Maghiarii din NV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in NW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Cluj ( + întregul fost Scaun al Arieșului ), Sălaj și Bistrița-Năsăud ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Predomină reformații, cu câteva sate unitariene și romano-catolice, în general rămase așa din perioada Reformei și Contra-Reformei ( probabil și sub influența unor seniori locali, precum la Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes și Leghia / Jegenye, care au aparținut abației de la Mănăștur și apoi colegiului iezuit din Cluj / Kolozsvár ). Două sate din fostul District al Bistriței, Jeica / Zselyk și Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf, sunt parțial, respectiv total, luterane, prin influență săsească. Vița / Vice a început să devină catolică în anii 1870. Valea Vinului / Radnaborberek este o colonie minieră din sec. XIX, cu o pop. predominant catolică, la origine maghiară și în mai mică măsură germană, astăzi oarecum românizată.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Cluj / Kolozs ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ), Sălaj / Szilágy and Bistrița-Năsăud / Beszterce-Naszód ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The Reformed predominate, with a few Unitarian and Roman Catholic villages, which are thus from the time of the Reformation and Counter-Reformation ( probably also under the influence of some local landlords, such as in Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes and Leghia / Jegenye, which used to belong to the Mănăștur Abbey and later on to the Jesuit College in CLuj / Kolozsvár ). Two villages in the former Bistrița / Bistritz District, Jeica / Zselyk and Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf are one partially and the other totally Lutheran, via the Saxon influence. Vița / Vice began to convert to Catholicism in the 1870s. Valea Vinului / Radnaborberek is a 19th-c. mining settlement, with a mostly Catholic population, originally Hungarian and to a lesser extent German, nowadays somewhat Romanianised.   

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii din SV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in SW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general pop. magh. de aici a fost mai demult aproape exclusiv reformată ( sau unitariană, în partea de nord a Scaunului Arieșului ). Cei din Săcădate / Oltszakadát și cel puțin o parte dintre cei din Copșa Mică / Kiskapus, ambele sate din fostele scaunele săsești, sunt luterani sinodo-prezbiterieni și deci vechi. Doar în puține alte asemenea loc. există pop. magh. semnificativă, probabil mai nouă ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). În satele Tiur / Tűr și Buia / Bólya s'a trecut masiv la catolicism la mijlocul sec. XIX. La Cristur / Csernakeresztúr și Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy au fost colonizați secui catolici din Bucovina în perioada dinaintea Primului Război Mondial. Maghiarii din noile localități industriale dezvoltate în periaoda habsburgică ( minerit de metale în Munții Apuseni și de cărbune în Valea Jiului, siderurgie în zona Hunedoarei etc. ) erau, ca și în alte părți, preponderent catolici. Ei i'au asimilat în bună măsură în aceste localități pe germanii catolici ( în special austrieci ), proces care pe alocuri a început probabil încă înainte de perioada dualistă.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In general, in the past the Hungarian population here used to be almost exclusively Reformed ( or, in the northern part of Aranyos Seat, Unitarian ). The ones in Săcădate / Oltszakadát and at least some of those in Copșa Mică / Kiskapus, both villages in the former Saxons seats, are Lutherans ( synodal-presbyterian ) and therefore old. Only in few other similar communities is there any significant, probably more recent, Hungarian population ( Mediaș / Medgyes, Nou Român / Oláhújfalu etc. ). In the villages of Tiur / Tűr and Buia / Bólya there was massive conversion to Catholicism in the mid-19th c. Catholic Szeklers from Bukovina were settled in Cristur / Csernakeresztúr and Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy in the period before the First World War. In the new industrial communities organised during the Habsburg period ( ore mining in the Apuseni Mountains, coal mining in the Jiu Valley, steelworks in the Hunedoara area etc. ), as in other places, the Hungarians were predominantly Catholics. In these communities they have significantly assimilated the Catholic Germans ( especially Austrians ), a process that probably began in some places even before the Dual Monarchy period.  

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii ne-secui din jud. Mureș (confesiuni) / Non-Szekler Hungarians in Mureș County (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor ne-secui din jud. Mureș și Harghita ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Predomină hotărât reformații. Există o oarecare prezență unitariană pe Valea Târnavei Mici, precum și romano-catolici împrăștiați prin diverse locuri, poate în legătură cu foștii seniori locali ( ex. familia Haller la Sânpaul ) sau cu originea recentă ( secui în fostele sate săsești ). În zona Toplița și mai jos pe Mureș sunt probabil catolici veniți din Secuime. Alte comunități catolice își au originea în colonizări organizate din epoca austriacă, fie de tip militar ( dărăbanți secui la Gurghiu ) fie de tip manufacturier ( sticlari germani la Glăjărie, unde stăpânea ca și la Gurghiu fam. cat. Bornemisza ). În unele sate foste săsești, deși comitatense și nu scăunale, există și luterani sinodo-prezbiterieni. Există și o mică prezență neo-protestantă.  
      Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Ținutul Secuiesc.


     This is the map of the denominational profile of non-Szekler Hungarians in Mureș County ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The Reformed are clearly predominant. There is a certain Unitarian presence in the Târnava Mică Valley, as well as Roman Catholics scattered over many areas, perhaps in connection with the former local noble lords ( e.g. the Haller family in Sânpaul / ) or with the recent origin ( Szeklers in the former Saxon villages ). In the Toplița area and further down the Mureș / Maros they are probably Catholics originating in the adjacent Szekler Land. Other Catholic communities probably trace their origin to organised colonisations of the Austrian period, be they military ( Szekler Trabanten in Gurghiu / ) or manufacturing ( German glassworkers in Glăjărie / , where the local lords were, as in Gurghiu, the Catholic family Bornemisza ). In some formerly Saxon villages, be they county villages and not Saxon seat villages, there are also Lutherans ( synodal-presbyterian ). There is also a small neo-Protestant presence.     
     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Szekler Land 

 

Unitarienii din estul Transilvaniei (hartă) / Unitarians in Eastern Transylvania (map)

Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație unitariană de minim 10% din județele Mureș, Harghita, Brașov și Covasna. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești.

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in counties Mureș, Harghita, Brașov and Covasna where Unitarians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats.

View Unitarieni în E Transilvaniei / Unitarians in Eastern Transylvania

Unitarienii din estul Transilvaniei (listă) / Unitarians in Eastern Transylvania (list)

     Lista localităților cu populație unitariană de minim 10% din județele Mureș, Harghita, Brașov și Covasna. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianismul este cea mai radicală dintre confesiunile născute din Reforma protestantă, cel puțin în Europa continentală. Ea s'a definit dintru început prin respingerea naturii trinitare a lui Dumnezeu și deci a divinității lui Iisus Christos, dar în vremurile mai noi și printr'o teologie anti-tradiționalistă, părăsind de exemplu credința în infailibilitatea Bibliei și dezvoltând foarte mult o morală umanistă ne-religioasă. Identitatea creștină a Bisericilor unitariene este discutabilă și discutată, atât înăuntrul cât și în afara lor. Originile unitarianismului central-european, prin excelență maghiar ( la origini și polonez ) sunt în sec. al XVI-lea și sunt independente de originile mai recente ale unitarianismului din spațiul anglofon. Acesta din urmă este un produs al Iluminismului și a avut mai puțin succes de masă, deși printre membrii săi activi s'au numărat John Adams, al doilea președinte al SUA, Charles Darwin, părintele evoluționismului, sau premierul britanic Neville Chamberlain. La ora actuală, având cca. 70 000 de credincioși, Biserica Unitariană din Transilvania este a doua Biserică unitariană din Lume ca mărime ( și cea mai veche ), după Asociația Unitariană Universalistă ( SUA ).

   

Unitarian church in Belin / Bölön

     The list of all communities in counties Mureș, Harghita, Brașov and Covasna where Unitarians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianism is the most radical of all the denominations born of the Protestant Reformation, at least in Continental Europe. It defined itself from the beginning by its rejection of God's trinitarian nature and thus also of Jesus Christ's divinity, but in more recent times also by an anti-traditionalist theology, e.g. abandoning belief in the inerrancy of the Bible and developing very strongly non-religious humanist morals. The Christian identity of the Unitarian Churches is debatable and debated, both within and without them. The origins of Central European Unitarianism, Hungarian par excellence ( also Polish originally ) are in the 16th c. and independent of the more recent origins of Unitarianism in the English-speaking world. The latter is a product of the Enlightenment and has met with comparatively less popular success, notwithstanding the fact that it has counted among its active members figures such as John Adams, the second president of the United States, Charles Darwin, the founding father of evolutionism, or British Prime Minister Neville Chamberlain. Nowadays, with ca. 70 000 members, the Unitarian Church of Transylvania ranks second worldwide in terms of size among Unitarian Churches ( of which it is the oldest ), after the Unitarian Universalist Association ( USA ).

   

       

Adămuș / Ádámos ( 14%, 37% la 1900 ), Dâmbău / Küküllődombó ( 54%, 76% la 1900, în ambele cazuri s’au înmulțit mult rom. ), Delenii / Șaroșu Unguresc / Magyarsáros ( 62% ), Deaj / Désfalva ( 22% ), Hărănglab / Harangláb ( 11% ), Seuca / Szőkefalva ( 11% la 1930, apoi anexat la Gănești / Vámosgálfalva )


Săbed / Szabéd ( 72% )

   

 

Icland / Ikland ( 28% ), Ilioara / Kisillye ( 23%, 15% la 1900 ), Mitrești / Nyárádszentmárton ( 60%, 74% la 1900 ), Vadu / Vadad ( 48%, 82% la 1900 ), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva ( 28% ), Vărgata / Csíkfalva ( 43%, 83% la 1900; dif. e în favoarea cat. și ref. și s’a făcut, ca în cele mai multe locuri, după război ), Călușeri / Székelykál ( 23%, 51% la 1900 ), Isla / Iszló ( 13%, 27% la 1900 )

   

   

 

Gălești / Nyáradgálfalva ( 45%, 68% la 1900; Sânvăsii / Nyárádszentlászló 64% la 1900, anexat după al Doilea Război ), Maiad / Nyomát ( 34%, 67% la 1900, aici declinul a fost în favoarea ref. ), Troița / Sânharomșag / Szentháromság ( 23% ), Gălățeni / Szentgerice ( 44%, 57% la 1900 ; dif. e în favoarea ref. ), Dumitreștii / Demeterfalva ( 13%, 26% la 1850, apoi în scădere, în satul anexat Surda / Süketfalva 9% la 1850, chiar 16% la 1900 ), Adrianu Mic / Kisadorján ( 57%, 74% la 1900 ), Trei Sate / Hármasfalu ( 12%, aproape toți probabil din Cioc / Csókfalva, unul din cele trei sate vechi, 46% unit. la 1900 )

     

Nadeș / Szásznádas ( 13%, cvasi-inexistenți înainte de război ), Pipea / Pipe ( 67%, 89% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ), Jacodu / Magyarzsákod ( 47% ), Roua / Rava ( 86% ), Bezid / Bözöd ( 59%, 70% la 1900; dif. e în favoarea ref. ), Crișeni / Kőrispatak ( 32% ), Avrămești / Szentábrahám ( 86% ), Șoimușu Mic / Kissolymos ( 86% ), Andreeni / Magyarandrásfalva ( 82% )

Corund / Korond ( 18%, 28% la 1900 ), Fântâna Brazilor / Feniocut / Fenyőkút ( 20% )

   

Inlăceni / Énlaka ( 87% ), Firtușu / Firtosváralja ( 81%, 98% la 1900 ), Firtănuș / Firtosmartonos ( 88% ), Cehețel / Csehétfalva ( 95% ), Tărcești / Tarcsafalva ( 94% ), Turdeni / Tordátfalva ( 89% ), Bențid / Bencéd ( 86%, 96% la 1900 )     

  
                                                 

                                              

                                      Unitarian church in Énlaka with Hungarian runic inscription

Mihăileni / Székelyszentmihály ( 89% ), Cobătești / Kobátfalva ( 92% ), Cădaciu Mare / Nagykadács ( 77% ), Cădaciu Mic / Kiskadács ( 93% ), Șimonești / Siménfalva ( 85% ), Nicoleni / Székelyszentmiklós ( 75%, 94% la 1900 ), Chedia Mică / Kiskede ( 89%, 77% la 1900 ) 

     

Medișoru Mare / Medesér ( 86% ), Laz-Firtănuș / Firtosiláz ( 61%, doar 47% în 1992 ), Medișoru Mic / Kismedesér ( 63% ), Laz-Șoimuș / Solymosiláz ( 67% ), Goagiu / Gagy ( 69% ), Chedia Mare / Nagykede ( 72%, 45% la 1900 )  

     

Cechești / Csekefalva ( 52%, 35% la 1900 ), Rugănești / Rugonfalva ( 12%, 5% la 1900 ), Cristuru Secuiesc  ( 34%, doar 22% la 1900 ), Secuieni / Újszékely ( 40%, 53% la 1900 ), Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva ( 44% ), Filiaș / Fiatfalva ( 55%, doar 45% la 1900 ), Șoard / Küküllősárd ( doar 5%, dar 30% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ) 

Odorheiu Secuiesc ( 15%, doar 5% la 1900 )

Băile Homorod / Homoródfürdő ( 20% ) 

Harghita-Băi / Hargitafürdő ( 13% )



     

Dârjiu / Székelyderzs ( 76%, 93% la 1900 ), Mujna / Székelymuzsna ( 32% ), Alexandrița / Sándortelke ( 13%, 3% la 1900 ), Locodeni / Lokód ( 44%, 80% la 1900 ), Mărtiniș / Homoródszentmárton ( 54% )

     

Unitarian church in Székelyderzs 

Aldea / Abășfalău? / Abásfalva ( 91% ), Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva ( 91%, 76% la 1900 ), Ghipeș / Gyepes ( 87% ), Petreni / Homoródszentpéter ( 87% ), Rareș / Recsenyéd ( 90% ), Sânpaul / Homoródszentpál ( 75%, 85% la 1900 ), Merești / Homoródalmás ( 83% ), Ocland / Oklánd ( 66% ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 54% )

     

Orășeni / Városfalva ( 91% ), Satu Nou / Homoródújfalu ( 93% ), Vârghiș / Vargyas ( 82% ), Baraolt / Barót ( 12%, 3% la 1900 ), Racoșul de Sus / Felsőrákos ( 92%, sat comitatens ),

Cața / Kaca / Katzendorf ( 18%, 3% la 1900, sat săsesc ), Drăușeni / Daróc / Draas ( 23%, 1% la 1900, sat săsesc ), Ionești / Homoródjánosfalva / Eisdorf ( 91% ), Jimbor ( 16%, 6% la 1900, dar trec de 10% deja în perioada interbelică )

la Fișer / Sövénység / Schweischer erau în 1992 13%, se pare că a fost un aflux de magh. ( ref., cat., unit. ) odată cu plecarea sașilor, însă dispar până în 2002 la fel cum apăruseră. În general însă, unde au venit magh. în locul sașilor au și rămas.

Hoghiz / Olthévíz / Warmbach(/brunn/wasser) ( 23%, 44% la 1900, sat comitatens ), Dopca / Dotca / Datk ( 69%, sat comitatens ), Racoș / Alsórákos ( 21% ), Ormeniș / Ürmös ( 32%, 47% la 1900 ), Aita Mare / Nagyajta ( 48% ), Belin / Bölön ( 58% )

     

Unitarian church in Nagyajta

     

Unitarian church in Bölön ( Neo-Romanesque )

                                            

     

Valea Crișului / Székelykőröspatak ( 10%, 24% la 1900 și 32% la 1850 ), Arcuș ( 41%, 54% la 1900, 65% la 1850 ), Calnic / Kálnok ( 28% )

     

Unitarian church in Árkos

                                                              
     

Chichiș / Kökös ( 20% ), Sâncraiu / Sepsiszentkirály ( 18%, 38% la 1900, 48% la 1850 ), Sântionlunca / Szentivánlaborfalva ( 12%, 28% la 1900, la 1850 65% la Lunca / Laborfalva și 16% la Sântion / Szentiván )

    

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (hartă) / Denominations in the Szekler Land (map)

Mai jos este harta corespunzătoare textului din postul anterior și care reprezintă confesiunile tradiționale maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld. Linia neagră e conturul celor șase scaune secuiești luate în considerație. Linia albastră este linia de demarcație dintre catolici și protestanți ( adică reformați + unitarieni ). În afară de această linie există următoarele culori: albastru (catolici), roșu sau violet deschis (reformați), galben (unitarieni), violet (mixt catolici + reformați), portocaliu-roșu (mixt reformați + unitarieni), verde (mixt catolici + unitarieni), maro (mixt catolici + reformați + unitarieni), turcoaz (un caz special, detalii mai târziu). Pentru alte instrucțiuni, vezi postul anterior.

The map below corresponds to the text in the previous post and represents the traditional Hungarian denominations in the Szekler Land / Székelyföld. The black line is the outer border of the six Szekler seats under consideration. The blue line is the separation line between Catholics and Protestants (i.e. Reformed + Unitarians). Besides this line we have the following colours: blue (Catholics), red or light violet (Reformed), yellow (Unitarians), violet (mixed Catholic + Reformed), orange-red (mixed Reformed + Unitarians), green (mixed Catholics + Unitarians), brown (mixed Catholics + Reformed + Unitarians), turquoise (one special case, on which more later). For more instructions, see preceding post.

View Confesiuni în Ținutul Secuiesc / Denominations in the Szekler Land

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (listă) / Denominations in the Szekler Land (list)

Textul care urmează descrie în mare geografia confesională a populației maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld ( fără Scaunul Arieșului / Aranyos ). Sfaturi pentru a'l înțelege: 1) Pentru simplificare se face abstracție de Bisericile românești tradiționale ( ortodoxă și greco-catolică ) și de confesiunile neo-protestante, atei etc; sunt luate în considerare doar confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană, ultimele două tratate împreună la început sub sintagma 'protestanți' ( sintagma nu se vrea neapărat exactă din punct de vedere teologic, dar are o relevanță istorico-socială ); 2) Conceptul de 'mixt' are un înțeles destul de larg: este mixtă o localitate în care majoritatea ( absolută sau relativă ) nu depășește dublul celei mai puternice minorități sau îl depășește fără să fie însă mai aproape de triplu decât de dublu; formula ar fi majoritate ≤ 2,5 × minoritate; calculul l'am făcut în minte și nedetaliat, deci pot fi mici inadvertențe acolo unde coeficientul era apropiat de 2,5; 3) abrevierile ar trebui să se înțeleagă de la sine; 4) Numele de localități sunt în formatul nume românesc (/ fost nume românesc) / nume maghiar, paranteza reprezentând elementul care poate lipsi; 5) punctele liniei de demarcație sunt în formatul 'localitate catolică ( + loc. catolică ...) și loc. protestantă ( + loc. protestantă ... ); 6) localitățile de la sud de linia de demarcație care nu sunt prezentate explicit ca unitariene sau mixte sunt reformate. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

The following text describes in general terms the denominational geography of the Szekler Land / Székelyföld ( without Arieș / Aranyos Seat ). Tips for understanding: 1) For the sake of simplification, I have ignored the traditional Romanian Churches ( Orthodox and Greek Catholic ), as well as the neo-protestants, atheists etc.; I have only considered the Roman Catholic, Reformed and Unitarian denominations, at first treating the latter two as a unified whole under the label 'Protestants' ( the label is not necessarily accurate from a theological point of view, but has a certain social-historical relevance ); 2) the concept of 'mixed' ( Romanian 'mixt' ) has a pretty wide meaning here: a community is mixed if the majority ( whether absolute or relative ) is no bigger than double the strongest minority or is slightly bigger, but not closer to triple than to double; the formula would be majority ≤ 2,5 × minority; I've made the calculations in my head and without going into details, so there might be inaccuracy where the multiplication factor was close to 2,5; 3) abbreviations should be self-understood; 4) place-names are in the format Romanian name (/ former Romanian name) / Hungarian name, the brackets indicating here the element that can be sometimes absent; 5) the points on the separation line are in the format 'Catholic place ( + Catholic place ... ) and ( Romanian ”și” ) Protestant place ( + Protestant place ... )'; 6) communities south of the separation line and not mentioned explicitly as Unitarian or mixed are Reformed. I'm sorry that it was not practical to translate the list into Romanian, but it should be understandable; see also next post ( the map ). Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Biserica reformată din Cetate / Citadel Reformed Church ( Târgu Mureș / Marosvásárhely )

Linia de demarcație dintre catolici și protestanți în Ținutul Secuiesc (albastru pe hartă) trece:



- pe lângă zona mixtă A (maro; vezi mai jos)
- printre Călugăreni / Michaza / Mikháza și Mărculeni
- printre Mătrici / Chișiniș / Nyárádköszvényes și Șilea Nirajului / Nyárádselye
- peste zona mixtă B ( violet; Sovata și Praid )



- printre Corund / Korond și Ocna de Jos / Alsósófalva
- Atia / Atyha și Ocna de Sus / Felsősófalva + Șiclod / Siklód + Cușmed / Küsmöd
- Păuleni / Palfalău / Székelypálfalva și Firtușu / Firtosváralja



- Lupeni / Farkaslaka și Păltiniș / Kecsed + Satu Mic / Kecsedkisfalud
- Morăreni / Malomfalău / Nyikómalomfalva și Mihăileni / Székelyszentmihály
- Dobeni / Székelydobó și Cobătești / Kobátfalva + Cădaciu Mare / Nagykadács + Cădaciu Mic / Kiskadács + Șimonești / Siménfalva + Porumbenii Mari / Golumba Mare / Nagygalambfalva
- Beta / Béta și Aluniș / Székelymagyaros + Mugeni / Bighiș / Bögöz
- Beta și Hoghia / Hogia / Hodgya + Forțeni / Farcád + Cireșeni / Sükő
- Polonița / Székelylengyelfalva și Forțeni, peste zona mixtă C ( cu Odorheiu Secuiesc )
- Călugăreni / Homorod-Remetea / Homoródremete și Ghipeș / Gyepes
- Lueta / Lövéte și Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva + Aldea / Abășfalău? / Abásfalva + Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
- urmează limita dintre jud. Harghita și Covasna prin Munții Harghitei

- Bixad / Sepsibükszád și Herculian / Magyarhermány / Hărmanu Unguresc
- Ozunca-Băi / Uzonkafürdő / Uzonkatelep și Bățanii Mari / Nagybacon ( Sepsibacon + Telegdibacon )
- Valea Zălanului / Zălanpătac / Zalánpatak și Aita Seacă / Szárazajta
- peste loc. mixtă Malnaș-Băi / Málnásfürdő
- peste Munții Bodocului
- Alungeni / Futásfalva și Icafalău / Ikafalva
- Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely și Icafalău / Ikafalva

- peste zona D ( Cernat și Mărtineni )
- Peteni / Székelypetőfalva și Tamașfalău / Székelytamásfalva
- Harale / Harály + Ghelința / Gelence și loc. mixtă Zăbala / Zabola.

Zonele mixte menționate de’a lungul traseului sunt A, B, C și D. Zona A triconfesională:

     - Icland / Ikland (echilibrat)
     - Călușeri / Székelykál (preponderent cat.)
     - Vadu / Vadad (preponderent unit.)
     - Grâușorul / Buza / Buzaháza (preponderent cat. și ref.)
     - Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton (echilibrat)
     - Vărgata / Csíkfalva (preponderent ref. și unit.)
     - Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (preponderent cat. și unit.).
Zona B cat.-ref.:
     - Săcădat / Szakadát, Sovata / Szováta (mai demult cat.), Praid / Parajd și Becaș / Békástelep.
Zona C cat.-ref.:
     - Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely (dar fostele sate:
               - Beclean / Betlenfalău / Székelybetlenfalva
               - Cădișeni / Kadicsfalva
               - Sâmbăteni / Szombatfalva au fost cat. înainte de încorporare)
     - Feliceni / Felsőboldogfalva.
Zona D cat.-ref.: Mărtineni / Kézdimartonfalva (mai demult ref.) și Cernat / Csernatón ( Cernatu de Jos mixt la 1900, dar ref. la 1850; Cernatu de Sus ref. ).

Reformed church in Ilieni / Illyefalva

La N de linie toate loc. sunt cat. ( mai puțin unde sunt români, evident ). Loc. triconfesionale la S (maro):

1)     - Dumitreștii / Demeterfalva (preponderent ref.)
        - Troița / Sânharomșag / Szentháromság (preponderent cat.)

2)     - Calnic / Kálnok (mixt cat.-ref., preponderent cat.)
        - Valea Crișului / Sepsikőröspatak (cat., mai demult mixt cat.-unit.)
        - Arcuș / Árkos (triconfesional echilibrat)
3)     - Sâncraiu / Sepsiszentkirály (mai demult ref.-unit.)

Loc. mixte cat.-ref. la S (violet):
1)     - Atid / Etéd (mai demult ref.)
2)     - Vasileni / Homoródlászló, Iașu / Jásfalva
3)     - Baraolt / Barót (mai demult cat.)
4)     - Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy (mai demult ref.)
        - Chilieni / Kilyén
        - Coșeni / Szotyor
        - Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva
        - Ilieni / Illyefalva (mai demult ref.)
5) Zăbala / Zabola
6) Comandău / Kommandó.

Loc. mixte ref.-unit. (oranj):

1)     - Gălești / Nyárádgálfalva
        - Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló
        - Maiad / Nyomát
        - Gălățeni / Szentgerice
2)     - Crișeni / Crișpatac / Kőrispatak
        - Bezid / Bözöd

3)     - Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr (mai demult mult mai ref.)
        - Filiaș / Fiatfalău / Fiatfalva
        - Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva
        - Secuieni / Uisechel / Újszékely
4)     - Mujna / Székelymuzsna (mai demult ref.)
5)     - Aita Mare / Nagyajta
        - Belin / Bölön
6)     - Chichiș / Kökös.

Două mari zone unit. ( linii galbene ) în partea de la S de limită:

1) delimitată de:
        - Inlăceni / Énlaka
        - Laz-Firtănuș / Firtosiláz
        - Laz-Șoimuș / Solymosiláz
        - Șoimușu Mic / Kissolymos
        - Cechești / Csekefalva
        - Chedia Mare / Nagykede
        - Chedia Mică / Kiskede
        - Nicoleni / Székelyszentmiklós
        - Șimonești / Siménfalva
        - limita cu cat. până la Firtușu / Firtosváralja. Toate menționate sunt unit.

2) delimitată de:
        - Chinușu / Sulfureni / Kénos
        - Locodeni / Lokód,
        - Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
        - Rareș / Recsenyéd
        - Sânpaul / Homoródszentpál
        - Petreni / Homoródszentpéter
        - Ionești / Homoródjánosfalva
        - Orășeni / Városfalva
        - Satu Nou / Homoródújfalu
        - Vârghiș / Vargyas
        - limita cu cat. până la Ghipeș. Toate menționate sunt unit.
În această zonă 2 se află loc. mixte unit.-cat. (foste unit.; verde)
        - Crăciunel / Karácsonyfalva
        - Ocland / Oklánd
și loc. mixtă unit.-ref. Mărtiniș / Homorod-Sânmărtin / Homoródszentmárton (oranj).
Alte loc. unit. în Secuime:
     - Săbed / Szabéd
     - Roua / Rava;
     - Dârjiu / Székelyderzs.
Altă loc. mixtă cat.-unit.: Jacodu / Magyarzsákod.

Bezidu Nou / Bözödújfalu e un caz special ( detalii mai târziu ).

Roman Catholic Church in Cârța / Csíkkarcfalva