Unitarienii din estul Transilvaniei (listă) / Unitarians in Eastern Transylvania (list)

     Lista localităților cu populație unitariană de minim 10% din județele Mureș, Harghita, Brașov și Covasna. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianismul este cea mai radicală dintre confesiunile născute din Reforma protestantă, cel puțin în Europa continentală. Ea s'a definit dintru început prin respingerea naturii trinitare a lui Dumnezeu și deci a divinității lui Iisus Christos, dar în vremurile mai noi și printr'o teologie anti-tradiționalistă, părăsind de exemplu credința în infailibilitatea Bibliei și dezvoltând foarte mult o morală umanistă ne-religioasă. Identitatea creștină a Bisericilor unitariene este discutabilă și discutată, atât înăuntrul cât și în afara lor. Originile unitarianismului central-european, prin excelență maghiar ( la origini și polonez ) sunt în sec. al XVI-lea și sunt independente de originile mai recente ale unitarianismului din spațiul anglofon. Acesta din urmă este un produs al Iluminismului și a avut mai puțin succes de masă, deși printre membrii săi activi s'au numărat John Adams, al doilea președinte al SUA, Charles Darwin, părintele evoluționismului, sau premierul britanic Neville Chamberlain. La ora actuală, având cca. 70 000 de credincioși, Biserica Unitariană din Transilvania este a doua Biserică unitariană din Lume ca mărime ( și cea mai veche ), după Asociația Unitariană Universalistă ( SUA ).

   

Unitarian church in Belin / Bölön

     The list of all communities in counties Mureș, Harghita, Brașov and Covasna where Unitarians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianism is the most radical of all the denominations born of the Protestant Reformation, at least in Continental Europe. It defined itself from the beginning by its rejection of God's trinitarian nature and thus also of Jesus Christ's divinity, but in more recent times also by an anti-traditionalist theology, e.g. abandoning belief in the inerrancy of the Bible and developing very strongly non-religious humanist morals. The Christian identity of the Unitarian Churches is debatable and debated, both within and without them. The origins of Central European Unitarianism, Hungarian par excellence ( also Polish originally ) are in the 16th c. and independent of the more recent origins of Unitarianism in the English-speaking world. The latter is a product of the Enlightenment and has met with comparatively less popular success, notwithstanding the fact that it has counted among its active members figures such as John Adams, the second president of the United States, Charles Darwin, the founding father of evolutionism, or British Prime Minister Neville Chamberlain. Nowadays, with ca. 70 000 members, the Unitarian Church of Transylvania ranks second worldwide in terms of size among Unitarian Churches ( of which it is the oldest ), after the Unitarian Universalist Association ( USA ).

   

       

Adămuș / Ádámos ( 14%, 37% la 1900 ), Dâmbău / Küküllődombó ( 54%, 76% la 1900, în ambele cazuri s’au înmulțit mult rom. ), Delenii / Șaroșu Unguresc / Magyarsáros ( 62% ), Deaj / Désfalva ( 22% ), Hărănglab / Harangláb ( 11% ), Seuca / Szőkefalva ( 11% la 1930, apoi anexat la Gănești / Vámosgálfalva )


Săbed / Szabéd ( 72% )

   

 

Icland / Ikland ( 28% ), Ilioara / Kisillye ( 23%, 15% la 1900 ), Mitrești / Nyárádszentmárton ( 60%, 74% la 1900 ), Vadu / Vadad ( 48%, 82% la 1900 ), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva ( 28% ), Vărgata / Csíkfalva ( 43%, 83% la 1900; dif. e în favoarea cat. și ref. și s’a făcut, ca în cele mai multe locuri, după război ), Călușeri / Székelykál ( 23%, 51% la 1900 ), Isla / Iszló ( 13%, 27% la 1900 )

   

   

 

Gălești / Nyáradgálfalva ( 45%, 68% la 1900; Sânvăsii / Nyárádszentlászló 64% la 1900, anexat după al Doilea Război ), Maiad / Nyomát ( 34%, 67% la 1900, aici declinul a fost în favoarea ref. ), Troița / Sânharomșag / Szentháromság ( 23% ), Gălățeni / Szentgerice ( 44%, 57% la 1900 ; dif. e în favoarea ref. ), Dumitreștii / Demeterfalva ( 13%, 26% la 1850, apoi în scădere, în satul anexat Surda / Süketfalva 9% la 1850, chiar 16% la 1900 ), Adrianu Mic / Kisadorján ( 57%, 74% la 1900 ), Trei Sate / Hármasfalu ( 12%, aproape toți probabil din Cioc / Csókfalva, unul din cele trei sate vechi, 46% unit. la 1900 )

     

Nadeș / Szásznádas ( 13%, cvasi-inexistenți înainte de război ), Pipea / Pipe ( 67%, 89% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ), Jacodu / Magyarzsákod ( 47% ), Roua / Rava ( 86% ), Bezid / Bözöd ( 59%, 70% la 1900; dif. e în favoarea ref. ), Crișeni / Kőrispatak ( 32% ), Avrămești / Szentábrahám ( 86% ), Șoimușu Mic / Kissolymos ( 86% ), Andreeni / Magyarandrásfalva ( 82% )

Corund / Korond ( 18%, 28% la 1900 ), Fântâna Brazilor / Feniocut / Fenyőkút ( 20% )

   

Inlăceni / Énlaka ( 87% ), Firtușu / Firtosváralja ( 81%, 98% la 1900 ), Firtănuș / Firtosmartonos ( 88% ), Cehețel / Csehétfalva ( 95% ), Tărcești / Tarcsafalva ( 94% ), Turdeni / Tordátfalva ( 89% ), Bențid / Bencéd ( 86%, 96% la 1900 )     

  
                                                 

                                              

                                      Unitarian church in Énlaka with Hungarian runic inscription

Mihăileni / Székelyszentmihály ( 89% ), Cobătești / Kobátfalva ( 92% ), Cădaciu Mare / Nagykadács ( 77% ), Cădaciu Mic / Kiskadács ( 93% ), Șimonești / Siménfalva ( 85% ), Nicoleni / Székelyszentmiklós ( 75%, 94% la 1900 ), Chedia Mică / Kiskede ( 89%, 77% la 1900 ) 

     

Medișoru Mare / Medesér ( 86% ), Laz-Firtănuș / Firtosiláz ( 61%, doar 47% în 1992 ), Medișoru Mic / Kismedesér ( 63% ), Laz-Șoimuș / Solymosiláz ( 67% ), Goagiu / Gagy ( 69% ), Chedia Mare / Nagykede ( 72%, 45% la 1900 )  

     

Cechești / Csekefalva ( 52%, 35% la 1900 ), Rugănești / Rugonfalva ( 12%, 5% la 1900 ), Cristuru Secuiesc  ( 34%, doar 22% la 1900 ), Secuieni / Újszékely ( 40%, 53% la 1900 ), Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva ( 44% ), Filiaș / Fiatfalva ( 55%, doar 45% la 1900 ), Șoard / Küküllősárd ( doar 5%, dar 30% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ) 

Odorheiu Secuiesc ( 15%, doar 5% la 1900 )

Băile Homorod / Homoródfürdő ( 20% ) 

Harghita-Băi / Hargitafürdő ( 13% )



     

Dârjiu / Székelyderzs ( 76%, 93% la 1900 ), Mujna / Székelymuzsna ( 32% ), Alexandrița / Sándortelke ( 13%, 3% la 1900 ), Locodeni / Lokód ( 44%, 80% la 1900 ), Mărtiniș / Homoródszentmárton ( 54% )

     

Unitarian church in Székelyderzs 

Aldea / Abășfalău? / Abásfalva ( 91% ), Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva ( 91%, 76% la 1900 ), Ghipeș / Gyepes ( 87% ), Petreni / Homoródszentpéter ( 87% ), Rareș / Recsenyéd ( 90% ), Sânpaul / Homoródszentpál ( 75%, 85% la 1900 ), Merești / Homoródalmás ( 83% ), Ocland / Oklánd ( 66% ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 54% )

     

Orășeni / Városfalva ( 91% ), Satu Nou / Homoródújfalu ( 93% ), Vârghiș / Vargyas ( 82% ), Baraolt / Barót ( 12%, 3% la 1900 ), Racoșul de Sus / Felsőrákos ( 92%, sat comitatens ),

Cața / Kaca / Katzendorf ( 18%, 3% la 1900, sat săsesc ), Drăușeni / Daróc / Draas ( 23%, 1% la 1900, sat săsesc ), Ionești / Homoródjánosfalva / Eisdorf ( 91% ), Jimbor ( 16%, 6% la 1900, dar trec de 10% deja în perioada interbelică )

la Fișer / Sövénység / Schweischer erau în 1992 13%, se pare că a fost un aflux de magh. ( ref., cat., unit. ) odată cu plecarea sașilor, însă dispar până în 2002 la fel cum apăruseră. În general însă, unde au venit magh. în locul sașilor au și rămas.

Hoghiz / Olthévíz / Warmbach(/brunn/wasser) ( 23%, 44% la 1900, sat comitatens ), Dopca / Dotca / Datk ( 69%, sat comitatens ), Racoș / Alsórákos ( 21% ), Ormeniș / Ürmös ( 32%, 47% la 1900 ), Aita Mare / Nagyajta ( 48% ), Belin / Bölön ( 58% )

     

Unitarian church in Nagyajta

     

Unitarian church in Bölön ( Neo-Romanesque )

                                            

     

Valea Crișului / Székelykőröspatak ( 10%, 24% la 1900 și 32% la 1850 ), Arcuș ( 41%, 54% la 1900, 65% la 1850 ), Calnic / Kálnok ( 28% )

     

Unitarian church in Árkos

                                                              
     

Chichiș / Kökös ( 20% ), Sâncraiu / Sepsiszentkirály ( 18%, 38% la 1900, 48% la 1850 ), Sântionlunca / Szentivánlaborfalva ( 12%, 28% la 1900, la 1850 65% la Lunca / Laborfalva și 16% la Sântion / Szentiván )