, similar tot timpul; ref. ), Poiana de Arieș / Aranyospolyán / Székelypolyán ( azi cartier în Turda; 47% la 1930, similar la 1850; ref. )

     

     Abucea / Abucsa ( 2%, de la 19% la 1850; mixt ), Gura Dobrii / Guradobra ( 16% la 1920, anexată ulterior la Dobra, de la 4% la 1850; cat. ), Ilia / Marosillye ( 1%, 19% la 1850, similar la 1930; cat., mai demult mixt ), Muncelu Mic / Kismuncsel ( 13%, 0 la 1850 și 1930; ref. ), Mintia / Marosnémeti ( 10% prin rotunjire, similar tot timpul; mixt ), Deva / Déva ( 8%, 24% la 1850, 35% la 1930; cat. cam de pe la 1900, înainte mixt cat.-ref.; îi includ probabil și pe urmașii bulgarilor chiproviceni din sec. XVIII, care mai erau încă consemnați de administrație la 1839 ), Bârcea Mică / Kisbarcsa ( 9%, din care aproape 2% romf., mai puțini la 1850, dar 15% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Cristur / Csernakeresztúr ( 57%, similar la 1930, dar 2% la 1850; a fost o imigrație puternică între 1910 și 1920, a secuilor bucovineni; cat., după imigrație ), Hărău / Haró ( 14%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Chimindia / Kéménd ( 4%, 20% la 1850, similar la 1930; ref. ) 
     

Deva / Déva: the princely residence and the medieval fortress

     Simeria / Colonia-Pișchi / Piskitelep ( 4%, 75% la 1850, 37% la 1930; mixt cat.- ref., mai demult cat., pe lângă germ. cat.; + Biscaria / Dédács, 59% la 1910, în urma unei imigrații; mixt cat.-ref. ), Rapoltu Mare / Nagyrápolt ( 1%, 15% la 1850, similar la 1930; ref. ), Turdaș / Tordas ( 5%, 25% la 1850, 16% la 1930; ref. ), Orăștie / Szászváros ( 3%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt ref.-cat. ), Geoagiu-Băi / Feredőgyógy ( 1%, apar la 1977 cu 19%, apoi dispar imediat sau sunt asimilați; cat. ), Săcărâmb / Nagyág ( 5%, similar la 1850, 15% la 1930, prin asimilarea germ. austrieci mineri; cat.), Baia de Criș / Körösbánya ( 1%, 34% la 1850, 23% la 1930; cat. ), Crișcior / Kristyor ( 1%, similar la 1850, 13% la 1930; cat. de la sf. sec. XIX, înainte mixt )     


     

     Peștișu Mare / Alpestes ( 17%, 45% la 1850, similar la 1930; ref. ), Peștișu Mic / Felsőpestes ( 2%, de la 12% la 1850; cat. sau mixt ), Băcia / Bácsi ( 13%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hunedoara / Vajdahunyad ( 6%, 15% la 1850, 31% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult cat. ), Govăjdia / Gavosdia ( 6%, 12% la 1930; parțial asimilare a germ. de la furnal; cat. ), Hășdat / Hosdát ( 28%, 75% la 1850, 62% la 1930; ref. ),  Răcășdia / Rákosd ( 43%, 70% la 1850, similar la 1930; ref. ), Călan / Pusztakalán ( 6%, apar cu adevărat prin imigrație în anii 1870, cu 26% la 1880, similar la 1930; cat., pe lângă germ. cat. ), Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy ( 28%, similar la 1930, 3% la 1850, imigrează secui bucovineni între 1900 și 1910; cat. ), Jeledinți / Lozsád ( 52%, 72% la 1850, similar la 1930; ref. ) 

The medieval castle in Hunedoara / Vajdahunyad

     Vadu Dobrii / Vádudobri ( 0, 12% la 1966; mixt ), Izvoarele / Lingina / Lindzsina ( 26% la 1850; cat. ), Vața de Jos / Alváca ( 11% la 1930; cat., azi mixt ), Ruși / Russ ( 0, similar la 1850, dar 13% la 1930; mixt ), Bretea Română / Oláhbrettye ( 0, dar 13% la 1850 și la 1930; mixt ), Bretea Streiului / Magyarbrette ( 1%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt ), Hațeg / Hátszeg ( 3%, similar la 1850, 16% la 1930; mixt, mai demult cat. ), Nălațvad / Nalácvád ( 2%, similar la 1850, au depășit mult timp, inclusiv 11% în 1977; mixt ), Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva ( 4%, 16% la 1850 și similar până în 1977; mixt ), Peșteana / Nagypestény ( 0, 22% la 1850, 11% la 1930; ref. ), Pui / Puj ( 2%, similar la 1850, 18% la 1930; mixt ), Râu Bărbat / Borbátviz ( 1%, 27% la 1850, 16% la 1930; mai degrabă ref. ), Crivadia / Krivádia ( 61% la 1869 în timpul unei migrații temporare; cat. ) 
   

Reformed church in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva

     

     Lupeni / Lupény ( 10%; apar prima dată la recensământul din 1900 după o creștere uriașă de pop. cu 36%; cat.; + Bărbătenii de Sus / Felsőbarbatyen, 10% prin rotunjire la 1966; mixt ), Vulcan / Jiu-Vaidei-Vulcan / Zsilyvajdejvulkán ( 8%, similar la 1850, 26% la 1900, 43% la 1930; mixt cat.-ref.; + Jiu-Coroiești / Zsilykorojesd, 14% la 1930, cat. ), Aninoasa / Aninosza ( 7%, 44% la 1930, scădere de 30 de procente înregistrată la 1941; cat., mai demult mixt cat.-ref. ), Petroșani / Petrozsény ( 9%, din care aproape 1% romf., apar prima dată la 1869 cu 26%, 38% la 1930; mixt ref.-cat., la început cat., pe lângă germ. cat.; + Gheorghe Lazăr, 42% la 1966 și cca. 4% rom. maghf.; Lunca-Jiu / Lunka, 14% la 1966, din care 2% romf.; mixt; Maleia / Malea, 16% la 1966; mixt ), Peștera / Pestere ( 1%, 11% la 1966; cat. ), Petrila / Petrilla ( 8%, 32% la 1930; + Burdești, 11% în 1966; mixt, mai demult cat. )

Kendeffy noble mansion in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva