Sârbii din România (hărți) / Serbians in Romania (maps)

     Sârbii din România trăiesc în general în sate din Banat colonizate în perioada habsburgică, în sec. XVIII. În Banat au trăit sârbi (sau pop. slave în general) și în Evul Mediu, mai ales Banatul Montan a fost probabil în ultimele secole medievale în mare măsură slav (o dovedește toponimia). El pare însă să fi fost hotărât românesc înainte de cucerirea habsburgică (mai puțin crașovenii). Satele sârbești de aici, de pe malul Dunării și al Nerei, au fost colonizate în sec. XVIII. Banatul de Câmpie pare să fi fost în bună măsură depopulat în perioada războaielor austro-turce, el fiind masiv repopulat de austrieci în sec. XVIII, mai ales cu șvabi, dar și cu alte pop., printre care sârbi. Pe partea românească a graniței, satele sârbești (sau foste sârbești) se grupează într-un șir nord-sud între Timișoara și graniță (în special Beregsău Mic / Nămat / Nemat, Diniaș / Dinjaš, Sânmartinu Sârbesc / Srpski Semarton, Ivanda / Ivanda, Rudna / Rudna, Gad / Gad, Soca / Soka, Sângeorge / Sveti Đurađ) și un mănunchi la NE de Timișoara / Temišvar (Herneacova / Hernakovo, Stanciova / Stančevo, Petrovaselo / Petrovo Selo, Cralovăț / Kraljevac, Lucareț / Lukarevac), plus câteva pe malul sudic al Mureșului (în special Sânpetru Mare / Sârbesc / Veliki Sempetar, Satu Mare / Načvola / Načfala, Gelu / Ketfelj). Unele din comunitățile sârbești poate continuă comunități dinainte de anexarea la Imperiul Otoman, cel puțin în sud (malul Dunării și al Nerei), reîmprospătate în perioada habsburgică cu mase de sârbi aduși de la sud de Dunăre; în Banatul de Câmpie pop. înainte de perioada războaielor austro-turce a fost probabil mai curând maghiară (v. toponimia). Sârbii colonizați au fost aduși din interiorul Imperiului Otoman, în special Muntenegru, Kosovo, sudul Serbiei (v. marile migrații ale sârbilor de la sfârșitul sec. XVII și începutul sec. XVIII).

     Sârbii din Banat au fost în bună măsură asimilați în sec. XX, înregistrându-se adesea diferențe de 60-70% între proporțiile înregistrate la recensămintele dintre 1869 și 2002. Supraviețuiesc foarte bine doar comunitățile din mănunchiul de la NE de Timișoara și, mai ales, cele de pe malul Dunării. Sârbii sunt în general ortodocși, cu propria organizare ecleziastică (pentru parohiile din România există Episcopia ortodoxă sârbă a Timișoarei), folosind slavona și calendarul iulian. Mai jos hărțile corespunzătoare postului anterior, pentru 1869 și 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Serbs in Romania live mostly in villages in the Banat that were settled in the Habsburg period, in the 18th c. In the Banat there lived Serbs (or Slav populations in general) in the Middle Ages as well, particularly the Highland Banat was probably to a large degree Slav in the last medieval centuries (as proven by placename evidence). It seems though to have been throughly Romanian before the Habsburg conquest (except for the Krashovani). The Serbian villages here, on the banks of the Danube and the Nera, were settled in the 18th c. The Lowland Banat was to a great extent depopulated during the Austro-Turkish wars period and was massively repopulated by the Austrians in the 18th c., especially with Danube Swabians, but also with other populations, such as Serbs. On the Romanian side of the border, the Serbian (or formerly Serbian) villages are grouped together in a north-south row between Timișoara and the border (particularly Beregsău Mic / Nămat / Nemat, Diniaș / Dinjaš, Sânmartinu Sârbesc / Srpski Semarton, Ivanda / Ivanda, Rudna / Rudna, Gad / Gad, Soca / Soka, Sângeorge / Sveti Đurađ) and a cluster NE of Timișoara / Temišvar (Herneacova / Hernakovo, Stanciova / Stančevo, Petrovaselo / Petrovo Selo, Cralovăț / Kraljevac, Lucareț / Lukarevac), plus a few on the southern bank of the Mureș / Moriš (particularly Sânpetru Mare / Sârbesc / Veliki Sempetar, Satu Mare / Načvola / Načfala, Gelu / Ketfelj). Some of the Serbian communities perhaps continue communities from before the Ottoman annexation, at least in the south (the banks of the Danube and Nera), replenished during the Habsburg period with Serbian masses brought from areas south of the Danube; in the Lowland Banat the population before the Austro-Turkish Wars probably tended to be Hungarian (see placenames). The colonised Serbs were brought from the inner regions of the Ottoman EMpire, especially Montenegro, Kosovo, southern Serbia (see the Great Serb Migrations of the late 17th and early 18th c.).
     The Banat Serbs were to a great degree assimilated over the course of the 20th c., with differences of 60-70% often noticeable between the proportions recorded in the censuses of 1869 and 2002. The only communities that have survived well are those in the cluster NE of Timișoara and, above all, those on the Danube. Serbs are usually Eastern Orthodox, having their own ecclesiastical organisation (for the parishes in Romania there is the Serbian Orthodox Bishopric of Timișoara / Temišvar); they use the Church Slavonic language and the Julian calendar. See below the maps corresponding to the preceding post, for 1869 and 2002. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, turquoise = 4-9%. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
 

Sârbii din România (listă) / Serbs in Romania (list)

   Lista localităților cu populație sârbă de cel puțin 4% din România ( în Banat ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română / (română fostă)/ sârbă. Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

The church of the Serbian Orthodox monastery of Kusić in Pârneaura / Prnjavor

   The list of communities in Romania ( in the Banat ) with Serbian population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian / (Romanian former)/ Serbian. See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Svinița / Svinjica ( 90 / 94 / 87 ), Liubcova / Ljupkova ( 58 / 70 / 26-8 ), Sirinia ( 12% în 1966, în rest parte din Berzasca )

     Moldova Veche / Nova Moldava ( 97 / 78 / 15; scăderea masivă s’a produs între 1966 și 1977, prin imigrare masivă rom. ), Măcești / Macevici / Mačević ( 100 / 94 / 81; la 1869 apar ca altceva decât sârbi ), Pojejena / Požežena ( 25%, la Pojejena de Sus 98% la 1869, la 1930 67% sârbi și 9% rom. sbf. ), Radimna / Radimna ( 100 / 84 / 86; la 1930 și 4% rom. sbf. ), Șușca / Šuška ( 7 / 2 / 12 ), Belobreșca / Belobreška ( 100 / 93 / 86 ), Divici / Divić ( 99 / 88 / 87; la 1930 și 3% rom.sbf. )

 

     Baziaș / Bazjaš ( 17%, similar la 1880, dar 44% în 1966 ), Socol / Socolovăț / Sokolovac ( 97 / 72 / 67; la 1930 și 9% țig. sbf. și 1-2% rom. sbf. ), Câmpia / Langofăt / Lugovet ( 78 / 59 / 52; la 1930 și 3% rom. sbf. și 2% țig. sbf. ), Pârneaura / Prnjavor ( 18%, similar la 1910 ), Zlatița / Zlatica ( 52 / 23 / 35; la 1930 și 10% țig. sbf. și 7% rom. sbf. ), Lescovița / Leskovica ( 77 / 84-25 / 10-9 )

     Stamora Română ( 27% doar în 1966, f. bizar; nici un sbf., 25% romf. și 2% germf. ), Dejan / Dežan ( 24 / 21 / 6 ), Gaiu Mic / Mali Gaj ( 12 / 7 / 4 ), Denta / Denta ( 29 / 21 / 8 ), Mânăstire / Sveti Đurađ ( 26 / 19 / 3 ), Sângeorge / Sveti Đurađ ( 74 / 65 / 13 ), Ofsenița / Ovsenica ( 15 / 5 / 5-4 ), Soca / Soka ( 90 / 88 / 23 ), Livezile / Tolvădia / Tolvadia ( 16 / 14 / 4 ), Giera / Đir ( 29 / 25 / 9 ), Grănicerii / Ciavoș ( 11 / 8 / 0 ), Foeni / Fenj ( 23 / 23 / 10 ), Gad / Gad ( 59 / 41 / 23-2 ), Rudna / Rudna ( 81 / 45 / 23 ), Ciacova / Čakovo ( 20 / 6 / 3 ) 

Serbian Orthodox Bishopric and Cathedral in Timișoara / Temišvar

 

      Ivanda / Ivanda ( 82 / 67 / 24 ), Sânmartinu Sârbesc / Srpski Semarton ( 91 / 97 / 46 ), Diniaș / Dinjaš ( 94 / 99 / 30 ), Parța / Parac ( 14 / 7 / 3 ), Cenei / Čenej ( 26%, la 1930 45% sârbi și 6% țig. sbf., la 1869 52% la Ceneiu Sârbesc și 0 la Ceneiu Croat ), Checea / Keča ( 22 / 25 / 3; + Checea Croată, 0 la 1869, dar 14% la 1910 ), Beregsău Mic / Nămat / Nemet ( 87 / 77 / 17; în 1930 și 6% rom. sbf. )

     Becicherecu Mic / Mali Bečkerek ( 17 / 14 / 3 ), Timișoara / Temišvar ( 6 / 2 / 2 ), Ghiroda Nouă ( 15% la 1910, în rest parte din Timișoara ), Mehala ( 18% la 1869, până la 10% la 1910, apoi anexat la Timișoara ), Herneacova / Hernakovo ( 73 / 1 / 0; scădere dramatică și absurdă în anii 1880, deși pop. a rămas relativ constantă ), Petrovaselo / Petrovo Selo ( 87 / 92 / 66 ), Stanciova / Stančevo ( 83 / 47 / 60; + Valea Stejarului, 12% în 1966, toți romf. ), Lucareț / Lukarevac ( 63 / 23 / 33-33 ), Cralovăț / Kraljevac ( 95 / 97 / 81 ), Brebu Nou / Vaidental ( 12% sau 2 din 17, inexisenți înainte )

     Cenad / Čanad ( 28 / 22 / 8; doar Cenadu Român ), Sânnicolau Mare / Veliki Semikluš ( 15 / 9 / 4 ), Saravale / Saravola ( 33 / 27 / 10 ), Sânpetru Mare / Sârbesc / Veliki Sempetar ( 58 / 69 / 25 ), Satu Mare / Načvola / Načfala ( 55 / 57 / 18 ), Variaș / Varjaš ( 45 / 37 / 12 ), Gelu / Ketfelj ( 78 / 71 / 19 ), Mănăștur / Monoštor ( 23 / 15 / 2 ), Munar / Munara ( 6 / 28-8 / 4 ), Felnac / Fenlak ( 29 / 19-16 / 8-3 )

     Turnu / Tornja ( 19 / 12 / 4 )

Maghiarii din Crișana (hartă) / Hungarians in Crișana (map)

    Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Se remarcă pop. magh. masivă din nord-vestul jud. Bihor, care o continuă pe cea din regiunea din sud-vestul jud. Satu Mare / Sătmar ( incluzând sau nu și pe șvabi ), precum și mica enclavă surprinzătoare de pe cursul mijlociu al Crișului Negru ( zona Beiuș ). Se mai adaugă ocazional sate în apropierea graniței. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. One notices the massive Hungarian population in northwestern County Bihor / Bihar, which continues the one in southwestern County Satu Mare / Sătmar ( whether counting the Swabians as well or not ), as well as the small but still surprising enclave on the middle Crișul Negru ( Black Criș / Körös ), i.e. Beiuș / Belényes area. To this we may add occasionally villages in the proximity of the border. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din Crișana (listă) / Hungarians in Crișana (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din Crișana, mai exact județele Bihor și Arad ( la nord de Mureș ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). maghf. = vorbitor de magh. ( maghiarofon ), romf. = vorbitor de română etc. ucr. = etnic ucrainean, șv. = etnic șvab, germ. = etnic german, țig. = etnic țigan, slov. = etnic slovac etc. Cat. = romano-catolici, ref. = reformați. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

St Anthony of Padua Roman Catholic Church in Arad

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in Crișana or Criș / Körös Country, namely counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( north of the Mureș / Maros river only ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). maghf. = Hungarian-speaking, romf. = Romanian-speaking etc. ucr. = ethnic Ukrainian, șv. = ethnic Swabian, germ. = ethnic German, țig. = ethnic Gypsy, slov. = ethnic Slovak etc. Cat. = Roman Catholics, ref. = Reformed. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Curtuiușeni / Érkörtvélyes ( 79%, 12% țig. maghf. și 2% rom. maghf.; 98% la 1869, la 1930 68% magh. și 12% rom. maghf.; ref. ), Valea lui Mihai / Mihaifalău / Érmihályfalva ( 85%, oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 66% magh., 5% evrei maghf. și 4% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șimian / Érsemjén ( 85% și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 70% magh. și 11% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șilindru / Érselénd ( 49% și 25% țig. maghf.; oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 31% magh., 18% ucr. maghf. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., țig. par să fie toți gr.-cat.; + Csákpuszta, oficial 100% maghf. la 1910, ref. + gr.-cat.  ), Voivozi / Cheniz / Érkenéz ( 12%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Bălnaca / Körösbánlaka ( oficial 16% maghf. la 1869, apoi scădere bruscă, probabil migrație temporară; cat. ), Tarcea / Értarcsa ( 64%, oficial similar la 1869, 48% la 1930; ref. )

     Adoni / Éradony ( 89% și 5% țig. maghf.; oficial 97% maghf. la 1869, la 1930 77% magh. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Galoșpetreu / Gálospetri ( 80%, 8% rom. maghf. și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 66% magh. și maghf.; ref. ), Sălacea / Szalacs ( 94%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Otomani / Ottomány ( 93%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref. ), Cherechiu / Kiskereki ( 93%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Cheșereu / Érkeserű ( 84%, similar tot timpul; 14% țig. maghf.; ref. ), Târgușor / Asonvașar / Asszonyvására ( 64%, 98% la 1869, similar la 1930; 35% țig. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ) 

     Buduslău / Érbogyoszló ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Albiș / Albis ( 94%, similar tot timpul, ref.; + Nuceștii / Ferma Veid / Védimajor, 57% în 1966 ), Săcueni / Săcheihid / Podul Săcuilor / Székelyhid ( 75% și 13% țig. maghf.; oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 76% magh., 4% evrei maghf., 4% țig. maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Crestur / Apátkeresztúr ( 61% și 24% țig. maghf.; 63% maghf. la 1869, la 1930 57% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Petreu / Monospetri ( 61% și 23% țig. maghf.; 78% maghf. la 1869, la 1930 67% magh. și 5% țig. maghf.; cst., în sec. XIX cat.-ref. ) 

     Marghita / Margitta ( 45%, oficial 96% maghf. la 1869, la 1930 56% magh., 6% evrei maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Cheț / Magyarkéc ( 52%, similar tot timpul; 16% țig. maghf.; ref. ), Viișoara / Pățalu Mare / Érszőllős / Nagy-Paczal ( 82%, similar tot timpul; ref.; + Pățalu Mic / Érszőllős / Kis-Paczal, 67% la 1850, ref. ), Izvoarele / Pățălușa / Szolnokháza / Új-Kis-Paczal ( 52%, similar la 1930, la 1850 2% magh. și la 1869 46% maghf., probabil imigrație; ref.-cat.; + Crasna-Pățălușa / Krasznaháza / Kraszna-Paczalusa, 45% la 1920, ref. ), Pădureni / Satu-de-Necaz / Erdőtelep / Fenyvestelep ( 100% sau 2 pers., 53% în 1966; ref. ), Păgaia / Úsztató ( 8%, similar la 1869, 22% la 1930; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Rugea / Ruzsatag ( 42% sau 3 din 7; 70% în 1966; ref. )

       

     

     Cadea / Kágya ( 80%, 91% la 1930, similar la 1869 pentru Cadea Mare / Nagykágya, Cadea Mică / Kiskágya și Coliu / Kóly; toate ref. ), Ciocaia / Csokaly ( 78%, 13% țig. maghf. și 5% rom. maghf.; 83% maghf. la 1869, la 1930 68% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Cubulcut / Érköbölkút ( 81%, 98% la 1869, similar la 1930; ref. ), Olosig / Érolaszi / Sváb-Olaszi ( 92%, similar tot timpul; 7% țig. maghf.; ref. ), Sânnicolau de Munte / Sânmiclăuș / Hegyközszentmiklós ( 75%, 97% maghf. la 1869, la 1930 87% și 7% rom. maghf.; ref. )     

     Făncica / Érfancsika ( 4%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Abrămuț / Abramu de Jos / Vedresábrány ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Abram / Érábrány ( 26%, 56% la 1869, similar la 1930; ref. ), Chiribiș / Bisztraterebes ( 3%, similar la 1930, oficial 26% maghf. la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Poiana / Moara-de-Râturi / Rétimalomtanya ( 38%, ref. ), Tăuteu / Tóti ( 91%, oficial similar la 1869, 75% la 1930; ref. ), Ciutelec / Cséhtelek ( 14%, similar la 1869, 26% la 1930; f. variabil religios ), Popești / Papfalva / Popesd ( 15%, similar tot timpul; ref.-cat., au existat și un mic nr. de germ. ), Cuzap / Középes ( 1%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., au existat și slov. și șv. ), Voivozi / Almaszeg / Vojvoz ( 3%, 11% la 1869; ref.-cat., există și slov. )

     Cohani / Berettyókohány ( 11%, 27% la 1869, 37% la 1930; ref. ), Suiug / Szunyogd ( 1% sau 7 pers., cu un vârf de 12% la 1930; probabil pent., istoric însă ref., în sec. XIX ref.-cat. ), Iteu / Lüki ( 1% sau 5 pers., cu un vârf de 28% la 1930; ref. ), Iteu Nou / Újlüki ( 4%, 20% în 1966; ref. ), Dijir / Dizsér ( 1% sau 2 pers., cu un vârf de 13% la 1930; cat.-ref., în sec. XIX cat. ), Margine / Széltalló ( 0%, de la 12% la 1869; ref., la mijl. sec. XIX ref.-cat. ), Satu Barbă / Újbártfalva ( 2%, similar oficial la 1869, 30% la 1930, probabil în urma unei migrații temporare, cat. ), Suplacu de Barcău / Berettyószéplak ( 54%, similar la 1930, oficial 82% maghf. la 1869, dar o parte probabil slov. de fapt; ref. ), Dolea / Dólyapuszta ( 89%, cat. ), Balc / Bályok ( 67%, 98% la 1869, 85% la 1930; ref. )

      

     Niuved / Nyüved ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Parhida / Pelbárthida ( 50%, 39% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Chiughiu / Kügypuszta ( 94%, ref. ), Tămășeu / Paptamási ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Ianca / Jankafalva ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Roșiori / Fileghihaz / Biharfélegyháza ( 79%, 94% la 1869, 58% la 1930; ref. ), Vaida / Biharvajda ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Sălard / Szalárd ( 56% și 10% țig. maghf.; 96% maghf. la 1869, 75% la 1930; ref. ), Hodoș / Jákóhodos ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Sântimreu / Hegyközszentimre ( 95%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Sârbi / Alsótótfalu ( 2%, 17% la 1869; cat., mai demult ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Almașu Mic / Szalárdalmás / Kisalmás ( 1%, 25% la 1869; ref. ), Fegernic / Almásfegyvernek ( 13%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., există și slov. ), Fegernicu Nou / Újfegyvernek ( 32%, 58% în 1966; ref.-cat. ), Cenaloș / Biharcsanálos ( 29%, oficial 38% maghf. la 1869, la 1930 10% magh. și 4% slov. maghf.; cat. ), Sâniob / Szentjobb ( 84%, oficial 99% maghf. la 1869, la 1930 59% magh. și 33% slov. maghf.; cat., la mijl. sec. XIX cat.-ref. )

     Poclușa de Barcău / Poklostelek ( 67%, 93% la 1869, similar la 1930; ref. ), Mișca / Micske ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Derna / Felsőderna ( 16%, 1% la 1869, 31% la 1930; ref. ), Nădar / Nadántelek ( 0, oficial 17% la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Spinuș / Hagymádfalva ( 4%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.-ref. ), Săliște / Kővesegyháza / Szelistye ( 19%, 2% la 1869, 29% la 1930; ref. ), Brusturi / Tataros ( 6%, similar la 1869, 12% la 1930; cat.-ref. ), Varasău / Varaszótanya ( 12%, 46% în 1966; cat. ), Pădurea Neagră / Feketeerdői üveggyár ( 53%, 71% în 1966, 4% maghf. la 1869; aici au fost se pare germ. maghiarizați; cat.-ref., mai demult cat. ), Sacalasău / Sástelek ( 1%, 11% la 1869, dar unii poate slov.; cat., în sec. XIX cat.-ref. )

     Biharia / Biharea / Bihar ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Cauaceu / Hegyközkovácsi ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Corboaia / Korbolyatelep ( 4%, 11% în 1966; cat.-ref. ), Cetariu / Hegyközcsatár ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Paleu / Hegyközpályi ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Săldăbagiu de Munte / Hegyközszáldobágy ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Șișterea / Siter ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tăutelec / Hegyköztóttelek ( 93%, similar la 1930, oficial 64% maghf. la 1869; asimilare puternică a slov.; cat. ), Uileacu de Munte / Hegyközújlak ( 97%, similar tot timpul; ref. )  

     

     Borș / Bors ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Santău Mare / Nagyszántó ( 88%, 74% la 1869, similar la 1930; ref. ), Santău Mic / Kisszántó ( 89%, similar tot timpul; ref. ), Sântion / Biharszentjános ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Tărian / Köröstarján ( 41%, similar tot timpul; cat. ), Palota / Újpalota ( 25%, 13% la 1869, 7% la 1930; o oarecare asimilare a șvabilor; cat. ), Sântandrei / Biharszentandrás ( 6%, 18% la 1869, 30% la 1930 în timpul unei migrații temporare; cat., în timpul migrației cat.-ref. ), Oradea (Mare) / Nagyvárad ( 28%, 87% maghf. la 1869, la 1930 52% magh. și 13% evrei maghf.; ref.-cat., ref. depășindu’i pe rom.-cat. doar începând cu 1930; + Episcopia Bihorului / Piscopia / Biharpüspöki, 87% la 1930, oficial 100% maghf. la 1869, ref.; + Seleuș / Váradszőllős / Pecze-Szőllős, 76% la 1930, cat.-ref., în perioada dualistă cat. ), Oșorhei / Fugyivásárhely ( 32%, 58% la 1869, similar la 1930; ref.-cat. ), Fughiu / Fugyi ( 44%, de la 63% la 1869; ref. )

Roman Catholic Cathedral in Oradea / 

     Sânmartin / Váradszentmárton / Peczeszentmárton ( 11%, oficial 79% la 1869, la 1930 48% magh. și 6% rom. maghf.; cat.-ref., mai demult cat. ), Haieu / Hajó ( 4%, 17% la 1869; cat.-ref. ), Rontău / Rontó ( 0%, 12% la 1869; cat. ), Leș / Váradles ( 16%, similar la 1930, 38% la 1869; ref., uneori ref.-cat. ), Păușa / Váradpósa ( 5%, similar la 1869, 19% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Șauaieu / Biharsályi ( 29%, 53% la 1869, similar la 1930; cat.-ref., mai demult cat. ), Ineu / Köröskisjenő ( 20%, de la 38% la 1869; ref. ), Uileacu de Criș / Uilacu Deșert / Pusztaújlak ( 49%, 96% la 1869, similar la 1930, încă 69% în 1966; ref. ), Tileagd / Mezőtelegd ( 26%, oficial 75% maghf. la 1869, la 1930 60% magh., 5% evrei maghf. și 3% țig. maghf.; ref.-cat. ), Poșoloaca / Pósalaka ( 51%, 88% la 1869, similar la 1930; ref. ), Urvind / Örvénd ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Telechiu / Mezőtelki ( 35%, 86% la 1869, 75% la 1930; ref. ), Țețchea / Cécke ( 3%, de la 12% la 1869; ref., mai demult ref.-cat. )

     Aleșd / Élesd ( 21%, 89% la 1869, 73% la 1930; cat.-ref., la mijl. sec. XIX ref., creștere continuă a cat. ), Chistag / Keszteg ( 4%, la fel maghf. la 1869, 15% la 1930; cat., mai demult ref.-cat. ), Cacuciu Nou / Nagykakucs ( 41%, 52% la 1869, similar la 1930; ref. ), Vadu Crișului / Rév ( 27%, similar la 1930, 38% la 1869; ref. ), Topa de Criș / Köröstopa ( 2%, similar la 1930, oficial 23% maghf. la 1869; cat.-ref. )   

        

     Ateaș / Atyás ( 1% sau 1 pers., de la 11% la 1869; istoric ref.-cat.; + Tiszaradványpuszta, oficial 46% la 1910, ref.-cat. ), Marțihaz / Marciháza ( 11%, similar la 1869, 21% la 1930; incert, cel puțin până în 1992 inclusiv ref. ), Cefa / Cséffa ( 8%, de la 23% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), Inand / Inánd ( 5%, 17% la 1869, similar la 1930; cat., în 1992 încă cat.-ref. ), Bicaci / Mezőbikács ( 29%, oficial 1% maghf. la 1869, la 1930 7% magh. și 5% slov. maghf.; asimilare puternică a slov. după Război; cat. ), Gepiu / Gyapju ( 2%, similar la 1930, 16% la 1869; cat.-ref. ), Salonta / Nagyszalonta ( 57%, oficial 97% la 1869, 80% la 1930; ref. ), Batăr / Feketebátor ( 1%, de la 12% la 1869; + Újbátor, 87% la 1869; ref.-cat. ), Arpășel / Árpád ( 81%, 97% la 1869, similar la 1930; ref. ), Talpoș / Talpas ( 1%, de la 11% la 1869; ref., mai demult cat.-ref. ), Tăut / Feketetót ( 4%, de la 20% la 1869; ref. ), Ceica (Ungurească?) / Magyarcséke ( 2%, 20% la 1869, similar la 1930; ref.-cat., în sec. XIX cat. )

     Tinca / Tenke ( 21%, 89% la 1869, 70% la 1930, încă 40% în 1966; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Belfir / Bélfenyér ( 72%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cheșa / Kisháza ( 2%, 10% la 1869, similar la 1930; ref. ), Gurbediu / Tenkegörbed ( 3%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Ginta / Gyanta ( 82%, cu un minim de 70% la 1930; ref. ), Suplacu de Tinca / Tenkeszéplak ( 0%, de la 11% la 1869; ref. ), Uileacu de Beiuș / Belényesújlak ( 65%, similar tot timpul; ref. ), Șuncuiș / Belényessonkolyos ( 22%, 43% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ioaniș / Körösjánosfalva ( 26%, 51% la 1869, similar la 1930; ref. ), Finiș / Várasfenes ( 55%, 72% la 1869, similar la 1930; ref. ), Beiuș / Belényes ( 9%, oficial 52% maghf. la 1869, la 1930 26% magh. și 6% evrei maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Grădinari / Kisnyégerfalva / Feketefalva ( 48%, similar la 1869, 60% la 1930; ref. ), Tărcaia / Köröstárkány ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Remetea / Magyarremete ( 59%, de la 69% la 1869; ref., cu o minoritate bapt. ), Vașcău / Vaskoh ( 1%, 25% la 1869, 11% la 1930; cat. )

   

     Pilu (Mare) / Nagypél ( 3%, de la 14% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), (Giula-)Vărșand / Gyulavarsánd ( 12%, de la 24% la 1869; cat. ), Ant / Ant ( 76%, 99% la 1869, similar la 1930; ref. ), Iermata Neagră / Feketegyarmat ( 94%, similar la 1869, oficial 77% la 1930, probabil migrație temporară rom.; ref. ), Zerind (Mare) / Nagyzerénd ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tămașda / Tamáshida ( 15%, 50% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ciumeghiu / Illye ( 0%, 20% la 1869, 9% la 1930; ref.-cat. ), Boiu / Mezőbaj ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ghiorac / Erdőgyarak / Mezőgyarak ( 37%, 93% la 1869, 79% la 1930, ref.; + Ghioracu Nou, 90% în 1966 ), Zerindu Mic / Luntreni / Bélzerénd ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Vânători / Vădas / Vadász ( 34%, 70% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Simonyifalva ( 91%, 61% la 1869, 79% la 1930 înainte de plecarea șv. ), Adea / Ágya ( 78%, 97% la 1869, similar la 1930; 8% țig. maghf.; ref. ), Cermei / Csermő ( 11%, 37% la 1869, similar la 1930; cat. )

       

     Chișineu-Criș / Kisjenő ( 30%, similar tot timpul; ref.-cat., la mijl. sec. XIX cat.; + Pădureni / Erdeiș / Erdőhegy / Herdécs, 72% la 1869, similar la 1930, ref. ), Țipar / Saparifalva / Szaparyfalva ( 42%, similar tot timpul; cat. ), Socodor / Székudvar ( 6%, de la 15% la 1869; cat. ), Nădab / Nadab ( 1%, oficial 18% maghf. la 1869; cat.-ref. ), Ineu / Boroșineu / Borosjenő ( 9%, 27% la 1869, similar la 1930; cat. ), Mocrea / Apatelek / Mokra ( 8%, similar tot timpul, 12% la 1930; cat. ), Beliu / Bél ( 3%, 24% la 1869, similar la 1930; cat., într’o vreme și o minoritate ref. ), Sebiș / Borossebes ( 4%, 41% la 1869, la 1930 32% magh. și 2% evrei maghf.; cat.-ref. ), Buteni / Körösbökény ( 1%, de la 11% la 1869; cat. ), Dezna / Dézna ( 0%, similar la 1930, 22% la 1869; cat. ), Moneasa / Menyháza / Monyásza ( 2%, oficial 20% la 1869; cat. ), Gurahonț / Honctő ( 0%, 15% la 1869, la 1930 17% magh. și 4% evrei maghf.; cat. )

     Șimand / Simánd ( 5%, la 1869 oficial 26% maghf. din care mulți evrei la Șimandu de Jos / Alsósimánd / Edelsbacher-Simánd, 15% la Șimandu de Sus / Felsősimánd / Csernovics-Simánd și 68% la Tövisegyháza, la 1930 similar; cat. ), Olari / Varsánd ( 43%, 57% la 1930, la 1869 Vărșandu Vechi / Ó-(Fazekas-)Varsánd 19% și Vărșandu Nou / Új-(Fazekas-)Varsánd 96%; luth. aduși la sf. sec. XVIII, dar nu slov. ), Sântana / Újszentanna ( 2%, similar la 1930, oficial 20% la 1869; cat. ), Pâncota / Pankota ( 10%, oficial 31% maghf. la 1869, la 1930 25% magh., 5% germ. maghf. și 2% evrei maghf.; cat. ), Galșa / Galsa ( 7%, de la 23% la 1869; cat. ), Șiria / Világos ( 4%, similar la 1930, la 1869 52% la Șiria Ungurească / Magyarvilágos, practic deloc la Șiria Română; cat. ), Satu Mic / Dezsőháza ( 39%, 100% la 1869, 81% la 1930; cat. ), Șilindia / Selénd / Silingyja ( 8%, similar la 1869, 30% la 1930; cat. ), Luguzău / Luguzó ( 10%, 0 la 1869, 22% la 1930; cat. ), Iercoșeni / Iarcoș / Újárkos / Járkos ( 0, la fel la 1869, 17% la 1930; cat. )

       

     Macea / Mácsa ( 4%, 15% la 1869; cat. ), Almaș-Iratoș / Almásiratos ( oficial 85% maghf. la 1869, anexat la Curtici / Kürtös / Kurtics; cat. ), Dorobanți / Iratoșu Mic / Kisiratos ( 93%, similar tot timpul; cat. ), Iratoșu (Mare) / Nagyiratos ( 51%, 97% la 1869, 72% la 1930; cat. ), Variașu Mic / Kisvarjaspuszta ( 71%, încă 97% la 1966; cat. ), Variașu Mare / Nagyvarjas ( 72%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sânpaul / Szentpál ( 87%, similar tot timpul; cat. ), Șofronea / Sofronya ( 19%, 48% la 1930; cat. ), Andrei Șaguna / Ötvenespuszta ( 19%, 53% la 1930; cat. ), Zimandu Nou / Zimándújfalu ( 58%, 100% la 1869, 87% la 1930; cat. ), Zimandcuz / Zimandu Vechi / Zimándköz / Bánkut-Zimánd ( 57%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. )

     

Csernovics noble mansion in Macea / Mácsa

     Peregu Mic / Kispereg ( 89%, de la 100% la 1869; ref. ), Pecica / Pécska ( 34%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.; + Rovine / Pecica Ungurească / Magyarpécska, 85% în 1966, similar tot timpul, cat. ), Turnu / Tornea / Tornya ( 28%, 51% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sederhat / Szederhát ( 18%, 82% la 1930, scădere bizară de peste 30% între 1966 și 1977; cat. ), Arad / Arad ( 13%, oficial 56% maghf. la 1869, la 1930 39% magh., 8% evrei maghf., 2% rom. maghf. și 2% germ. maghf.; cat.; + Micălaca / Mikelaka, 9% la 1869, oficial 29% la 1910, cat.; + Mureșel / Jigmondhaz / Zsigmondháza / Sigmundhausen, 29% la 1869, similar la 1930, cat.; + Sânicolau Mic / Sânmiclăuș / Kisszentmiklós, 13% la 1869, similar la 1930, cat. ), Livada / Fachert / Fakert ( 6%, oficial 53% maghf. la 1869, 17% la 1930; cat. ), Sânleani / Szentleányfalva ( 16%, 92% la 1869, 51% la 1930; ref.-cat., la mijl. sec. XIX ref., înainte de venirea șv. ), Ghioroc / Gyorok ( 35%, 57% la 1869, similar la 1930; cat. ), Păuliș / Ópálos ( 6%, 11% la 1869; cat. ), Barațca / Pálosbaracka ( 5%, încă 16% în 1966; cat. ), Radna / Máriaradna ( 7%, 23% la 1869, similar la 1930; cat. ), Săvârșin / Soborsin ( 2%, 14% la 1869, la fel la 1930; cat. )

The main Reformed church in Oradea / Nagyvárad