Slovacii din România (hărți) / Slovaks in Romania (maps)

     Slovacii din România au fost colonizați în general la sfârșitul sec. XVIII și în prima jumătate a sec. XIX, cei mai mulți din centrul și estul Slovaciei. În Banat și sudul Crișanei ( județul Arad ) au fost colonizați în sate relativ separate unele de altele, în timp ce în Bihor (zona Munților Plopiș) și în mai mică măsură în Sătmar au fost așezați în zone compacte. Cei din Bihor și Sătmar sunt romano-catolici; în Banat și zona Aradului au fost la origine luterani, dar greco-catolici la Scăiuș și Peregu Mare / Vel'ký Pereg ( ucraineni deja slovacizați din estul Slovaciei ) și romano-catolici la Brestovăț / Brestovac. Imediat după al Doilea Război Mondial o mare parte a slovacilor din România au migrat înapoi în Slovacia, în cadrul unui program de repatriere. În unele sate din Banat ( fie slovace la origine fie ne-slovace ) s'au așezat în primele decenii de după Război mulți slovaci din Bihor. 

     Mai jos hărțile corespunzătoare postului anterior, pentru 1869 și 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Am inclus și satele din Banatul Sârbesc la harta pentru 2002 ( recensământ sârb în același an ). Surse: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.

     Slovaks in Romania were colonised mostly in the late 18th c. and in the first half of the 19th c., most of them from central and eastern Slovakia. In the Banat and southern Crișana ( Arad county ), they were settled in villages that were relatively separate from one another, whereas in Bihor ( Plopiș Mountains area ) and less so in Sătmar they were settled in uniform areas. Those in Bihor and Sătmar are Roman Catholics; in the Banat and Arad area they were originally Lutherans, but Greek Catholics in Scăiuș and Peregu Mare / Vel'ký Pereg (i.e. already Slovakised Ukrainians from easter Slovakia ) and Roman Catholics in Brestovăț / Brestovac. Immediately after the Second World War, a large part of the Slovak population migrated back to Slovakia, as part of a repatriation programme. In some villages in the Banat ( either Slovak originally or non-Slovak ), many Slovaks from Bihor have settled in the first post-War decades.
     See below the maps corresponding to the preceding post, for 1869 and 2002. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, turquoise = 4-9%. I have also included the villages in the Serbian Banat in the 2002 map ( Serbian census the same year ). Sources: http://www.kia.hu/konyvtar, http://webrzs.stat.gov.rs/WebSite/Default.aspx.    

Slovacii din România (listă) / Slovaks in Romania (list)

     Lista localităților cu populație slovacă de cel puțin 4% din România, în Banat, Crișana și Sătmar, precum și Banatul Sârbesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ slovacă ). Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Evangelical Lutheran Church in Nădlac / Nadlak 


     The list of communities in Romania ( in the Banat, Crișana and Sătmar ) and the Serbian Banat with Slovak population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian (/ Slovak ) and Slovak / Serbian (/ Hungarian / German ). See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Slovacii din Banatul Sârbesc sunt prezenți în general în centrul regiunii și au maj. abs. la Kovačica / Antalfalva ( 84% ), Padina / Nagylajosfalva / Ludwigsdorf ( 97% ) și Jánošík / Janošik / Slovački/Slovensky Aleksandrovac / Újsándorfalva / Schandorf ( 92% ) și maj. rel. la Biele Blato / Lízika / Belo Blato ( 39%; ușoară maj. abs. la 1930 ) și Hajdušica / Hajdučica / Istvánvölgy ( 42% ). Min. imp la Aradáč / Aradac ( 40%, față de totalitatea din 1930 ).

     Berzovia / Jidovin ( 12 / 16 / 4; rom.-cat., câțiva luth. la început ), Dealul lui Ștefan ( până la 16% după limbă la 1880, apoi dispar vertiginos; anexat la Căvăran; luth. ), Surducu Mare ( 0, posibil 11% la 1869, cert 9% la 1930; rom.-cat. ), Vermeș ( 4 / 5 / 0; probabil rom.-cat. ), Ersig ( 27 / 9 / 1; rom.-cat. ), Vucova / Vuková ( 45 / 51 / 35; mixt, pentru că a fost imigrație din Bihor după Război, vechea pop. fusese luth. ), Butin / Butín ( 36 / 54 / 78; cat. veniți după Război din Bihor, vechea pop. fusese luth. ), Șemlacu Mare / Semlak ( 13 / 10 / 2; luth. ), Șemlacu Mic ( 15 / 0 / 0; luth. )

     Scăiuș ( 5%; la 1869 18% și 15% declarați ucr., în total 33%, probabil 23% gr.-cat. și cca. 10% rom.-cat., la 1930 28% + 6% "alții" nenumiți, dar incluzând în oricare categorie și cca. 5% cehi, în total 35% gr.-cat. și 8% rom.-cat.; astăzi există și 18% ucr., toți ucrf., deci în principiu noi, veniți după Război, dar îi includ pe toți cei 9% gr.-cat. din sat iar slov. ar trebui să fie rom.-cat., la fel ca cehii, deci toți slov. gr.-cat. au părăsit satul după Război)

     Brestovăț / Brestovac ( 35 / 30 / 32; rom.-cat. ), Iosifalău ( 8%, apar în 1977 cu 4%, 10% în 1992; 20% rom.-cat., din care maj. se declară deci români ), Imrefalva ( 30% la 1910, apoi anexat la Darova, deși nu apar niciodată la Darova; rom.-cat. ), Nemeșești ( 12% doar în 1966 ), Nădlac / Nadlak ( 53 / 62 / 47; luth., dar mai nou și o prezență rom.-cat., probabil veniți din Bihor ), Peregu Mare / Vel'ký Pereg ( 12 / 34 / 36; gr.-cat. ), Mănăștur ( 13%; apar în 1977; rom.-cat. )

  

     Sintea Mică ( 22%; apar în 1977 cu 7%, hotărât din 1992; rom.-cat. ), Țipar / Cipár ( 25 / 32 / 17; rom.-cat., mai demult era și o minoritate luth. ), Mocrea / Mokrá ( 18 / 15 / 3; luth. ), Prunișor ( 12 / 11 / 0; rom.-cat. ), Seliștea ( 12% doar la 1880; rom.-cat. )

     Mădăras / Madarás ( 21%; 1977 ), Marțihaz ( 13%; 1977 și 1992 ), Bicaci ( 45 / 43 / 3; la 1930 5% maghf. )

 

    Tăutelec ( 35 / 1 / 0; maghiarizare în perioada dualistă ? vezi numele ), Dijir ( 16 / 0 / 0; dispar înainte de 1900 ), Boianu Mare ( 17% la 1930, mai curând migrație temp. ), Huta ( 30% după limbă la 1910, înainte și după nu e clar ), Sâniob ( 0 / 33 / 0 ), 

     Chioag ( 28 / 25 / 12 ), Fegernic ( 46 / 40 / 17 ), Fegernicu Nou ( 9%, 17% în 1966 ), Cenaloș ( 2 / 14 / 0 ), Săliște ( 10% la 1930; doar în perioada interb. ), Budoi / Bodonoš ( 96 / 91 / 91 ), Sacalasău Nou / Nový Šastelek ( 95% ), Loranta ( 47%, 23% în 1966 ), Varasău / Harasov ( 50%, 31% în 1966 ), Derna / Derna ( 0 / 2 / 28; apar din 1977 și serios din 1992 )

     

     Cuzap ( 2 / 20 / 1 ), Foglaș / Fogaš ( 15% ), Vâlcelele / Ritoblaga ( 59%, 45% în 1966 ), Borumlaca / Boromolaka ( 59 / 66 / 16 ), Vărzari / Varzaľ ( 94 / 95 / 70 ), Valea Cerului / Čerpotok ( 96%, similar la 1910 ), Marca / Markasek ( 4%, par să fi venit în anii '30, 32% în 1941, 10% în 1966 ), Marca-Huta / Bojovské ( 87%, 100% în 1966; 6% rom. slovf. ), Pădurea Neagră / Bystrá ( 16%, 34% după limbă la 1869, 54% la 1910, loc. nu apare official mult timp )

     Zalnoc ( 9% la 1930 ), Zăuan / Zavaň ( 7% la 1930 ), Zăuan-Băi ( 89%, 75% în 1966 ), Ip / Ip ( 25% la 1930 ), Halmășd ( 39% la 1930 ), Aleuș ( 2%, 8% la 1930 ), Plopiș / Plopiš ( 0 / 30 / 5 )   

    

     Șinteu / Nová Huta ( 98%, similar la 1930 ), Huta Voivozi / Stará Huta ( 98%, similar tot timpul ), Socet / Huta Sočet ( 100%, similar tot timpul ), Valea Târnei / Židáreň ( 98%, similar tot timpul; a fost în Sălaj, la 1850 apar ca altceva, dar nu știu ce ), Fufez ( 88%, de la 100% la 1910 ), Codrișoru ( 100%; loc. apare oficial doar din 1966 ), Făgetu / Gemelčička ( 100%, la fel tot timpul începând cu 1869 ), Lugașu de Sus / Vyšný Lugaše ( 13 / 12 / 16 ), Peștiș / Peštiš ( 32 / 18 / 11 ) 

    Aștileu / Aštileu ( 0 / 1 / 11; apar în 1977 și serios în 1992 ), Groși ( 0 / 17 / 3; mai curând migrație temp. în perioada interbelică ), Luncșoara / Lunkšora ( 7%, 10% în 1966; încep să apară în perioada interbelică ), Șerani / Šarany ( 68%, similar după limbă la 1910 ), Iaz ( 0 / 14 / 10 ), Tusa ( 0 / 18 / 12 ), Sub Cetate ( 26% doar în 1941 ), Mesteacănu ( 4% la 1930, încă 5% în 1977 ), Bogdana ( 14% la 1930, dispar după Război ), Huta ( 0 la 1850, 79% la 1910 când satul apare din nou, 9% în 1966 când apare din nou, apoi dispar ), Borod / Borod ( 6 / 49 / 2; creștere treptată până în perioada interbelică )

     Boinești ( 2%, toți romf.; până la 7% în 1966 ), Orbău ( 6% la 1930 ), Certeze ( 9% la 1930 ), Huta Certeze ( 9%, din care 6% romf., dar 78% rom.-cat.; 24% după limbă la 1910 ), Chegea ( 8% la 1930, probabil doar Huta Chegii, care apare oficial doar în 1966 cu 29% slov. )

Maghiarii din Crișana (hartă) / Hungarians in Crișana (map)

    Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Se remarcă pop. magh. masivă din nord-vestul jud. Bihor, care o continuă pe cea din regiunea din sud-vestul jud. Satu Mare / Sătmar ( incluzând sau nu și pe șvabi ), precum și mica enclavă surprinzătoare de pe cursul mijlociu al Crișului Negru ( zona Beiuș ). Se mai adaugă ocazional sate în apropierea graniței. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. One notices the massive Hungarian population in northwestern County Bihor / Bihar, which continues the one in southwestern County Satu Mare / Sătmar ( whether counting the Swabians as well or not ), as well as the small but still surprising enclave on the middle Crișul Negru ( Black Criș / Körös ), i.e. Beiuș / Belényes area. To this we may add occasionally villages in the proximity of the border. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din Crișana (listă) / Hungarians in Crișana (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din Crișana, mai exact județele Bihor și Arad ( la nord de Mureș ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). maghf. = vorbitor de magh. ( maghiarofon ), romf. = vorbitor de română etc. ucr. = etnic ucrainean, șv. = etnic șvab, germ. = etnic german, țig. = etnic țigan, slov. = etnic slovac etc. Cat. = romano-catolici, ref. = reformați. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

St Anthony of Padua Roman Catholic Church in Arad

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in Crișana or Criș / Körös Country, namely counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( north of the Mureș / Maros river only ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). maghf. = Hungarian-speaking, romf. = Romanian-speaking etc. ucr. = ethnic Ukrainian, șv. = ethnic Swabian, germ. = ethnic German, țig. = ethnic Gypsy, slov. = ethnic Slovak etc. Cat. = Roman Catholics, ref. = Reformed. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Curtuiușeni / Érkörtvélyes ( 79%, 12% țig. maghf. și 2% rom. maghf.; 98% la 1869, la 1930 68% magh. și 12% rom. maghf.; ref. ), Valea lui Mihai / Mihaifalău / Érmihályfalva ( 85%, oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 66% magh., 5% evrei maghf. și 4% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șimian / Érsemjén ( 85% și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 70% magh. și 11% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șilindru / Érselénd ( 49% și 25% țig. maghf.; oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 31% magh., 18% ucr. maghf. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., țig. par să fie toți gr.-cat.; + Csákpuszta, oficial 100% maghf. la 1910, ref. + gr.-cat.  ), Voivozi / Cheniz / Érkenéz ( 12%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Bălnaca / Körösbánlaka ( oficial 16% maghf. la 1869, apoi scădere bruscă, probabil migrație temporară; cat. ), Tarcea / Értarcsa ( 64%, oficial similar la 1869, 48% la 1930; ref. )

     Adoni / Éradony ( 89% și 5% țig. maghf.; oficial 97% maghf. la 1869, la 1930 77% magh. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Galoșpetreu / Gálospetri ( 80%, 8% rom. maghf. și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 66% magh. și maghf.; ref. ), Sălacea / Szalacs ( 94%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Otomani / Ottomány ( 93%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref. ), Cherechiu / Kiskereki ( 93%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Cheșereu / Érkeserű ( 84%, similar tot timpul; 14% țig. maghf.; ref. ), Târgușor / Asonvașar / Asszonyvására ( 64%, 98% la 1869, similar la 1930; 35% țig. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ) 

     Buduslău / Érbogyoszló ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Albiș / Albis ( 94%, similar tot timpul, ref.; + Nuceștii / Ferma Veid / Védimajor, 57% în 1966 ), Săcueni / Săcheihid / Podul Săcuilor / Székelyhid ( 75% și 13% țig. maghf.; oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 76% magh., 4% evrei maghf., 4% țig. maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Crestur / Apátkeresztúr ( 61% și 24% țig. maghf.; 63% maghf. la 1869, la 1930 57% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Petreu / Monospetri ( 61% și 23% țig. maghf.; 78% maghf. la 1869, la 1930 67% magh. și 5% țig. maghf.; cst., în sec. XIX cat.-ref. ) 

     Marghita / Margitta ( 45%, oficial 96% maghf. la 1869, la 1930 56% magh., 6% evrei maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Cheț / Magyarkéc ( 52%, similar tot timpul; 16% țig. maghf.; ref. ), Viișoara / Pățalu Mare / Érszőllős / Nagy-Paczal ( 82%, similar tot timpul; ref.; + Pățalu Mic / Érszőllős / Kis-Paczal, 67% la 1850, ref. ), Izvoarele / Pățălușa / Szolnokháza / Új-Kis-Paczal ( 52%, similar la 1930, la 1850 2% magh. și la 1869 46% maghf., probabil imigrație; ref.-cat.; + Crasna-Pățălușa / Krasznaháza / Kraszna-Paczalusa, 45% la 1920, ref. ), Pădureni / Satu-de-Necaz / Erdőtelep / Fenyvestelep ( 100% sau 2 pers., 53% în 1966; ref. ), Păgaia / Úsztató ( 8%, similar la 1869, 22% la 1930; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Rugea / Ruzsatag ( 42% sau 3 din 7; 70% în 1966; ref. )

       

     

     Cadea / Kágya ( 80%, 91% la 1930, similar la 1869 pentru Cadea Mare / Nagykágya, Cadea Mică / Kiskágya și Coliu / Kóly; toate ref. ), Ciocaia / Csokaly ( 78%, 13% țig. maghf. și 5% rom. maghf.; 83% maghf. la 1869, la 1930 68% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Cubulcut / Érköbölkút ( 81%, 98% la 1869, similar la 1930; ref. ), Olosig / Érolaszi / Sváb-Olaszi ( 92%, similar tot timpul; 7% țig. maghf.; ref. ), Sânnicolau de Munte / Sânmiclăuș / Hegyközszentmiklós ( 75%, 97% maghf. la 1869, la 1930 87% și 7% rom. maghf.; ref. )     

     Făncica / Érfancsika ( 4%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Abrămuț / Abramu de Jos / Vedresábrány ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Abram / Érábrány ( 26%, 56% la 1869, similar la 1930; ref. ), Chiribiș / Bisztraterebes ( 3%, similar la 1930, oficial 26% maghf. la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Poiana / Moara-de-Râturi / Rétimalomtanya ( 38%, ref. ), Tăuteu / Tóti ( 91%, oficial similar la 1869, 75% la 1930; ref. ), Ciutelec / Cséhtelek ( 14%, similar la 1869, 26% la 1930; f. variabil religios ), Popești / Papfalva / Popesd ( 15%, similar tot timpul; ref.-cat., au existat și un mic nr. de germ. ), Cuzap / Középes ( 1%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., au existat și slov. și șv. ), Voivozi / Almaszeg / Vojvoz ( 3%, 11% la 1869; ref.-cat., există și slov. )

     Cohani / Berettyókohány ( 11%, 27% la 1869, 37% la 1930; ref. ), Suiug / Szunyogd ( 1% sau 7 pers., cu un vârf de 12% la 1930; probabil pent., istoric însă ref., în sec. XIX ref.-cat. ), Iteu / Lüki ( 1% sau 5 pers., cu un vârf de 28% la 1930; ref. ), Iteu Nou / Újlüki ( 4%, 20% în 1966; ref. ), Dijir / Dizsér ( 1% sau 2 pers., cu un vârf de 13% la 1930; cat.-ref., în sec. XIX cat. ), Margine / Széltalló ( 0%, de la 12% la 1869; ref., la mijl. sec. XIX ref.-cat. ), Satu Barbă / Újbártfalva ( 2%, similar oficial la 1869, 30% la 1930, probabil în urma unei migrații temporare, cat. ), Suplacu de Barcău / Berettyószéplak ( 54%, similar la 1930, oficial 82% maghf. la 1869, dar o parte probabil slov. de fapt; ref. ), Dolea / Dólyapuszta ( 89%, cat. ), Balc / Bályok ( 67%, 98% la 1869, 85% la 1930; ref. )

      

     Niuved / Nyüved ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Parhida / Pelbárthida ( 50%, 39% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Chiughiu / Kügypuszta ( 94%, ref. ), Tămășeu / Paptamási ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Ianca / Jankafalva ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Roșiori / Fileghihaz / Biharfélegyháza ( 79%, 94% la 1869, 58% la 1930; ref. ), Vaida / Biharvajda ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Sălard / Szalárd ( 56% și 10% țig. maghf.; 96% maghf. la 1869, 75% la 1930; ref. ), Hodoș / Jákóhodos ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Sântimreu / Hegyközszentimre ( 95%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Sârbi / Alsótótfalu ( 2%, 17% la 1869; cat., mai demult ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Almașu Mic / Szalárdalmás / Kisalmás ( 1%, 25% la 1869; ref. ), Fegernic / Almásfegyvernek ( 13%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., există și slov. ), Fegernicu Nou / Újfegyvernek ( 32%, 58% în 1966; ref.-cat. ), Cenaloș / Biharcsanálos ( 29%, oficial 38% maghf. la 1869, la 1930 10% magh. și 4% slov. maghf.; cat. ), Sâniob / Szentjobb ( 84%, oficial 99% maghf. la 1869, la 1930 59% magh. și 33% slov. maghf.; cat., la mijl. sec. XIX cat.-ref. )

     Poclușa de Barcău / Poklostelek ( 67%, 93% la 1869, similar la 1930; ref. ), Mișca / Micske ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Derna / Felsőderna ( 16%, 1% la 1869, 31% la 1930; ref. ), Nădar / Nadántelek ( 0, oficial 17% la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Spinuș / Hagymádfalva ( 4%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.-ref. ), Săliște / Kővesegyháza / Szelistye ( 19%, 2% la 1869, 29% la 1930; ref. ), Brusturi / Tataros ( 6%, similar la 1869, 12% la 1930; cat.-ref. ), Varasău / Varaszótanya ( 12%, 46% în 1966; cat. ), Pădurea Neagră / Feketeerdői üveggyár ( 53%, 71% în 1966, 4% maghf. la 1869; aici au fost se pare germ. maghiarizați; cat.-ref., mai demult cat. ), Sacalasău / Sástelek ( 1%, 11% la 1869, dar unii poate slov.; cat., în sec. XIX cat.-ref. )

     Biharia / Biharea / Bihar ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Cauaceu / Hegyközkovácsi ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Corboaia / Korbolyatelep ( 4%, 11% în 1966; cat.-ref. ), Cetariu / Hegyközcsatár ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Paleu / Hegyközpályi ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Săldăbagiu de Munte / Hegyközszáldobágy ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Șișterea / Siter ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tăutelec / Hegyköztóttelek ( 93%, similar la 1930, oficial 64% maghf. la 1869; asimilare puternică a slov.; cat. ), Uileacu de Munte / Hegyközújlak ( 97%, similar tot timpul; ref. )  

     

     Borș / Bors ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Santău Mare / Nagyszántó ( 88%, 74% la 1869, similar la 1930; ref. ), Santău Mic / Kisszántó ( 89%, similar tot timpul; ref. ), Sântion / Biharszentjános ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Tărian / Köröstarján ( 41%, similar tot timpul; cat. ), Palota / Újpalota ( 25%, 13% la 1869, 7% la 1930; o oarecare asimilare a șvabilor; cat. ), Sântandrei / Biharszentandrás ( 6%, 18% la 1869, 30% la 1930 în timpul unei migrații temporare; cat., în timpul migrației cat.-ref. ), Oradea (Mare) / Nagyvárad ( 28%, 87% maghf. la 1869, la 1930 52% magh. și 13% evrei maghf.; ref.-cat., ref. depășindu’i pe rom.-cat. doar începând cu 1930; + Episcopia Bihorului / Piscopia / Biharpüspöki, 87% la 1930, oficial 100% maghf. la 1869, ref.; + Seleuș / Váradszőllős / Pecze-Szőllős, 76% la 1930, cat.-ref., în perioada dualistă cat. ), Oșorhei / Fugyivásárhely ( 32%, 58% la 1869, similar la 1930; ref.-cat. ), Fughiu / Fugyi ( 44%, de la 63% la 1869; ref. )

Roman Catholic Cathedral in Oradea / 

     Sânmartin / Váradszentmárton / Peczeszentmárton ( 11%, oficial 79% la 1869, la 1930 48% magh. și 6% rom. maghf.; cat.-ref., mai demult cat. ), Haieu / Hajó ( 4%, 17% la 1869; cat.-ref. ), Rontău / Rontó ( 0%, 12% la 1869; cat. ), Leș / Váradles ( 16%, similar la 1930, 38% la 1869; ref., uneori ref.-cat. ), Păușa / Váradpósa ( 5%, similar la 1869, 19% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Șauaieu / Biharsályi ( 29%, 53% la 1869, similar la 1930; cat.-ref., mai demult cat. ), Ineu / Köröskisjenő ( 20%, de la 38% la 1869; ref. ), Uileacu de Criș / Uilacu Deșert / Pusztaújlak ( 49%, 96% la 1869, similar la 1930, încă 69% în 1966; ref. ), Tileagd / Mezőtelegd ( 26%, oficial 75% maghf. la 1869, la 1930 60% magh., 5% evrei maghf. și 3% țig. maghf.; ref.-cat. ), Poșoloaca / Pósalaka ( 51%, 88% la 1869, similar la 1930; ref. ), Urvind / Örvénd ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Telechiu / Mezőtelki ( 35%, 86% la 1869, 75% la 1930; ref. ), Țețchea / Cécke ( 3%, de la 12% la 1869; ref., mai demult ref.-cat. )

     Aleșd / Élesd ( 21%, 89% la 1869, 73% la 1930; cat.-ref., la mijl. sec. XIX ref., creștere continuă a cat. ), Chistag / Keszteg ( 4%, la fel maghf. la 1869, 15% la 1930; cat., mai demult ref.-cat. ), Cacuciu Nou / Nagykakucs ( 41%, 52% la 1869, similar la 1930; ref. ), Vadu Crișului / Rév ( 27%, similar la 1930, 38% la 1869; ref. ), Topa de Criș / Köröstopa ( 2%, similar la 1930, oficial 23% maghf. la 1869; cat.-ref. )   

        

     Ateaș / Atyás ( 1% sau 1 pers., de la 11% la 1869; istoric ref.-cat.; + Tiszaradványpuszta, oficial 46% la 1910, ref.-cat. ), Marțihaz / Marciháza ( 11%, similar la 1869, 21% la 1930; incert, cel puțin până în 1992 inclusiv ref. ), Cefa / Cséffa ( 8%, de la 23% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), Inand / Inánd ( 5%, 17% la 1869, similar la 1930; cat., în 1992 încă cat.-ref. ), Bicaci / Mezőbikács ( 29%, oficial 1% maghf. la 1869, la 1930 7% magh. și 5% slov. maghf.; asimilare puternică a slov. după Război; cat. ), Gepiu / Gyapju ( 2%, similar la 1930, 16% la 1869; cat.-ref. ), Salonta / Nagyszalonta ( 57%, oficial 97% la 1869, 80% la 1930; ref. ), Batăr / Feketebátor ( 1%, de la 12% la 1869; + Újbátor, 87% la 1869; ref.-cat. ), Arpășel / Árpád ( 81%, 97% la 1869, similar la 1930; ref. ), Talpoș / Talpas ( 1%, de la 11% la 1869; ref., mai demult cat.-ref. ), Tăut / Feketetót ( 4%, de la 20% la 1869; ref. ), Ceica (Ungurească?) / Magyarcséke ( 2%, 20% la 1869, similar la 1930; ref.-cat., în sec. XIX cat. )

     Tinca / Tenke ( 21%, 89% la 1869, 70% la 1930, încă 40% în 1966; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Belfir / Bélfenyér ( 72%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cheșa / Kisháza ( 2%, 10% la 1869, similar la 1930; ref. ), Gurbediu / Tenkegörbed ( 3%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Ginta / Gyanta ( 82%, cu un minim de 70% la 1930; ref. ), Suplacu de Tinca / Tenkeszéplak ( 0%, de la 11% la 1869; ref. ), Uileacu de Beiuș / Belényesújlak ( 65%, similar tot timpul; ref. ), Șuncuiș / Belényessonkolyos ( 22%, 43% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ioaniș / Körösjánosfalva ( 26%, 51% la 1869, similar la 1930; ref. ), Finiș / Várasfenes ( 55%, 72% la 1869, similar la 1930; ref. ), Beiuș / Belényes ( 9%, oficial 52% maghf. la 1869, la 1930 26% magh. și 6% evrei maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Grădinari / Kisnyégerfalva / Feketefalva ( 48%, similar la 1869, 60% la 1930; ref. ), Tărcaia / Köröstárkány ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Remetea / Magyarremete ( 59%, de la 69% la 1869; ref., cu o minoritate bapt. ), Vașcău / Vaskoh ( 1%, 25% la 1869, 11% la 1930; cat. )

   

     Pilu (Mare) / Nagypél ( 3%, de la 14% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), (Giula-)Vărșand / Gyulavarsánd ( 12%, de la 24% la 1869; cat. ), Ant / Ant ( 76%, 99% la 1869, similar la 1930; ref. ), Iermata Neagră / Feketegyarmat ( 94%, similar la 1869, oficial 77% la 1930, probabil migrație temporară rom.; ref. ), Zerind (Mare) / Nagyzerénd ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tămașda / Tamáshida ( 15%, 50% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ciumeghiu / Illye ( 0%, 20% la 1869, 9% la 1930; ref.-cat. ), Boiu / Mezőbaj ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ghiorac / Erdőgyarak / Mezőgyarak ( 37%, 93% la 1869, 79% la 1930, ref.; + Ghioracu Nou, 90% în 1966 ), Zerindu Mic / Luntreni / Bélzerénd ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Vânători / Vădas / Vadász ( 34%, 70% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Simonyifalva ( 91%, 61% la 1869, 79% la 1930 înainte de plecarea șv. ), Adea / Ágya ( 78%, 97% la 1869, similar la 1930; 8% țig. maghf.; ref. ), Cermei / Csermő ( 11%, 37% la 1869, similar la 1930; cat. )

       

     Chișineu-Criș / Kisjenő ( 30%, similar tot timpul; ref.-cat., la mijl. sec. XIX cat.; + Pădureni / Erdeiș / Erdőhegy / Herdécs, 72% la 1869, similar la 1930, ref. ), Țipar / Saparifalva / Szaparyfalva ( 42%, similar tot timpul; cat. ), Socodor / Székudvar ( 6%, de la 15% la 1869; cat. ), Nădab / Nadab ( 1%, oficial 18% maghf. la 1869; cat.-ref. ), Ineu / Boroșineu / Borosjenő ( 9%, 27% la 1869, similar la 1930; cat. ), Mocrea / Apatelek / Mokra ( 8%, similar tot timpul, 12% la 1930; cat. ), Beliu / Bél ( 3%, 24% la 1869, similar la 1930; cat., într’o vreme și o minoritate ref. ), Sebiș / Borossebes ( 4%, 41% la 1869, la 1930 32% magh. și 2% evrei maghf.; cat.-ref. ), Buteni / Körösbökény ( 1%, de la 11% la 1869; cat. ), Dezna / Dézna ( 0%, similar la 1930, 22% la 1869; cat. ), Moneasa / Menyháza / Monyásza ( 2%, oficial 20% la 1869; cat. ), Gurahonț / Honctő ( 0%, 15% la 1869, la 1930 17% magh. și 4% evrei maghf.; cat. )

     Șimand / Simánd ( 5%, la 1869 oficial 26% maghf. din care mulți evrei la Șimandu de Jos / Alsósimánd / Edelsbacher-Simánd, 15% la Șimandu de Sus / Felsősimánd / Csernovics-Simánd și 68% la Tövisegyháza, la 1930 similar; cat. ), Olari / Varsánd ( 43%, 57% la 1930, la 1869 Vărșandu Vechi / Ó-(Fazekas-)Varsánd 19% și Vărșandu Nou / Új-(Fazekas-)Varsánd 96%; luth. aduși la sf. sec. XVIII, dar nu slov. ), Sântana / Újszentanna ( 2%, similar la 1930, oficial 20% la 1869; cat. ), Pâncota / Pankota ( 10%, oficial 31% maghf. la 1869, la 1930 25% magh., 5% germ. maghf. și 2% evrei maghf.; cat. ), Galșa / Galsa ( 7%, de la 23% la 1869; cat. ), Șiria / Világos ( 4%, similar la 1930, la 1869 52% la Șiria Ungurească / Magyarvilágos, practic deloc la Șiria Română; cat. ), Satu Mic / Dezsőháza ( 39%, 100% la 1869, 81% la 1930; cat. ), Șilindia / Selénd / Silingyja ( 8%, similar la 1869, 30% la 1930; cat. ), Luguzău / Luguzó ( 10%, 0 la 1869, 22% la 1930; cat. ), Iercoșeni / Iarcoș / Újárkos / Járkos ( 0, la fel la 1869, 17% la 1930; cat. )

       

     Macea / Mácsa ( 4%, 15% la 1869; cat. ), Almaș-Iratoș / Almásiratos ( oficial 85% maghf. la 1869, anexat la Curtici / Kürtös / Kurtics; cat. ), Dorobanți / Iratoșu Mic / Kisiratos ( 93%, similar tot timpul; cat. ), Iratoșu (Mare) / Nagyiratos ( 51%, 97% la 1869, 72% la 1930; cat. ), Variașu Mic / Kisvarjaspuszta ( 71%, încă 97% la 1966; cat. ), Variașu Mare / Nagyvarjas ( 72%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sânpaul / Szentpál ( 87%, similar tot timpul; cat. ), Șofronea / Sofronya ( 19%, 48% la 1930; cat. ), Andrei Șaguna / Ötvenespuszta ( 19%, 53% la 1930; cat. ), Zimandu Nou / Zimándújfalu ( 58%, 100% la 1869, 87% la 1930; cat. ), Zimandcuz / Zimandu Vechi / Zimándköz / Bánkut-Zimánd ( 57%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. )

     

Csernovics noble mansion in Macea / Mácsa

     Peregu Mic / Kispereg ( 89%, de la 100% la 1869; ref. ), Pecica / Pécska ( 34%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.; + Rovine / Pecica Ungurească / Magyarpécska, 85% în 1966, similar tot timpul, cat. ), Turnu / Tornea / Tornya ( 28%, 51% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sederhat / Szederhát ( 18%, 82% la 1930, scădere bizară de peste 30% între 1966 și 1977; cat. ), Arad / Arad ( 13%, oficial 56% maghf. la 1869, la 1930 39% magh., 8% evrei maghf., 2% rom. maghf. și 2% germ. maghf.; cat.; + Micălaca / Mikelaka, 9% la 1869, oficial 29% la 1910, cat.; + Mureșel / Jigmondhaz / Zsigmondháza / Sigmundhausen, 29% la 1869, similar la 1930, cat.; + Sânicolau Mic / Sânmiclăuș / Kisszentmiklós, 13% la 1869, similar la 1930, cat. ), Livada / Fachert / Fakert ( 6%, oficial 53% maghf. la 1869, 17% la 1930; cat. ), Sânleani / Szentleányfalva ( 16%, 92% la 1869, 51% la 1930; ref.-cat., la mijl. sec. XIX ref., înainte de venirea șv. ), Ghioroc / Gyorok ( 35%, 57% la 1869, similar la 1930; cat. ), Păuliș / Ópálos ( 6%, 11% la 1869; cat. ), Barațca / Pálosbaracka ( 5%, încă 16% în 1966; cat. ), Radna / Máriaradna ( 7%, 23% la 1869, similar la 1930; cat. ), Săvârșin / Soborsin ( 2%, 14% la 1869, la fel la 1930; cat. )

The main Reformed church in Oradea / Nagyvárad