Romano-catolicii din Ținutul Secuiesc (listă) / Roman Catholics in the Szekler Land (list)

Toți romano-catolicii din Ardeal fac parte din Arhidioceza de Alba-Iulia / Gyulafehérvár, exemptă ( supusă direct Sfântului Scaun ) și întemeiată în jurul anului 1000 de Sfântul Ștefan, regele Ungariei, în cadrul campaniei sale de convertire a maghiarilor la creștinism. Lista localităților cu populație romano-catolică de minim 10% din Ținutul Secuiesc, dar numai la sud și vest de linia principală de demarcație descrisă aici și aici. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Linia albastră mare = linia principală de demarcație între catolici și protestanți. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

   

Roman Catholic Church in Ditrău / Ditró 

All Roman Catholics in Transylvania belong to the Archdiocese of Alba Iulia / Gyulafehérvár, exempt ( directly subordinate to the Holy See ) and founded around 1000 by St Stephen, king of Hungary, as part of his campaign to convert Hungarians to Christianity. The list of all communities in the Szekler Land where Roman Catholics are at least 10% of the population, but only south and west of the main line of separation, which I have described here and here. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Main blue line = basic line of separation between Catholics and Protestants. Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

     

Târgu Mureș ( 14%, 28% la 1900; + Podeni / Hidvég anexat, 12% la 1890 ), Mureșeni / Medeșfalău / Meggyesfalva ( 11% ), Sâncraiu de Mureș / Marosszentkirály ( doar 7%, 26% la 1900, s’au înm. mult ref.; + Cornățel / Egerseg / Egerszeg 17% ), Sângeorgiu de Mureș / Marosszentgyörgy ( 23% ), Cotuș / Csejd ( 14%, 5% la 1900; în defavoarea ref. ), Icland / Ikland ( 12% ), Săcăreni / Székes ( 11% ), Ernei / Erneu Mare / Nagyernye ( 39% ), Călușeri / Székelykál ( 51%, 28% la 1900 ), Tofalău / Tófalva ( 40% sau 8 din 20; inexistenți la 1850, apoi desființat și reînființat înainte de 1992 )

     

The Roman Catholic church in Târgu Mureș / Marosvásárhely

Vărgata / Csikfalva ( 14%, 4% la 1900 ), Grâușorul / Buza / Buzaháza ( 31%, 11% la 1850; au scăzut mult unit. ), Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton ( 15%, 4% la 1900 ), Vadu / Vadad ( 27%, 4% la 1900; s’au inversat raporturile cu ref. ), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva ( 47%, 32% la 1850 ), Șilea Nirajului / Nyárádselye ( 38% )

Miercurea Nirajului / Nyárádszereda ( 20%, 13% la 1900, fără Sântana Nirajului și Sântandrei ), Dumitreștii / Demeterfalva ( 19%, 27% la 1900; + Surda 22% ), Șardu Nirajului / Székelysárd ( 16% ), Maiad / Nyomát ( 12%, similar ), Tâmpa / Székelytompa ( doar 4%, dar 18% la 1900; au apărut mulți ‘alții’ nespecificați )

Ungheni / Nirașteu / Nyárádtő ( 6%, 12% la 1900 ), Măgherani / Nyárádmagyarós ( 8%, 11% la 1900 ),Gălești ( 10% prin rotunjire, 16% la 1900 fără Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló )

     

Acățari / Acășfalău (?) / Ákosfalva ( 23%, 9% la 1850; continuă creștere în defavoarea ref. ), Gruișor / Kisgörgény ( 11%, similar ), Troița / Sânharomșag / Szentháromság ( 49% ) 

Fântânele / Gyulakuta / Gyalakuta ( 10% ), Bedeni / Bede ( 14%, mult mai puțini în trecut ), Călimănești ( doar 5%, dar 15% la 1900; s’au înm. ref. ),

Trei Sate / Hármasfalu ( 11%; Ștefănești / Székelyszentistván, Cioc / Csókfalva, Hotești / Atosfalva + Borzond ), Bezidu Nou / Bözödújfalu ( 87%, 33% la 1900, dar nu e relevant, fiindcă poate nu e continuitate )

   

Vețca / Székelyvécke ( 86% ), Jacodu / Magyarzsákod ( 51% ), Sălașuri / Székelyszállás ( 92% ), Dumitreni / Szentdemeter ( 92% ), Bordoșiu / Bordos ( 92%, 81% la 1900 ), Cibu / Csöb ( 90% )

      

Ocna de Jos / Alsósófalva ( 12% ), Atid / Etéd ( 41%, 8% la 1850, 18% la 1900 ), Firtușu / Firtosváralja ( 14%, 2% la 1900 )

     

Vidacut / Hidegkút ( 8%, Vidacutul Secuiesc / Unguresc / Székely / Magyar 21% la 1900 ), Secuieni / Uisechel / Újszékely ( 16%, 1% la 1900 ), Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr ( 10% ), Cădaciu Mare / Nagykadács ( 12%, inexistenți la 1850 ), Betești / Betfalău / Betfalva ( 5%, similar la 1850, 12% la 1900 ), Porumbenii Mici / Porumbu Mic / Kisgalambfalva ( 14%, 2% la 1900 )

     

Cireșeni / Sükő ( 12% ), Forțeni / Farcád ( 12%, inexistenți la 1850 ), Hoghia / Hogia / Hodgya ( 16%, 6% la 1900 ), Oțeni / Ocfalva ( 12%, 2% la 1900 ), Tăureni / Bicafalău / Bikafalva ( 21%, 11% la 1900 ), Mugeni / Bighiș / Bögöz ( 17%, 5% la 1900 ), Mătișeni / Mátisfalva ( 12%, 1% la 1900 ), Ulieș / Caniadu / Kányád ( 18%, 1% la 1900 ), Nicolești / Miklósfalva ( 24%, 4% la 1900 )   

     

The Franciscan church in Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely

    
Alexandrița / Sándortelke ( 20%, 2% la 1900 ), Arvățeni / Árvátfalva ( 21%, similar 1900, doar 2% la 1850 ), Văleni / Patakfalva ( 14% ), Mărtiniș / Homoródszentmárton ( 14% ), Chinușu / Sulfureni / Kénos ( 12%, 1% la 1900 ), Ghipeș / Gyepes ( 11% )

Iașu / Jásfalva ( 50%, inexistenți chiar la 1930 ), Vasileni / Homoródszentlászló ( 32%, 2% la 1900 ), Obrănești / Ábránfalva / Ábrahámfalva ( 0 din 6, dar 29% la 1850 și 18% la 1900 ), Locodeni / Lokód ( 25%, inexistenți la 1900 ), Merești / Homoródalmás ( 14% ) 

     

  Sânpaul / Homoródszentpál ( 17%, 1% la 1900 ), Ocland / Oklánd ( 29%, 1% la 1850, 13% la 1900 ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 43%, 13% la 1850, 23% la 1900 ), Petreni / Homoródszentpéter ( 10%, inexistenți la 1900 )

     

Baraolt ( 36%, 71% la 1900, 87% la 1850 ), Căpeni / Köpec ( 24%, 11% la 1900, infim la 1850 ), Micloșoara / Miklósvár ( 80% ), Aita Mare / Nagyajta ( 10% )

     

Bodoc / Sepsibodok ( 13% ), Zălan / Zalán ( 11%, 3% la 1900 ), Zoltan / Étfalva(-)zoltán ( 22%, infim la 1900 în ambele sate ), Calnic / Kálnok ( 19%, 7% la 1900; în defavoarea unit., ref. la fel )

Valea Crișului / Sepsikőröspatak ( 74%, 58% la 1900; în defavoarea unit.; s’au înm. și ref. ), Arcuș / Árkos ( 25%, 9% la 1900; v. precedentul ), Sf. Gheorghe ( 33%, 21% la 1900, 15% la 1850 )

Icafalău ( 28% ), Albiș / Kézdialbis ( 13%, 5% la 1900 ), Dalnic / Dálnok ( 16%, 6% la 1900 )

    

 

   

Chilieni / Kilyén ( 35%, 17% la 1900, inexistenți la 1850 ), Coșeni / Szotyor ( 20% ), Ilieni / Illyefalva ( 38%, 21% la 1900 ), Sâncraiu / Sepsiszentkirály ( 34%, 3% la 1900; în defavoarea unit. ), Ozun / Uzon ( 21% ), Lisnău / Lisznyó ( 19%, 2% la 1900; au cam disp. rom. ), Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva ( 52%, 35% la 1900, la 1850 38% la Sântion / Sepsiszentiván și 20% la Lunca / Laborfalva; unit. mulți din Lunca s’au împuținat f. tare în sec. XX )

Boroșneu Mic / Kisborosnyó ( 13%, 2% la 1900 ), Țufalău / Cófalva ( 11%, 3% la 1900 ), Brateș / Barátos ( 13%, 4% la 1900 )

     

Covasna / Kóvászna ( 21%, 10% la 1900 ), Zăbala / Zabola ( 33%; + Pava / Páva, 33% la 1900 ), Surcea / Szörcse ( 11% ), Tamașfalău / Székelytamásfalva ( 19% ), Comandău / Kommandó ( 43%, 33% la 1910 )

     

The Franciscan convent in Șumuleu-Ciuc / Csíksomlyó