Maghiarii din Banat (confesiuni) / Hungarians in the Banat (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din Banat ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Marea majoritate sunt romano-catolici, în bună măsură ca rezultat al masivelor colonizări din perioada habsburgică. Puținii reformați tind să se concentreze în câteva sate la N de Lugoj, pe Valea Begăi, unde au fost colonizați de autoritățile maghiare la sf. sec. XIX.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The vast majority tend to be Roman Catholic, very often as a result of the massive colonisations of the Habsburg period. The few Reformed are mostly concentrated in a few villages north of Lugoj / Lugos, in the Bega / Béga Valley, where they were colonised by the Hungarian authorities towards the end of the 19th c. 
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed.

Maghiarii din Crișana (confesiuni) / Hungarians in Crișana (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Bihor / Bihar și Arad / Arad ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general, magh. din Bihor tind să fie reformați, precum cei din Transilvania sau cei vechi din Sătmar ( vezi aici ), în timp ce cei din sudul Crișanei ( mai puțini ) tind să fie catolici, dat fiind că această zonă a făcut parte în sec. XVI-XVII din Imperiul Otoman și a fost astfel serios afectată de războaie, fiind ulterior supusă repopulării catolicizante a Habsburgilor. Limita se poate spune că ar fi în mare Crișul Alb. Există totuși în Bihor un număr relativ însemnat de loc. cu pop. magh. catolică sau mixtă, din motive nu întotdeauna clare. Cel puțin unele dintre ele au avut și o pop. de altă origine ( slovacă sau chiar germană ) maghiarizată ( măcar parțial ), ex. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Altele sau aceleași au aparținut unor așezăminte romano-catolice precum episcopia de Oradea / Nagyvárad ( ex. Belfir, Bicaci / Mezőbikács ) sau abația de la Sâniob ( importantă în cultul Sfântului Ștefan al Ungariei ). Satul Olari / Varsánd din jud. Arad este un caz special, având o pop. magh. luterană colonizată la sf. sec. XVIII din Ungaria.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați, turcoaz = luterani.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. By and large, Hungarians in Bihor / Bihar tend to be Reformed, just like those in Transylvania or the older Hungarian stratum in Sătmar / Szatmár ( see here ), while those ( fewer ) in southern Crișana or Criș / Körös Country tend to be Catholic, since this area was part of the Ottoman Empire in the 16th-17th c. and was thus deeply affected by wars, being subjected afterwards to the Habsburgs' Catholicising policy of colonisation. The limit may be said to be Crișul Alb ( White Criș / Körös ). There are nonetheless a significant number of communities in Bihor / Bihar with Catholic or religiously mixed Hungarian population, for reasons that are not always obvious. At least some of them have also had a population of different origins ( Slovak or even German ) that has been Magyarised ( at least partially ) in the meantime, e.g. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Others or the same used to belong to Roman Catholic establishments such as the Bishopric of Oradea / Nagyvárad ( e.g. Belfir / Bélfenyér, Bicaci / Mezőbikács ) or the Abbey of Sâniob / Szentjobb ( important in the cult of Saint Stephen of Hungary ). The village Olari / Varsánd in County Arad / Arad is a special case, having a Lutheran Hungarian population that was colonised from Hungary towards the end of the 18th c.
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed, turquoise = Lutherans.

Maghiarii din jud. Brașov ( confesiuni ) / Hungarians in Brașov County ( denominations )

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Brașov ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare. Liniile reprezintă unitățile administrative tradiționale care existau în zonă înainte de sec. al XIX-lea. În terit. săsești, tendința este ca pop. maghiară veche să fie luterană ( Biserica Evanghelică Luterană din România ), iar cea mai nouă să fie catolică și reformată. Secuii așezați în sec. XX în nordul fostului Scaun al Cohalmului / Rupei în locul sașilor tind să fie unitarieni. În zonele comitatense tind să fie unitarieni ( zona dintre Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului ) și reformați ( celelalte ).  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni

Linii: negru = autonomiile săsești ( Districtul Brașovului sau Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului / Rupei ), gri = domeniile aservite Brașovului ( rom. și magh. ), verde = zone comitatense ( aparținătoare de Comitatul Alba de Sus ), roșu = Districtul românesc al Făgărașului

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in Brașov County ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations. The lines represent the traditional administrative units in place before the 19th c. In the Saxon territories the tendency is for the older Hungarian population to be Lutheran ( Evangelical Lutheran Church of Romania ) and for the more recent one to be Catholic and Reformed. The Szeklers who settled in the 20th c. in the northern part of the former Cohalm / Rupea Seat in place of the Saxons tend to be Unitarian. In the county areas they tend to be Unitarian ( the area between Burzenland and the Cohalm Seat ) and Reformed ( the others ).

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Lines: black = Saxon autonomous units ( Brașov / Kronstadt District or Țara Bârsei / Burzenland and Cohalm / Rupea Seat ), gray = estates subordinate to Brașov / Kronstadt ( Romanians and Hungarians ), green = county areas ( belonging to Alba de Jos / Felső-Fehér County ), red = Făgăraș District ( Romanian )    

 

     View Maghiarii din jud. Brașov (confesiuni) in a larger map

Romano-catolicii din Ținutul Secuiesc (hartă) / Roman Catholics in the Szekler Land (map)

Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație romano-catolică de minim 10% din Ținutul Secuiesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Linia albastră mare = linia principală de demarcație între catolici și protestanți.

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in the Szekler Land where Roman Catholics are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Main blue line = basic line of separation between Catholics and Protestants.

View Romano-catolici în Secuime / Roman Catholics in the Szekler Land in a larger map

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (hartă) / Denominations in the Szekler Land (map)

Mai jos este harta corespunzătoare textului din postul anterior și care reprezintă confesiunile tradiționale maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld. Linia neagră e conturul celor șase scaune secuiești luate în considerație. Linia albastră este linia de demarcație dintre catolici și protestanți ( adică reformați + unitarieni ). În afară de această linie există următoarele culori: albastru (catolici), roșu sau violet deschis (reformați), galben (unitarieni), violet (mixt catolici + reformați), portocaliu-roșu (mixt reformați + unitarieni), verde (mixt catolici + unitarieni), maro (mixt catolici + reformați + unitarieni), turcoaz (un caz special, detalii mai târziu). Pentru alte instrucțiuni, vezi postul anterior.

The map below corresponds to the text in the previous post and represents the traditional Hungarian denominations in the Szekler Land / Székelyföld. The black line is the outer border of the six Szekler seats under consideration. The blue line is the separation line between Catholics and Protestants (i.e. Reformed + Unitarians). Besides this line we have the following colours: blue (Catholics), red or light violet (Reformed), yellow (Unitarians), violet (mixed Catholic + Reformed), orange-red (mixed Reformed + Unitarians), green (mixed Catholics + Unitarians), brown (mixed Catholics + Reformed + Unitarians), turquoise (one special case, on which more later). For more instructions, see preceding post.

View Confesiuni în Ținutul Secuiesc / Denominations in the Szekler Land

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (listă) / Denominations in the Szekler Land (list)

Textul care urmează descrie în mare geografia confesională a populației maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld ( fără Scaunul Arieșului / Aranyos ). Sfaturi pentru a'l înțelege: 1) Pentru simplificare se face abstracție de Bisericile românești tradiționale ( ortodoxă și greco-catolică ) și de confesiunile neo-protestante, atei etc; sunt luate în considerare doar confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană, ultimele două tratate împreună la început sub sintagma 'protestanți' ( sintagma nu se vrea neapărat exactă din punct de vedere teologic, dar are o relevanță istorico-socială ); 2) Conceptul de 'mixt' are un înțeles destul de larg: este mixtă o localitate în care majoritatea ( absolută sau relativă ) nu depășește dublul celei mai puternice minorități sau îl depășește fără să fie însă mai aproape de triplu decât de dublu; formula ar fi majoritate ≤ 2,5 × minoritate; calculul l'am făcut în minte și nedetaliat, deci pot fi mici inadvertențe acolo unde coeficientul era apropiat de 2,5; 3) abrevierile ar trebui să se înțeleagă de la sine; 4) Numele de localități sunt în formatul nume românesc (/ fost nume românesc) / nume maghiar, paranteza reprezentând elementul care poate lipsi; 5) punctele liniei de demarcație sunt în formatul 'localitate catolică ( + loc. catolică ...) și loc. protestantă ( + loc. protestantă ... ); 6) localitățile de la sud de linia de demarcație care nu sunt prezentate explicit ca unitariene sau mixte sunt reformate. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

The following text describes in general terms the denominational geography of the Szekler Land / Székelyföld ( without Arieș / Aranyos Seat ). Tips for understanding: 1) For the sake of simplification, I have ignored the traditional Romanian Churches ( Orthodox and Greek Catholic ), as well as the neo-protestants, atheists etc.; I have only considered the Roman Catholic, Reformed and Unitarian denominations, at first treating the latter two as a unified whole under the label 'Protestants' ( the label is not necessarily accurate from a theological point of view, but has a certain social-historical relevance ); 2) the concept of 'mixed' ( Romanian 'mixt' ) has a pretty wide meaning here: a community is mixed if the majority ( whether absolute or relative ) is no bigger than double the strongest minority or is slightly bigger, but not closer to triple than to double; the formula would be majority ≤ 2,5 × minority; I've made the calculations in my head and without going into details, so there might be inaccuracy where the multiplication factor was close to 2,5; 3) abbreviations should be self-understood; 4) place-names are in the format Romanian name (/ former Romanian name) / Hungarian name, the brackets indicating here the element that can be sometimes absent; 5) the points on the separation line are in the format 'Catholic place ( + Catholic place ... ) and ( Romanian ”și” ) Protestant place ( + Protestant place ... )'; 6) communities south of the separation line and not mentioned explicitly as Unitarian or mixed are Reformed. I'm sorry that it was not practical to translate the list into Romanian, but it should be understandable; see also next post ( the map ). Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Biserica reformată din Cetate / Citadel Reformed Church ( Târgu Mureș / Marosvásárhely )

Linia de demarcație dintre catolici și protestanți în Ținutul Secuiesc (albastru pe hartă) trece:



- pe lângă zona mixtă A (maro; vezi mai jos)
- printre Călugăreni / Michaza / Mikháza și Mărculeni
- printre Mătrici / Chișiniș / Nyárádköszvényes și Șilea Nirajului / Nyárádselye
- peste zona mixtă B ( violet; Sovata și Praid )



- printre Corund / Korond și Ocna de Jos / Alsósófalva
- Atia / Atyha și Ocna de Sus / Felsősófalva + Șiclod / Siklód + Cușmed / Küsmöd
- Păuleni / Palfalău / Székelypálfalva și Firtușu / Firtosváralja



- Lupeni / Farkaslaka și Păltiniș / Kecsed + Satu Mic / Kecsedkisfalud
- Morăreni / Malomfalău / Nyikómalomfalva și Mihăileni / Székelyszentmihály
- Dobeni / Székelydobó și Cobătești / Kobátfalva + Cădaciu Mare / Nagykadács + Cădaciu Mic / Kiskadács + Șimonești / Siménfalva + Porumbenii Mari / Golumba Mare / Nagygalambfalva
- Beta / Béta și Aluniș / Székelymagyaros + Mugeni / Bighiș / Bögöz
- Beta și Hoghia / Hogia / Hodgya + Forțeni / Farcád + Cireșeni / Sükő
- Polonița / Székelylengyelfalva și Forțeni, peste zona mixtă C ( cu Odorheiu Secuiesc )
- Călugăreni / Homorod-Remetea / Homoródremete și Ghipeș / Gyepes
- Lueta / Lövéte și Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva + Aldea / Abășfalău? / Abásfalva + Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
- urmează limita dintre jud. Harghita și Covasna prin Munții Harghitei

- Bixad / Sepsibükszád și Herculian / Magyarhermány / Hărmanu Unguresc
- Ozunca-Băi / Uzonkafürdő / Uzonkatelep și Bățanii Mari / Nagybacon ( Sepsibacon + Telegdibacon )
- Valea Zălanului / Zălanpătac / Zalánpatak și Aita Seacă / Szárazajta
- peste loc. mixtă Malnaș-Băi / Málnásfürdő
- peste Munții Bodocului
- Alungeni / Futásfalva și Icafalău / Ikafalva
- Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely și Icafalău / Ikafalva

- peste zona D ( Cernat și Mărtineni )
- Peteni / Székelypetőfalva și Tamașfalău / Székelytamásfalva
- Harale / Harály + Ghelința / Gelence și loc. mixtă Zăbala / Zabola.

Zonele mixte menționate de’a lungul traseului sunt A, B, C și D. Zona A triconfesională:

     - Icland / Ikland (echilibrat)
     - Călușeri / Székelykál (preponderent cat.)
     - Vadu / Vadad (preponderent unit.)
     - Grâușorul / Buza / Buzaháza (preponderent cat. și ref.)
     - Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton (echilibrat)
     - Vărgata / Csíkfalva (preponderent ref. și unit.)
     - Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (preponderent cat. și unit.).
Zona B cat.-ref.:
     - Săcădat / Szakadát, Sovata / Szováta (mai demult cat.), Praid / Parajd și Becaș / Békástelep.
Zona C cat.-ref.:
     - Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely (dar fostele sate:
               - Beclean / Betlenfalău / Székelybetlenfalva
               - Cădișeni / Kadicsfalva
               - Sâmbăteni / Szombatfalva au fost cat. înainte de încorporare)
     - Feliceni / Felsőboldogfalva.
Zona D cat.-ref.: Mărtineni / Kézdimartonfalva (mai demult ref.) și Cernat / Csernatón ( Cernatu de Jos mixt la 1900, dar ref. la 1850; Cernatu de Sus ref. ).

Reformed church in Ilieni / Illyefalva

La N de linie toate loc. sunt cat. ( mai puțin unde sunt români, evident ). Loc. triconfesionale la S (maro):

1)     - Dumitreștii / Demeterfalva (preponderent ref.)
        - Troița / Sânharomșag / Szentháromság (preponderent cat.)

2)     - Calnic / Kálnok (mixt cat.-ref., preponderent cat.)
        - Valea Crișului / Sepsikőröspatak (cat., mai demult mixt cat.-unit.)
        - Arcuș / Árkos (triconfesional echilibrat)
3)     - Sâncraiu / Sepsiszentkirály (mai demult ref.-unit.)

Loc. mixte cat.-ref. la S (violet):
1)     - Atid / Etéd (mai demult ref.)
2)     - Vasileni / Homoródlászló, Iașu / Jásfalva
3)     - Baraolt / Barót (mai demult cat.)
4)     - Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy (mai demult ref.)
        - Chilieni / Kilyén
        - Coșeni / Szotyor
        - Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva
        - Ilieni / Illyefalva (mai demult ref.)
5) Zăbala / Zabola
6) Comandău / Kommandó.

Loc. mixte ref.-unit. (oranj):

1)     - Gălești / Nyárádgálfalva
        - Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló
        - Maiad / Nyomát
        - Gălățeni / Szentgerice
2)     - Crișeni / Crișpatac / Kőrispatak
        - Bezid / Bözöd

3)     - Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr (mai demult mult mai ref.)
        - Filiaș / Fiatfalău / Fiatfalva
        - Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva
        - Secuieni / Uisechel / Újszékely
4)     - Mujna / Székelymuzsna (mai demult ref.)
5)     - Aita Mare / Nagyajta
        - Belin / Bölön
6)     - Chichiș / Kökös.

Două mari zone unit. ( linii galbene ) în partea de la S de limită:

1) delimitată de:
        - Inlăceni / Énlaka
        - Laz-Firtănuș / Firtosiláz
        - Laz-Șoimuș / Solymosiláz
        - Șoimușu Mic / Kissolymos
        - Cechești / Csekefalva
        - Chedia Mare / Nagykede
        - Chedia Mică / Kiskede
        - Nicoleni / Székelyszentmiklós
        - Șimonești / Siménfalva
        - limita cu cat. până la Firtușu / Firtosváralja. Toate menționate sunt unit.

2) delimitată de:
        - Chinușu / Sulfureni / Kénos
        - Locodeni / Lokód,
        - Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
        - Rareș / Recsenyéd
        - Sânpaul / Homoródszentpál
        - Petreni / Homoródszentpéter
        - Ionești / Homoródjánosfalva
        - Orășeni / Városfalva
        - Satu Nou / Homoródújfalu
        - Vârghiș / Vargyas
        - limita cu cat. până la Ghipeș. Toate menționate sunt unit.
În această zonă 2 se află loc. mixte unit.-cat. (foste unit.; verde)
        - Crăciunel / Karácsonyfalva
        - Ocland / Oklánd
și loc. mixtă unit.-ref. Mărtiniș / Homorod-Sânmărtin / Homoródszentmárton (oranj).
Alte loc. unit. în Secuime:
     - Săbed / Szabéd
     - Roua / Rava;
     - Dârjiu / Székelyderzs.
Altă loc. mixtă cat.-unit.: Jacodu / Magyarzsákod.

Bezidu Nou / Bözödújfalu e un caz special ( detalii mai târziu ).

Roman Catholic Church in Cârța / Csíkkarcfalva