Slovacii din România (hărți) / Slovaks in Romania (maps)

     Slovacii din România au fost colonizați în general la sfârșitul sec. XVIII și în prima jumătate a sec. XIX, cei mai mulți din centrul și estul Slovaciei. În Banat și sudul Crișanei ( județul Arad ) au fost colonizați în sate relativ separate unele de altele, în timp ce în Bihor (zona Munților Plopiș) și în mai mică măsură în Sătmar au fost așezați în zone compacte. Cei din Bihor și Sătmar sunt romano-catolici; în Banat și zona Aradului au fost la origine luterani, dar greco-catolici la Scăiuș și Peregu Mare / Vel'ký Pereg ( ucraineni deja slovacizați din estul Slovaciei ) și romano-catolici la Brestovăț / Brestovac. Imediat după al Doilea Război Mondial o mare parte a slovacilor din România au migrat înapoi în Slovacia, în cadrul unui program de repatriere. În unele sate din Banat ( fie slovace la origine fie ne-slovace ) s'au așezat în primele decenii de după Război mulți slovaci din Bihor. 

     Mai jos hărțile corespunzătoare postului anterior, pentru 1869 și 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Am inclus și satele din Banatul Sârbesc la harta pentru 2002 ( recensământ sârb în același an ). Surse: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.

     Slovaks in Romania were colonised mostly in the late 18th c. and in the first half of the 19th c., most of them from central and eastern Slovakia. In the Banat and southern Crișana ( Arad county ), they were settled in villages that were relatively separate from one another, whereas in Bihor ( Plopiș Mountains area ) and less so in Sătmar they were settled in uniform areas. Those in Bihor and Sătmar are Roman Catholics; in the Banat and Arad area they were originally Lutherans, but Greek Catholics in Scăiuș and Peregu Mare / Vel'ký Pereg (i.e. already Slovakised Ukrainians from easter Slovakia ) and Roman Catholics in Brestovăț / Brestovac. Immediately after the Second World War, a large part of the Slovak population migrated back to Slovakia, as part of a repatriation programme. In some villages in the Banat ( either Slovak originally or non-Slovak ), many Slovaks from Bihor have settled in the first post-War decades.
     See below the maps corresponding to the preceding post, for 1869 and 2002. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, turquoise = 4-9%. I have also included the villages in the Serbian Banat in the 2002 map ( Serbian census the same year ). Sources: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.    

Slovacii din România (listă) / Slovaks in Romania (list)

     Lista localităților cu populație slovacă de cel puțin 4% din România, în Banat, Crișana și Sătmar, precum și Banatul Sârbesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ slovacă ). Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Evangelical Lutheran Church in Nădlac / Nadlak 


     The list of communities in Romania ( in the Banat, Crișana and Sătmar ) and the Serbian Banat with Slovak population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian (/ Slovak ) and Slovak / Serbian (/ Hungarian / German ). See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Slovacii din Banatul Sârbesc sunt prezenți în general în centrul regiunii și au maj. abs. la Kovačica / Antalfalva ( 84% ), Padina / Nagylajosfalva / Ludwigsdorf ( 97% ) și Jánošík / Janošik / Slovački/Slovensky Aleksandrovac / Újsándorfalva / Schandorf ( 92% ) și maj. rel. la Biele Blato / Lízika / Belo Blato ( 39%; ușoară maj. abs. la 1930 ) și Hajdušica / Hajdučica / Istvánvölgy ( 42% ). Min. imp la Aradáč / Aradac ( 40%, față de totalitatea din 1930 ).

     Berzovia / Jidovin ( 12 / 16 / 4; rom.-cat., câțiva luth. la început ), Dealul lui Ștefan ( până la 16% după limbă la 1880, apoi dispar vertiginos; anexat la Căvăran; luth. ), Surducu Mare ( 0, posibil 11% la 1869, cert 9% la 1930; rom.-cat. ), Vermeș ( 4 / 5 / 0; probabil rom.-cat. ), Ersig ( 27 / 9 / 1; rom.-cat. ), Vucova / Vuková ( 45 / 51 / 35; mixt, pentru că a fost imigrație din Bihor după Război, vechea pop. fusese luth. ), Butin / Butín ( 36 / 54 / 78; cat. veniți după Război din Bihor, vechea pop. fusese luth. ), Șemlacu Mare / Semlak ( 13 / 10 / 2; luth. ), Șemlacu Mic ( 15 / 0 / 0; luth. )

     Scăiuș ( 5%; la 1869 18% și 15% declarați ucr., în total 33%, probabil 23% gr.-cat. și cca. 10% rom.-cat., la 1930 28% + 6% "alții" nenumiți, dar incluzând în oricare categorie și cca. 5% cehi, în total 35% gr.-cat. și 8% rom.-cat.; astăzi există și 18% ucr., toți ucrf., deci în principiu noi, veniți după Război, dar îi includ pe toți cei 9% gr.-cat. din sat iar slov. ar trebui să fie rom.-cat., la fel ca cehii, deci toți slov. gr.-cat. au părăsit satul după Război)

     Brestovăț / Brestovac ( 35 / 30 / 32; rom.-cat. ), Iosifalău ( 8%, apar în 1977 cu 4%, 10% în 1992; 20% rom.-cat., din care maj. se declară deci români ), Imrefalva ( 30% la 1910, apoi anexat la Darova, deși nu apar niciodată la Darova; rom.-cat. ), Nemeșești ( 12% doar în 1966 ), Nădlac / Nadlak ( 53 / 62 / 47; luth., dar mai nou și o prezență rom.-cat., probabil veniți din Bihor ), Peregu Mare / Vel'ký Pereg ( 12 / 34 / 36; gr.-cat. ), Mănăștur ( 13%; apar în 1977; rom.-cat. )

  

     Sintea Mică ( 22%; apar în 1977 cu 7%, hotărât din 1992; rom.-cat. ), Țipar / Cipár ( 25 / 32 / 17; rom.-cat., mai demult era și o minoritate luth. ), Mocrea / Mokrá ( 18 / 15 / 3; luth. ), Prunișor ( 12 / 11 / 0; rom.-cat. ), Seliștea ( 12% doar la 1880; rom.-cat. )

     Mădăras / Madarás ( 21%; 1977 ), Marțihaz ( 13%; 1977 și 1992 ), Bicaci ( 45 / 43 / 3; la 1930 5% maghf. )

 

    Tăutelec ( 35 / 1 / 0; maghiarizare în perioada dualistă ? vezi numele ), Dijir ( 16 / 0 / 0; dispar înainte de 1900 ), Boianu Mare ( 17% la 1930, mai curând migrație temp. ), Huta ( 30% după limbă la 1910, înainte și după nu e clar ), Sâniob ( 0 / 33 / 0 ), 

     Chioag ( 28 / 25 / 12 ), Fegernic ( 46 / 40 / 17 ), Fegernicu Nou ( 9%, 17% în 1966 ), Cenaloș ( 2 / 14 / 0 ), Săliște ( 10% la 1930; doar în perioada interb. ), Budoi / Bodonoš ( 96 / 91 / 91 ), Sacalasău Nou / Nový Šastelek ( 95% ), Loranta ( 47%, 23% în 1966 ), Varasău / Harasov ( 50%, 31% în 1966 ), Derna / Derna ( 0 / 2 / 28; apar din 1977 și serios din 1992 )

     

     Cuzap ( 2 / 20 / 1 ), Foglaș / Fogaš ( 15% ), Vâlcelele / Ritoblaga ( 59%, 45% în 1966 ), Borumlaca / Boromolaka ( 59 / 66 / 16 ), Vărzari / Varzaľ ( 94 / 95 / 70 ), Valea Cerului / Čerpotok ( 96%, similar la 1910 ), Marca / Markasek ( 4%, par să fi venit în anii '30, 32% în 1941, 10% în 1966 ), Marca-Huta / Bojovské ( 87%, 100% în 1966; 6% rom. slovf. ), Pădurea Neagră / Bystrá ( 16%, 34% după limbă la 1869, 54% la 1910, loc. nu apare official mult timp )

     Zalnoc ( 9% la 1930 ), Zăuan / Zavaň ( 7% la 1930 ), Zăuan-Băi ( 89%, 75% în 1966 ), Ip / Ip ( 25% la 1930 ), Halmășd ( 39% la 1930 ), Aleuș ( 2%, 8% la 1930 ), Plopiș / Plopiš ( 0 / 30 / 5 )   

    

     Șinteu / Nová Huta ( 98%, similar la 1930 ), Huta Voivozi / Stará Huta ( 98%, similar tot timpul ), Socet / Huta Sočet ( 100%, similar tot timpul ), Valea Târnei / Židáreň ( 98%, similar tot timpul; a fost în Sălaj, la 1850 apar ca altceva, dar nu știu ce ), Fufez ( 88%, de la 100% la 1910 ), Codrișoru ( 100%; loc. apare oficial doar din 1966 ), Făgetu / Gemelčička ( 100%, la fel tot timpul începând cu 1869 ), Lugașu de Sus / Vyšný Lugaše ( 13 / 12 / 16 ), Peștiș / Peštiš ( 32 / 18 / 11 ) 

    Aștileu / Aštileu ( 0 / 1 / 11; apar în 1977 și serios în 1992 ), Groși ( 0 / 17 / 3; mai curând migrație temp. în perioada interbelică ), Luncșoara / Lunkšora ( 7%, 10% în 1966; încep să apară în perioada interbelică ), Șerani / Šarany ( 68%, similar după limbă la 1910 ), Iaz ( 0 / 14 / 10 ), Tusa ( 0 / 18 / 12 ), Sub Cetate ( 26% doar în 1941 ), Mesteacănu ( 4% la 1930, încă 5% în 1977 ), Bogdana ( 14% la 1930, dispar după Război ), Huta ( 0 la 1850, 79% la 1910 când satul apare din nou, 9% în 1966 când apare din nou, apoi dispar ), Borod / Borod ( 6 / 49 / 2; creștere treptată până în perioada interbelică )

     Boinești ( 2%, toți romf.; până la 7% în 1966 ), Orbău ( 6% la 1930 ), Certeze ( 9% la 1930 ), Huta Certeze ( 9%, din care 6% romf., dar 78% rom.-cat.; 24% după limbă la 1910 ), Chegea ( 8% la 1930, probabil doar Huta Chegii, care apare oficial doar în 1966 cu 29% slov. )

Maghiarii din Banat (confesiuni) / Hungarians in the Banat (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din Banat ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Marea majoritate sunt romano-catolici, în bună măsură ca rezultat al masivelor colonizări din perioada habsburgică. Puținii reformați tind să se concentreze în câteva sate la N de Lugoj, pe Valea Begăi, unde au fost colonizați de autoritățile maghiare la sf. sec. XIX.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The vast majority tend to be Roman Catholic, very often as a result of the massive colonisations of the Habsburg period. The few Reformed are mostly concentrated in a few villages north of Lugoj / Lugos, in the Bega / Béga Valley, where they were colonised by the Hungarian authorities towards the end of the 19th c. 
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed.

Maghiarii din Crișana (confesiuni) / Hungarians in Crișana (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Bihor / Bihar și Arad / Arad ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general, magh. din Bihor tind să fie reformați, precum cei din Transilvania sau cei vechi din Sătmar ( vezi aici ), în timp ce cei din sudul Crișanei ( mai puțini ) tind să fie catolici, dat fiind că această zonă a făcut parte în sec. XVI-XVII din Imperiul Otoman și a fost astfel serios afectată de războaie, fiind ulterior supusă repopulării catolicizante a Habsburgilor. Limita se poate spune că ar fi în mare Crișul Alb. Există totuși în Bihor un număr relativ însemnat de loc. cu pop. magh. catolică sau mixtă, din motive nu întotdeauna clare. Cel puțin unele dintre ele au avut și o pop. de altă origine ( slovacă sau chiar germană ) maghiarizată ( măcar parțial ), ex. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Altele sau aceleași au aparținut unor așezăminte romano-catolice precum episcopia de Oradea / Nagyvárad ( ex. Belfir, Bicaci / Mezőbikács ) sau abația de la Sâniob ( importantă în cultul Sfântului Ștefan al Ungariei ). Satul Olari / Varsánd din jud. Arad este un caz special, având o pop. magh. luterană colonizată la sf. sec. XVIII din Ungaria.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați, turcoaz = luterani.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. By and large, Hungarians in Bihor / Bihar tend to be Reformed, just like those in Transylvania or the older Hungarian stratum in Sătmar / Szatmár ( see here ), while those ( fewer ) in southern Crișana or Criș / Körös Country tend to be Catholic, since this area was part of the Ottoman Empire in the 16th-17th c. and was thus deeply affected by wars, being subjected afterwards to the Habsburgs' Catholicising policy of colonisation. The limit may be said to be Crișul Alb ( White Criș / Körös ). There are nonetheless a significant number of communities in Bihor / Bihar with Catholic or religiously mixed Hungarian population, for reasons that are not always obvious. At least some of them have also had a population of different origins ( Slovak or even German ) that has been Magyarised ( at least partially ) in the meantime, e.g. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Others or the same used to belong to Roman Catholic establishments such as the Bishopric of Oradea / Nagyvárad ( e.g. Belfir / Bélfenyér, Bicaci / Mezőbikács ) or the Abbey of Sâniob / Szentjobb ( important in the cult of Saint Stephen of Hungary ). The village Olari / Varsánd in County Arad / Arad is a special case, having a Lutheran Hungarian population that was colonised from Hungary towards the end of the 18th c.
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed, turquoise = Lutherans.

Maghiarii din jud. Brașov ( confesiuni ) / Hungarians in Brașov County ( denominations )

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Brașov ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare. Liniile reprezintă unitățile administrative tradiționale care existau în zonă înainte de sec. al XIX-lea. În terit. săsești, tendința este ca pop. maghiară veche să fie luterană ( Biserica Evanghelică Luterană din România ), iar cea mai nouă să fie catolică și reformată. Secuii așezați în sec. XX în nordul fostului Scaun al Cohalmului / Rupei în locul sașilor tind să fie unitarieni. În zonele comitatense tind să fie unitarieni ( zona dintre Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului ) și reformați ( celelalte ).  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni

Linii: negru = autonomiile săsești ( Districtul Brașovului sau Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului / Rupei ), gri = domeniile aservite Brașovului ( rom. și magh. ), verde = zone comitatense ( aparținătoare de Comitatul Alba de Sus ), roșu = Districtul românesc al Făgărașului

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in Brașov County ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations. The lines represent the traditional administrative units in place before the 19th c. In the Saxon territories the tendency is for the older Hungarian population to be Lutheran ( Evangelical Lutheran Church of Romania ) and for the more recent one to be Catholic and Reformed. The Szeklers who settled in the 20th c. in the northern part of the former Cohalm / Rupea Seat in place of the Saxons tend to be Unitarian. In the county areas they tend to be Unitarian ( the area between Burzenland and the Cohalm Seat ) and Reformed ( the others ).

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Lines: black = Saxon autonomous units ( Brașov / Kronstadt District or Țara Bârsei / Burzenland and Cohalm / Rupea Seat ), gray = estates subordinate to Brașov / Kronstadt ( Romanians and Hungarians ), green = county areas ( belonging to Alba de Jos / Felső-Fehér County ), red = Făgăraș District ( Romanian )    

 

     View Maghiarii din jud. Brașov (confesiuni) in a larger map

Romano-catolicii din Ținutul Secuiesc (hartă) / Roman Catholics in the Szekler Land (map)

Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație romano-catolică de minim 10% din Ținutul Secuiesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Linia albastră mare = linia principală de demarcație între catolici și protestanți.

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in the Szekler Land where Roman Catholics are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Main blue line = basic line of separation between Catholics and Protestants.

View Romano-catolici în Secuime / Roman Catholics in the Szekler Land in a larger map

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (hartă) / Denominations in the Szekler Land (map)

Mai jos este harta corespunzătoare textului din postul anterior și care reprezintă confesiunile tradiționale maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld. Linia neagră e conturul celor șase scaune secuiești luate în considerație. Linia albastră este linia de demarcație dintre catolici și protestanți ( adică reformați + unitarieni ). În afară de această linie există următoarele culori: albastru (catolici), roșu sau violet deschis (reformați), galben (unitarieni), violet (mixt catolici + reformați), portocaliu-roșu (mixt reformați + unitarieni), verde (mixt catolici + unitarieni), maro (mixt catolici + reformați + unitarieni), turcoaz (un caz special, detalii mai târziu). Pentru alte instrucțiuni, vezi postul anterior.

The map below corresponds to the text in the previous post and represents the traditional Hungarian denominations in the Szekler Land / Székelyföld. The black line is the outer border of the six Szekler seats under consideration. The blue line is the separation line between Catholics and Protestants (i.e. Reformed + Unitarians). Besides this line we have the following colours: blue (Catholics), red or light violet (Reformed), yellow (Unitarians), violet (mixed Catholic + Reformed), orange-red (mixed Reformed + Unitarians), green (mixed Catholics + Unitarians), brown (mixed Catholics + Reformed + Unitarians), turquoise (one special case, on which more later). For more instructions, see preceding post.

View Confesiuni în Ținutul Secuiesc / Denominations in the Szekler Land

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (listă) / Denominations in the Szekler Land (list)

Textul care urmează descrie în mare geografia confesională a populației maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld ( fără Scaunul Arieșului / Aranyos ). Sfaturi pentru a'l înțelege: 1) Pentru simplificare se face abstracție de Bisericile românești tradiționale ( ortodoxă și greco-catolică ) și de confesiunile neo-protestante, atei etc; sunt luate în considerare doar confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană, ultimele două tratate împreună la început sub sintagma 'protestanți' ( sintagma nu se vrea neapărat exactă din punct de vedere teologic, dar are o relevanță istorico-socială ); 2) Conceptul de 'mixt' are un înțeles destul de larg: este mixtă o localitate în care majoritatea ( absolută sau relativă ) nu depășește dublul celei mai puternice minorități sau îl depășește fără să fie însă mai aproape de triplu decât de dublu; formula ar fi majoritate ≤ 2,5 × minoritate; calculul l'am făcut în minte și nedetaliat, deci pot fi mici inadvertențe acolo unde coeficientul era apropiat de 2,5; 3) abrevierile ar trebui să se înțeleagă de la sine; 4) Numele de localități sunt în formatul nume românesc (/ fost nume românesc) / nume maghiar, paranteza reprezentând elementul care poate lipsi; 5) punctele liniei de demarcație sunt în formatul 'localitate catolică ( + loc. catolică ...) și loc. protestantă ( + loc. protestantă ... ); 6) localitățile de la sud de linia de demarcație care nu sunt prezentate explicit ca unitariene sau mixte sunt reformate. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

The following text describes in general terms the denominational geography of the Szekler Land / Székelyföld ( without Arieș / Aranyos Seat ). Tips for understanding: 1) For the sake of simplification, I have ignored the traditional Romanian Churches ( Orthodox and Greek Catholic ), as well as the neo-protestants, atheists etc.; I have only considered the Roman Catholic, Reformed and Unitarian denominations, at first treating the latter two as a unified whole under the label 'Protestants' ( the label is not necessarily accurate from a theological point of view, but has a certain social-historical relevance ); 2) the concept of 'mixed' ( Romanian 'mixt' ) has a pretty wide meaning here: a community is mixed if the majority ( whether absolute or relative ) is no bigger than double the strongest minority or is slightly bigger, but not closer to triple than to double; the formula would be majority ≤ 2,5 × minority; I've made the calculations in my head and without going into details, so there might be inaccuracy where the multiplication factor was close to 2,5; 3) abbreviations should be self-understood; 4) place-names are in the format Romanian name (/ former Romanian name) / Hungarian name, the brackets indicating here the element that can be sometimes absent; 5) the points on the separation line are in the format 'Catholic place ( + Catholic place ... ) and ( Romanian ”și” ) Protestant place ( + Protestant place ... )'; 6) communities south of the separation line and not mentioned explicitly as Unitarian or mixed are Reformed. I'm sorry that it was not practical to translate the list into Romanian, but it should be understandable; see also next post ( the map ). Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Biserica reformată din Cetate / Citadel Reformed Church ( Târgu Mureș / Marosvásárhely )

Linia de demarcație dintre catolici și protestanți în Ținutul Secuiesc (albastru pe hartă) trece:



- pe lângă zona mixtă A (maro; vezi mai jos)
- printre Călugăreni / Michaza / Mikháza și Mărculeni
- printre Mătrici / Chișiniș / Nyárádköszvényes și Șilea Nirajului / Nyárádselye
- peste zona mixtă B ( violet; Sovata și Praid )



- printre Corund / Korond și Ocna de Jos / Alsósófalva
- Atia / Atyha și Ocna de Sus / Felsősófalva + Șiclod / Siklód + Cușmed / Küsmöd
- Păuleni / Palfalău / Székelypálfalva și Firtușu / Firtosváralja



- Lupeni / Farkaslaka și Păltiniș / Kecsed + Satu Mic / Kecsedkisfalud
- Morăreni / Malomfalău / Nyikómalomfalva și Mihăileni / Székelyszentmihály
- Dobeni / Székelydobó și Cobătești / Kobátfalva + Cădaciu Mare / Nagykadács + Cădaciu Mic / Kiskadács + Șimonești / Siménfalva + Porumbenii Mari / Golumba Mare / Nagygalambfalva
- Beta / Béta și Aluniș / Székelymagyaros + Mugeni / Bighiș / Bögöz
- Beta și Hoghia / Hogia / Hodgya + Forțeni / Farcád + Cireșeni / Sükő
- Polonița / Székelylengyelfalva și Forțeni, peste zona mixtă C ( cu Odorheiu Secuiesc )
- Călugăreni / Homorod-Remetea / Homoródremete și Ghipeș / Gyepes
- Lueta / Lövéte și Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva + Aldea / Abășfalău? / Abásfalva + Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
- urmează limita dintre jud. Harghita și Covasna prin Munții Harghitei

- Bixad / Sepsibükszád și Herculian / Magyarhermány / Hărmanu Unguresc
- Ozunca-Băi / Uzonkafürdő / Uzonkatelep și Bățanii Mari / Nagybacon ( Sepsibacon + Telegdibacon )
- Valea Zălanului / Zălanpătac / Zalánpatak și Aita Seacă / Szárazajta
- peste loc. mixtă Malnaș-Băi / Málnásfürdő
- peste Munții Bodocului
- Alungeni / Futásfalva și Icafalău / Ikafalva
- Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely și Icafalău / Ikafalva

- peste zona D ( Cernat și Mărtineni )
- Peteni / Székelypetőfalva și Tamașfalău / Székelytamásfalva
- Harale / Harály + Ghelința / Gelence și loc. mixtă Zăbala / Zabola.

Zonele mixte menționate de’a lungul traseului sunt A, B, C și D. Zona A triconfesională:

     - Icland / Ikland (echilibrat)
     - Călușeri / Székelykál (preponderent cat.)
     - Vadu / Vadad (preponderent unit.)
     - Grâușorul / Buza / Buzaháza (preponderent cat. și ref.)
     - Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton (echilibrat)
     - Vărgata / Csíkfalva (preponderent ref. și unit.)
     - Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (preponderent cat. și unit.).
Zona B cat.-ref.:
     - Săcădat / Szakadát, Sovata / Szováta (mai demult cat.), Praid / Parajd și Becaș / Békástelep.
Zona C cat.-ref.:
     - Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely (dar fostele sate:
               - Beclean / Betlenfalău / Székelybetlenfalva
               - Cădișeni / Kadicsfalva
               - Sâmbăteni / Szombatfalva au fost cat. înainte de încorporare)
     - Feliceni / Felsőboldogfalva.
Zona D cat.-ref.: Mărtineni / Kézdimartonfalva (mai demult ref.) și Cernat / Csernatón ( Cernatu de Jos mixt la 1900, dar ref. la 1850; Cernatu de Sus ref. ).

Reformed church in Ilieni / Illyefalva

La N de linie toate loc. sunt cat. ( mai puțin unde sunt români, evident ). Loc. triconfesionale la S (maro):

1)     - Dumitreștii / Demeterfalva (preponderent ref.)
        - Troița / Sânharomșag / Szentháromság (preponderent cat.)

2)     - Calnic / Kálnok (mixt cat.-ref., preponderent cat.)
        - Valea Crișului / Sepsikőröspatak (cat., mai demult mixt cat.-unit.)
        - Arcuș / Árkos (triconfesional echilibrat)
3)     - Sâncraiu / Sepsiszentkirály (mai demult ref.-unit.)

Loc. mixte cat.-ref. la S (violet):
1)     - Atid / Etéd (mai demult ref.)
2)     - Vasileni / Homoródlászló, Iașu / Jásfalva
3)     - Baraolt / Barót (mai demult cat.)
4)     - Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy (mai demult ref.)
        - Chilieni / Kilyén
        - Coșeni / Szotyor
        - Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva
        - Ilieni / Illyefalva (mai demult ref.)
5) Zăbala / Zabola
6) Comandău / Kommandó.

Loc. mixte ref.-unit. (oranj):

1)     - Gălești / Nyárádgálfalva
        - Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló
        - Maiad / Nyomát
        - Gălățeni / Szentgerice
2)     - Crișeni / Crișpatac / Kőrispatak
        - Bezid / Bözöd

3)     - Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr (mai demult mult mai ref.)
        - Filiaș / Fiatfalău / Fiatfalva
        - Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva
        - Secuieni / Uisechel / Újszékely
4)     - Mujna / Székelymuzsna (mai demult ref.)
5)     - Aita Mare / Nagyajta
        - Belin / Bölön
6)     - Chichiș / Kökös.

Două mari zone unit. ( linii galbene ) în partea de la S de limită:

1) delimitată de:
        - Inlăceni / Énlaka
        - Laz-Firtănuș / Firtosiláz
        - Laz-Șoimuș / Solymosiláz
        - Șoimușu Mic / Kissolymos
        - Cechești / Csekefalva
        - Chedia Mare / Nagykede
        - Chedia Mică / Kiskede
        - Nicoleni / Székelyszentmiklós
        - Șimonești / Siménfalva
        - limita cu cat. până la Firtușu / Firtosváralja. Toate menționate sunt unit.

2) delimitată de:
        - Chinușu / Sulfureni / Kénos
        - Locodeni / Lokód,
        - Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
        - Rareș / Recsenyéd
        - Sânpaul / Homoródszentpál
        - Petreni / Homoródszentpéter
        - Ionești / Homoródjánosfalva
        - Orășeni / Városfalva
        - Satu Nou / Homoródújfalu
        - Vârghiș / Vargyas
        - limita cu cat. până la Ghipeș. Toate menționate sunt unit.
În această zonă 2 se află loc. mixte unit.-cat. (foste unit.; verde)
        - Crăciunel / Karácsonyfalva
        - Ocland / Oklánd
și loc. mixtă unit.-ref. Mărtiniș / Homorod-Sânmărtin / Homoródszentmárton (oranj).
Alte loc. unit. în Secuime:
     - Săbed / Szabéd
     - Roua / Rava;
     - Dârjiu / Székelyderzs.
Altă loc. mixtă cat.-unit.: Jacodu / Magyarzsákod.

Bezidu Nou / Bözödújfalu e un caz special ( detalii mai târziu ).

Roman Catholic Church in Cârța / Csíkkarcfalva