Cehii din România (hărți) / Czechs in Romania (maps)

     Cehii din centrele industriale ale Banatului Montan au fost colonizați în sec. XVIII-XIX împreună cu 'austriecii' de acolo care i'au și asimilat aproape complet până la Primul Război Mondial. Satele de cehi din sudul Banatului Montan au fost colonizate în două valuri succesive în prima jumătate a sec. XIX, fiind vorba de sate grănicerești din Granița Militară. Această colonizare a fost aceeași cu cea a satelor 'austriece' din Munții Semenicului ( Gărâna / Wolfsberg, Brebu Nou / Weidenthal, Lindenfeld, Sadova Veche / Alt-Sadowa, Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ), unde au fost așezați germani din Boemia. În satele cehe au fost așezați cehi din aceleași regiuni, dar sporadic și unii germani. Și unii și alții sunt cunoscuți sub numele de 'pemi' sau în cehă 'pémové' ( de la 'Böhmen', 'boemi' ). Într'un al treilea val, la mijlocul sec. XIX, au fost colonizate pop. cehe mai mici prin sate deja existente: Clopodia, Peregu Mare, Scăiuș, Jupa. Există sate cehe și în Banatul Sârbesc. Marea majoritate a cehilor sunt romano-catolici, dar la Peregu Mare, Clopodia / Klopotýn și Sfânta Elena / Svatá Helena au fost colonizați și reformați; cei din Clopodia au emigrat înainte de 1900, iar cei din Sfânta Elena în sec. XX au trecut la baptism. În afară de unii coloniști din Moravia ( ex. la Clopodia ), este vorba doar despre boemi, în special din SV Boemiei ( zona Plzeň / Pilsen și Klatovy / Klattau ).

     Mai jos hărțile corespunzătoare postului anterior, pentru 1869 și 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Am inclus și cele două sate din Banatul Sârbesc la harta pentru 2002 ( recensământ sârb în același an ). Surse: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.




     Czechs in the industrial centres of the Highland Banat were settled in the 18th and 19th c. together with the 'Austrians' there, who actually assimilated them almost completely by the First World War. The Czech villages in the southern Banat were colonised in two successive waves in the first half of the 19th c., being border guard villages of the Military Frontier. This colonisation was the same as that of the 'Austrian' villages in the Semenic Mountains ( Gărâna / Wolfsberg, Brebu Nou / Weidenthal, Lindenfeld, Sadova Veche / Alt-Sadowa, Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ), where Bohemian Germans were settled. In the Czech villages were settled Czechs from the same areas, but occasionally also Germans. Both groups are known as 'pemi'  or, in Czech, 'pémové' ( from German 'Böhmen', 'Bohemians' ). In a third wave, in the mid 19th c., smaller Czech populations were settled throughout already-existing villages: Clopodia / Klopotýn, Peregu Mare, Scăiuș, Jupa. There are also Czech villages in the Serbian Banat. The vast majority of Czechs are Roman Catholics, but Reformed were also colonised, in Peregu Mare, Clopodia / Klopotýn and Sfânta Elena / Svatá Helena; those in Clopodia emigrated before 1900, whereas those in Sfânta Elena have converted to Baptism. Besides some Moravian settlers ( e.g. in Clopodia ), they are only Bohemians, especially from SW Bohemia ( the Plzeň / Pilsen and Klatovy / Klattau area ).

     See below the maps corresponding to the preceding post, for 1869 and 2002. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, turquoise = 4-9%. I have also included the two villages in the Serbian Banat in the 2002 map ( Serbian census the same year ). Sources: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx. 

Cehii din România (listă) / Czechs in Romania (list)

     Lista localităților cu populație cehă de cel puțin 4% din România, județele Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ cehă ). Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

The Baptist (formerly Reformed) church in Sfânta Elena / Svatá Helena 

     The list of communities in Romania ( counties Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș and Arad ) with Czech population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian (/ Czech ). See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

  
     Ogradena Nouă / Frauvízn / Frauenwiese ( 60% la 1930; anexat la Eșelnița, dar nu e clar unde dispar din date cehii ), Baia Nouă / Nové Doly ( 62%, 51% la 1930, dar doar 40% în 1966 ), Eibenthal / Tisove Údolí / Jeventál ( 87%, 99% la 1930 ), Bigăr / Bígr / Schnellersruhe ( 100 / 96 / 89 ), Cozla ( 6%, 12% la 1910 ), Berzasca / Berzáska ( 10%, similar la 1930 ), Liubcova ( 4% ), Sfânta Elena / Svatá Helena ( 100 / 99 / 97 ), Ravensca / Rovensko ( 100 / 100 / 96 ), Gârnic / Gerník / Weitzenried ( 100 / 99 / 98 )  

     Șumița / Šumice ( 100 / 99 / 96 )

     Zlatița ( 16 / 14 / 14 ), Clopodia ( 29 / 20 / 4; au fost și unii slovaci ), Reșița ( 11% după limbă la 1869, apoi scad, dispar până la al Doilea Război ), Cuptoare Secu ( apar în recensăminte la 1880, 19% după limbă la 1890, apoi dispar rapid ), Staierdorf-Anina ( 20% după limbă la 1869 sau până la 38% incluzând și 'alții', la 1930 23%, din care 19% germf., în 1966 încă 5% la Staierdorf, toți germf. )

      În Serbia ( obștina Biserica Albă / Bela Crkva ): Češko Selo (85%) și Kruščica (23%).

     Scăiuș ( 4%, 8% la 1910 după limbă, neclar pentru alte recensăminte ), Jupa ( 5%, probabil 11% la 1930, neexistând slovaci ), Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch / Schwabendorf ( 28% la 1869, similar la 1900, apoi dispar ), Oțelu Roșu / Ferdinandsberg ( 31% după limbă la 1869, la 1930 13%, din care 10-11% germf. ), Rusca Montană ( 14% după limbă la 1869, asimilare rapidă, la 1930 doar 5%, din care 3-4% germf. ), Ruschița ( apar la 1880 cu 42% după limbă, 27% la 1930, loc. nu apare în perioada interbelică, după Război sunt deja complet asimilați ), Nădrag ( 19% după limbă la 1869, 11% la 1930 din care 10% germf., 9% în 1956 din care 8% germf., 4% în 1966 din care 3% germf., azi 0% ), Colonia Fabricii ( 9% după limbă la 1910, apoi scad )

     Peregu Mare ( 20 / 19 / 8 )

Maghiarii din Banat (confesiuni) / Hungarians in the Banat (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din Banat ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Marea majoritate sunt romano-catolici, în bună măsură ca rezultat al masivelor colonizări din perioada habsburgică. Puținii reformați tind să se concentreze în câteva sate la N de Lugoj, pe Valea Begăi, unde au fost colonizați de autoritățile maghiare la sf. sec. XIX.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The vast majority tend to be Roman Catholic, very often as a result of the massive colonisations of the Habsburg period. The few Reformed are mostly concentrated in a few villages north of Lugoj / Lugos, in the Bega / Béga Valley, where they were colonised by the Hungarian authorities towards the end of the 19th c. 
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed.

Maghiarii din Crișana (confesiuni) / Hungarians in Crișana (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Bihor / Bihar și Arad / Arad ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general, magh. din Bihor tind să fie reformați, precum cei din Transilvania sau cei vechi din Sătmar ( vezi aici ), în timp ce cei din sudul Crișanei ( mai puțini ) tind să fie catolici, dat fiind că această zonă a făcut parte în sec. XVI-XVII din Imperiul Otoman și a fost astfel serios afectată de războaie, fiind ulterior supusă repopulării catolicizante a Habsburgilor. Limita se poate spune că ar fi în mare Crișul Alb. Există totuși în Bihor un număr relativ însemnat de loc. cu pop. magh. catolică sau mixtă, din motive nu întotdeauna clare. Cel puțin unele dintre ele au avut și o pop. de altă origine ( slovacă sau chiar germană ) maghiarizată ( măcar parțial ), ex. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Altele sau aceleași au aparținut unor așezăminte romano-catolice precum episcopia de Oradea / Nagyvárad ( ex. Belfir, Bicaci / Mezőbikács ) sau abația de la Sâniob ( importantă în cultul Sfântului Ștefan al Ungariei ). Satul Olari / Varsánd din jud. Arad este un caz special, având o pop. magh. luterană colonizată la sf. sec. XVIII din Ungaria.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați, turcoaz = luterani.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. By and large, Hungarians in Bihor / Bihar tend to be Reformed, just like those in Transylvania or the older Hungarian stratum in Sătmar / Szatmár ( see here ), while those ( fewer ) in southern Crișana or Criș / Körös Country tend to be Catholic, since this area was part of the Ottoman Empire in the 16th-17th c. and was thus deeply affected by wars, being subjected afterwards to the Habsburgs' Catholicising policy of colonisation. The limit may be said to be Crișul Alb ( White Criș / Körös ). There are nonetheless a significant number of communities in Bihor / Bihar with Catholic or religiously mixed Hungarian population, for reasons that are not always obvious. At least some of them have also had a population of different origins ( Slovak or even German ) that has been Magyarised ( at least partially ) in the meantime, e.g. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Others or the same used to belong to Roman Catholic establishments such as the Bishopric of Oradea / Nagyvárad ( e.g. Belfir / Bélfenyér, Bicaci / Mezőbikács ) or the Abbey of Sâniob / Szentjobb ( important in the cult of Saint Stephen of Hungary ). The village Olari / Varsánd in County Arad / Arad is a special case, having a Lutheran Hungarian population that was colonised from Hungary towards the end of the 18th c.
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed, turquoise = Lutherans.

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (confesiuni) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Satu Mare / Sătmar și Maramureș ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Există în aceste zone un echilibru între romano-catolici și reformați. În general, confesiunea reformată marchează și aici prezența pop. maghiare vechi. Romano-catolicii maghiari sunt în zona de câmpie a Sătmarului în general șvabi maghiarizați sau rezultat al asimilării confesionale produse de aceștia. Pop. maghiară din așezările miniere ( în special în zona auriferă din Sătmarul de munte, i.e. Baia Mare și împrejurimile, dar și așezarea cupriferă Băile Borșa sau ocne precum Șugatag sau Coștiui ) este covârșitor catolică, în mare parte rezultatul colonizărilor din perioada habsburgică. Acestea rezultau cel mai adesea în noi așezări industriale cu pop. catolică adusă din diferite state habsburgice și etnic eterogenă, dar în bună parte germanofonă, ulterior asimilată la etnia maghiară. Unii romano-catolici pot fi pur și simplu rezultat direct al eforturilor Contrareformei sec. XVIII. În zona de câmpie a Sătmarului, lângă granița cu Ungaria, există și o considerabilă pop. maghiară greco-catolică, rezultatul maghiarizării rom. și ucr. în sec. XIX-XX.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, galben = greco-catolici, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + greco-catolici, verde = mixt romano-catolici + greco-catolici. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând cumva ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare / Sătmar / Szatmár ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In these areas there is a balance between Roman Catholics and Reformed. In general, the Reformed denomination signals here too the presence of an older Hungarian population. In the lowland area of Sătmar / Szatmár the Hungarian Roman Catholics are generally Magyarised Swabians or the result of the denominational assimilation they produced. The Hungarian population of the mining settlements ( especially in the gold-mining region in the Sătmar highland, i.e. Baia Mare / Nagybánya and its environs, but also the copper-mining settlement Băile Borșa / Borsabánya or the salt mines in Ocna Șugatag / Aknasugatag and Coștiui / Rónaszék ) is overwhelmingly Catholic, to a great extent as a result of colonisations during the Habsburg period. These used to result most often in new industrial settlements with a Catholic population brought from various Habsburg states and ethnically diverse, but to a great extent German-speaking, later on assimilated to the Hungarian ethnic group. Some Roman Catholics can be simply the direct result of the 18th-c. Counter-Reformation. In the lowland area of Sătmar / Szatmár, next to the border with Hungary, there is also a significant Greek Catholic Hungarian population, the result of 19th- and 20th-c. Magyarisation.     

     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Greek Catholics, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Greek Catholics, green = mixed Roman Catholics + Greek Catholics. Communities with two markers are classified as three-denominational, the markers' succession suggesting somewhat the respective proportions.

Maghiarii din NV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in NW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Cluj ( + întregul fost Scaun al Arieșului ), Sălaj și Bistrița-Năsăud ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Predomină reformații, cu câteva sate unitariene și romano-catolice, în general rămase așa din perioada Reformei și Contra-Reformei ( probabil și sub influența unor seniori locali, precum la Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes și Leghia / Jegenye, care au aparținut abației de la Mănăștur și apoi colegiului iezuit din Cluj / Kolozsvár ). Două sate din fostul District al Bistriței, Jeica / Zselyk și Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf, sunt parțial, respectiv total, luterane, prin influență săsească. Vița / Vice a început să devină catolică în anii 1870. Valea Vinului / Radnaborberek este o colonie minieră din sec. XIX, cu o pop. predominant catolică, la origine maghiară și în mai mică măsură germană, astăzi oarecum românizată.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Cluj / Kolozs ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ), Sălaj / Szilágy and Bistrița-Năsăud / Beszterce-Naszód ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The Reformed predominate, with a few Unitarian and Roman Catholic villages, which are thus from the time of the Reformation and Counter-Reformation ( probably also under the influence of some local landlords, such as in Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes and Leghia / Jegenye, which used to belong to the Mănăștur Abbey and later on to the Jesuit College in CLuj / Kolozsvár ). Two villages in the former Bistrița / Bistritz District, Jeica / Zselyk and Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf are one partially and the other totally Lutheran, via the Saxon influence. Vița / Vice began to convert to Catholicism in the 1870s. Valea Vinului / Radnaborberek is a 19th-c. mining settlement, with a mostly Catholic population, originally Hungarian and to a lesser extent German, nowadays somewhat Romanianised.   

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii din SV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in SW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general pop. magh. de aici a fost mai demult aproape exclusiv reformată ( sau unitariană, în partea de nord a Scaunului Arieșului ). Cei din Săcădate / Oltszakadát și cel puțin o parte dintre cei din Copșa Mică / Kiskapus, ambele sate din fostele scaunele săsești, sunt luterani sinodo-prezbiterieni și deci vechi. Doar în puține alte asemenea loc. există pop. magh. semnificativă, probabil mai nouă ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). În satele Tiur / Tűr și Buia / Bólya s'a trecut masiv la catolicism la mijlocul sec. XIX. La Cristur / Csernakeresztúr și Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy au fost colonizați secui catolici din Bucovina în perioada dinaintea Primului Război Mondial. Maghiarii din noile localități industriale dezvoltate în periaoda habsburgică ( minerit de metale în Munții Apuseni și de cărbune în Valea Jiului, siderurgie în zona Hunedoarei etc. ) erau, ca și în alte părți, preponderent catolici. Ei i'au asimilat în bună măsură în aceste localități pe germanii catolici ( în special austrieci ), proces care pe alocuri a început probabil încă înainte de perioada dualistă.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In general, in the past the Hungarian population here used to be almost exclusively Reformed ( or, in the northern part of Aranyos Seat, Unitarian ). The ones in Săcădate / Oltszakadát and at least some of those in Copșa Mică / Kiskapus, both villages in the former Saxons seats, are Lutherans ( synodal-presbyterian ) and therefore old. Only in few other similar communities is there any significant, probably more recent, Hungarian population ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). In the villages of Tiur / Tűr and Buia / Bólya there was massive conversion to Catholicism in the mid-19th c. Catholic Szeklers from Bukovina were settled in Cristur / Csernakeresztúr and Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy in the period before the First World War. In the new industrial communities organised during the Habsburg period ( ore mining in the Apuseni Mountains, coal mining in the Jiu Valley, steelworks in the Hunedoara area etc. ), as in other places, the Hungarians were predominantly Catholics. In these communities they have significantly assimilated the Catholic Germans ( especially Austrians ), a process that probably began in some places even before the Dual Monarchy period.  

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii ne-secui din jud. Mureș (confesiuni) / Non-Szekler Hungarians in Mureș County (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor ne-secui din jud. Mureș și Harghita ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Predomină hotărât reformații. Există o oarecare prezență unitariană pe Valea Târnavei Mici, precum și romano-catolici împrăștiați prin diverse locuri, poate în legătură cu foștii seniori locali ( ex. familia Haller la Sânpaul ) sau cu originea recentă ( secui în fostele sate săsești ). În zona Toplița și mai jos pe Mureș sunt probabil catolici veniți din Secuime. Alte comunități catolice își au originea în colonizări organizate din epoca austriacă, fie de tip militar ( dărăbanți secui la Gurghiu ) fie de tip manufacturier ( sticlari germani la Glăjărie, unde stăpânea ca și la Gurghiu fam. cat. Bornemisza ). În unele sate foste săsești, deși comitatense și nu scăunale, există și luterani sinodo-prezbiterieni. Există și o mică prezență neo-protestantă.  
      Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Ținutul Secuiesc.


     This is the map of the denominational profile of non-Szekler Hungarians in Mureș County ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The Reformed are clearly predominant. There is a certain Unitarian presence in the Târnava Mică Valley, as well as Roman Catholics scattered over many areas, perhaps in connection with the former local noble lords ( e.g. the Haller family in Sânpaul / ) or with the recent origin ( Szeklers in the former Saxon villages ). In the Toplița area and further down the Mureș / Maros they are probably Catholics originating in the adjacent Szekler Land. Other Catholic communities probably trace their origin to organised colonisations of the Austrian period, be they military ( Szekler Trabanten in Gurghiu / ) or manufacturing ( German glassworkers in Glăjărie / , where the local lords were, as in Gurghiu, the Catholic family Bornemisza ). In some formerly Saxon villages, be they county villages and not Saxon seat villages, there are also Lutherans ( synodal-presbyterian ). There is also a small neo-Protestant presence.     
     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Szekler Land 

 

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (hartă) / Denominations in the Szekler Land (map)

Mai jos este harta corespunzătoare textului din postul anterior și care reprezintă confesiunile tradiționale maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld. Linia neagră e conturul celor șase scaune secuiești luate în considerație. Linia albastră este linia de demarcație dintre catolici și protestanți ( adică reformați + unitarieni ). În afară de această linie există următoarele culori: albastru (catolici), roșu sau violet deschis (reformați), galben (unitarieni), violet (mixt catolici + reformați), portocaliu-roșu (mixt reformați + unitarieni), verde (mixt catolici + unitarieni), maro (mixt catolici + reformați + unitarieni), turcoaz (un caz special, detalii mai târziu). Pentru alte instrucțiuni, vezi postul anterior.

The map below corresponds to the text in the previous post and represents the traditional Hungarian denominations in the Szekler Land / Székelyföld. The black line is the outer border of the six Szekler seats under consideration. The blue line is the separation line between Catholics and Protestants (i.e. Reformed + Unitarians). Besides this line we have the following colours: blue (Catholics), red or light violet (Reformed), yellow (Unitarians), violet (mixed Catholic + Reformed), orange-red (mixed Reformed + Unitarians), green (mixed Catholics + Unitarians), brown (mixed Catholics + Reformed + Unitarians), turquoise (one special case, on which more later). For more instructions, see preceding post.

View Confesiuni în Ținutul Secuiesc / Denominations in the Szekler Land

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (listă) / Denominations in the Szekler Land (list)

Textul care urmează descrie în mare geografia confesională a populației maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld ( fără Scaunul Arieșului / Aranyos ). Sfaturi pentru a'l înțelege: 1) Pentru simplificare se face abstracție de Bisericile românești tradiționale ( ortodoxă și greco-catolică ) și de confesiunile neo-protestante, atei etc; sunt luate în considerare doar confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană, ultimele două tratate împreună la început sub sintagma 'protestanți' ( sintagma nu se vrea neapărat exactă din punct de vedere teologic, dar are o relevanță istorico-socială ); 2) Conceptul de 'mixt' are un înțeles destul de larg: este mixtă o localitate în care majoritatea ( absolută sau relativă ) nu depășește dublul celei mai puternice minorități sau îl depășește fără să fie însă mai aproape de triplu decât de dublu; formula ar fi majoritate ≤ 2,5 × minoritate; calculul l'am făcut în minte și nedetaliat, deci pot fi mici inadvertențe acolo unde coeficientul era apropiat de 2,5; 3) abrevierile ar trebui să se înțeleagă de la sine; 4) Numele de localități sunt în formatul nume românesc (/ fost nume românesc) / nume maghiar, paranteza reprezentând elementul care poate lipsi; 5) punctele liniei de demarcație sunt în formatul 'localitate catolică ( + loc. catolică ...) și loc. protestantă ( + loc. protestantă ... ); 6) localitățile de la sud de linia de demarcație care nu sunt prezentate explicit ca unitariene sau mixte sunt reformate. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

The following text describes in general terms the denominational geography of the Szekler Land / Székelyföld ( without Arieș / Aranyos Seat ). Tips for understanding: 1) For the sake of simplification, I have ignored the traditional Romanian Churches ( Orthodox and Greek Catholic ), as well as the neo-protestants, atheists etc.; I have only considered the Roman Catholic, Reformed and Unitarian denominations, at first treating the latter two as a unified whole under the label 'Protestants' ( the label is not necessarily accurate from a theological point of view, but has a certain social-historical relevance ); 2) the concept of 'mixed' ( Romanian 'mixt' ) has a pretty wide meaning here: a community is mixed if the majority ( whether absolute or relative ) is no bigger than double the strongest minority or is slightly bigger, but not closer to triple than to double; the formula would be majority ≤ 2,5 × minority; I've made the calculations in my head and without going into details, so there might be inaccuracy where the multiplication factor was close to 2,5; 3) abbreviations should be self-understood; 4) place-names are in the format Romanian name (/ former Romanian name) / Hungarian name, the brackets indicating here the element that can be sometimes absent; 5) the points on the separation line are in the format 'Catholic place ( + Catholic place ... ) and ( Romanian ”și” ) Protestant place ( + Protestant place ... )'; 6) communities south of the separation line and not mentioned explicitly as Unitarian or mixed are Reformed. I'm sorry that it was not practical to translate the list into Romanian, but it should be understandable; see also next post ( the map ). Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Biserica reformată din Cetate / Citadel Reformed Church ( Târgu Mureș / Marosvásárhely )

Linia de demarcație dintre catolici și protestanți în Ținutul Secuiesc (albastru pe hartă) trece:



- pe lângă zona mixtă A (maro; vezi mai jos)
- printre Călugăreni / Michaza / Mikháza și Mărculeni
- printre Mătrici / Chișiniș / Nyárádköszvényes și Șilea Nirajului / Nyárádselye
- peste zona mixtă B ( violet; Sovata și Praid )



- printre Corund / Korond și Ocna de Jos / Alsósófalva
- Atia / Atyha și Ocna de Sus / Felsősófalva + Șiclod / Siklód + Cușmed / Küsmöd
- Păuleni / Palfalău / Székelypálfalva și Firtușu / Firtosváralja



- Lupeni / Farkaslaka și Păltiniș / Kecsed + Satu Mic / Kecsedkisfalud
- Morăreni / Malomfalău / Nyikómalomfalva și Mihăileni / Székelyszentmihály
- Dobeni / Székelydobó și Cobătești / Kobátfalva + Cădaciu Mare / Nagykadács + Cădaciu Mic / Kiskadács + Șimonești / Siménfalva + Porumbenii Mari / Golumba Mare / Nagygalambfalva
- Beta / Béta și Aluniș / Székelymagyaros + Mugeni / Bighiș / Bögöz
- Beta și Hoghia / Hogia / Hodgya + Forțeni / Farcád + Cireșeni / Sükő
- Polonița / Székelylengyelfalva și Forțeni, peste zona mixtă C ( cu Odorheiu Secuiesc )
- Călugăreni / Homorod-Remetea / Homoródremete și Ghipeș / Gyepes
- Lueta / Lövéte și Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva + Aldea / Abășfalău? / Abásfalva + Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
- urmează limita dintre jud. Harghita și Covasna prin Munții Harghitei

- Bixad / Sepsibükszád și Herculian / Magyarhermány / Hărmanu Unguresc
- Ozunca-Băi / Uzonkafürdő / Uzonkatelep și Bățanii Mari / Nagybacon ( Sepsibacon + Telegdibacon )
- Valea Zălanului / Zălanpătac / Zalánpatak și Aita Seacă / Szárazajta
- peste loc. mixtă Malnaș-Băi / Málnásfürdő
- peste Munții Bodocului
- Alungeni / Futásfalva și Icafalău / Ikafalva
- Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely și Icafalău / Ikafalva

- peste zona D ( Cernat și Mărtineni )
- Peteni / Székelypetőfalva și Tamașfalău / Székelytamásfalva
- Harale / Harály + Ghelința / Gelence și loc. mixtă Zăbala / Zabola.

Zonele mixte menționate de’a lungul traseului sunt A, B, C și D. Zona A triconfesională:

     - Icland / Ikland (echilibrat)
     - Călușeri / Székelykál (preponderent cat.)
     - Vadu / Vadad (preponderent unit.)
     - Grâușorul / Buza / Buzaháza (preponderent cat. și ref.)
     - Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton (echilibrat)
     - Vărgata / Csíkfalva (preponderent ref. și unit.)
     - Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (preponderent cat. și unit.).
Zona B cat.-ref.:
     - Săcădat / Szakadát, Sovata / Szováta (mai demult cat.), Praid / Parajd și Becaș / Békástelep.
Zona C cat.-ref.:
     - Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely (dar fostele sate:
               - Beclean / Betlenfalău / Székelybetlenfalva
               - Cădișeni / Kadicsfalva
               - Sâmbăteni / Szombatfalva au fost cat. înainte de încorporare)
     - Feliceni / Felsőboldogfalva.
Zona D cat.-ref.: Mărtineni / Kézdimartonfalva (mai demult ref.) și Cernat / Csernatón ( Cernatu de Jos mixt la 1900, dar ref. la 1850; Cernatu de Sus ref. ).

Reformed church in Ilieni / Illyefalva

La N de linie toate loc. sunt cat. ( mai puțin unde sunt români, evident ). Loc. triconfesionale la S (maro):

1)     - Dumitreștii / Demeterfalva (preponderent ref.)
        - Troița / Sânharomșag / Szentháromság (preponderent cat.)

2)     - Calnic / Kálnok (mixt cat.-ref., preponderent cat.)
        - Valea Crișului / Sepsikőröspatak (cat., mai demult mixt cat.-unit.)
        - Arcuș / Árkos (triconfesional echilibrat)
3)     - Sâncraiu / Sepsiszentkirály (mai demult ref.-unit.)

Loc. mixte cat.-ref. la S (violet):
1)     - Atid / Etéd (mai demult ref.)
2)     - Vasileni / Homoródlászló, Iașu / Jásfalva
3)     - Baraolt / Barót (mai demult cat.)
4)     - Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy (mai demult ref.)
        - Chilieni / Kilyén
        - Coșeni / Szotyor
        - Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva
        - Ilieni / Illyefalva (mai demult ref.)
5) Zăbala / Zabola
6) Comandău / Kommandó.

Loc. mixte ref.-unit. (oranj):

1)     - Gălești / Nyárádgálfalva
        - Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló
        - Maiad / Nyomát
        - Gălățeni / Szentgerice
2)     - Crișeni / Crișpatac / Kőrispatak
        - Bezid / Bözöd

3)     - Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr (mai demult mult mai ref.)
        - Filiaș / Fiatfalău / Fiatfalva
        - Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva
        - Secuieni / Uisechel / Újszékely
4)     - Mujna / Székelymuzsna (mai demult ref.)
5)     - Aita Mare / Nagyajta
        - Belin / Bölön
6)     - Chichiș / Kökös.

Două mari zone unit. ( linii galbene ) în partea de la S de limită:

1) delimitată de:
        - Inlăceni / Énlaka
        - Laz-Firtănuș / Firtosiláz
        - Laz-Șoimuș / Solymosiláz
        - Șoimușu Mic / Kissolymos
        - Cechești / Csekefalva
        - Chedia Mare / Nagykede
        - Chedia Mică / Kiskede
        - Nicoleni / Székelyszentmiklós
        - Șimonești / Siménfalva
        - limita cu cat. până la Firtușu / Firtosváralja. Toate menționate sunt unit.

2) delimitată de:
        - Chinușu / Sulfureni / Kénos
        - Locodeni / Lokód,
        - Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
        - Rareș / Recsenyéd
        - Sânpaul / Homoródszentpál
        - Petreni / Homoródszentpéter
        - Ionești / Homoródjánosfalva
        - Orășeni / Városfalva
        - Satu Nou / Homoródújfalu
        - Vârghiș / Vargyas
        - limita cu cat. până la Ghipeș. Toate menționate sunt unit.
În această zonă 2 se află loc. mixte unit.-cat. (foste unit.; verde)
        - Crăciunel / Karácsonyfalva
        - Ocland / Oklánd
și loc. mixtă unit.-ref. Mărtiniș / Homorod-Sânmărtin / Homoródszentmárton (oranj).
Alte loc. unit. în Secuime:
     - Săbed / Szabéd
     - Roua / Rava;
     - Dârjiu / Székelyderzs.
Altă loc. mixtă cat.-unit.: Jacodu / Magyarzsákod.

Bezidu Nou / Bözödújfalu e un caz special ( detalii mai târziu ).

Roman Catholic Church in Cârța / Csíkkarcfalva