Maghiarii din Banatul Sârbesc / Hungarians in the Serbian Banat

     Banatul Sârbesc este inclus aici după Banatul Românesc datorită legăturii istorice dintre cele două regiuni, care nu au fost niciodate separate până la sfârșitul Primului Război Mondial. Descriere succintă în română, cu comparație bazată pe recensămintele din 2002 și 1930 ( pentru sursă, vezi aici ), urmată de hartă. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Negru = Tisa și Dunărea ( limita Banatului Sârbesc în interiorul Serbiei ). Numele localităților vor fi în formatul maghiară (/ maghiară fostă )/ sârbă (/ sârbă fostă ). Ref. = reformați ( vasta majoritate sunt romano-catolici ). Obșt. = obștină ( cel mai mic nivel de unitate administrativă în Serbia ).   

Reformed church in Torontálvásárhely / Debeljača

     The Serbian Banat is here included after the Romanian Banat because of the historic connection between these two areas, which were never separate until the end of the First World War. Brief description in Romanian, with comparison based on the 2002 and 1930 censuses ( for source, see here ), followed by map. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black = the Tisza / Tisa and Danube ( limit of the Serbian Banat inside Serbia ). Placenames will be in the format Hungarian (/ Hungarian formerly )/ Serbian (/Serbian formerly ). Ref. = Reformed ( the vast majority are Roman Catholics ).Obșt. = the smallest administrative unit in Serbia.

  

     Maghiarii din Banatul Sârbesc se concentrează în partea de N. În Dist. Banatul de Nord au maj. aproape abs. (47%), dar dintre obșt. propriu-zis bănățene sunt maj. doar în Čoka (52%). În Dist. Banatul Central sunt 13%, în Dist. Banatul de Sud sunt 5%. Comunitățile din centru și sud ( poate și cele din nord ) sunt rezultatul direct al colonizărilor habsburgice.

     În obșt. Törökkanizsa / Novi Kneževac / Turska/Mala/Nova Kanjiža sunt maj. la Majdan / Magyarmajdány și Rabe / Rábé și min. imp. la Törökkanizsa ( 1/3 acum, 2/3 în 1930 ), Oroszlámos / Banatsko Arandjelovo ( ¼ acum, ½ atunci ), (Kis)Sziget / Mali Siget ( ¼ acum, probabil maj. la 1930 dar nu apare ) și Filigyháza / Filič ( nu apare la 1930 ). Mai era atunci maj. magh. și la Obličevo, între timp disp. În obșt. Csóka / Čoka sunt maj. la Csóka, Padé / Padej, Hódegyháza / Jazovo, Kanizsamonostor / Banacki Monoštor și Egyházaskér / Verbica / Vrbica, au maj. rel. la Feketetó / Crna Bara ( 47%, un pic mai mult chiar decât în 1930 ) și min. imp. la Tiszaszentmiklós / Ostojičevo ( ¼ acum, 1/3 atunci ). Sunt ușor maj. și în întreaga obșt. În obșt. Nagykikinda / Chichinda Mare au maj. la Szaján / Sajan și min. imp. la Töröktopolya / Banatska Topola și Torontáloroszi / Rusko Selo ( ambele ½ în 1930 ). Atunci mai aveau și ½ în minusculul Bikács / Bikač, azi inclus în Basahíd / Bašaid.

     În obșt. Nova Crnja au maj. la Magyarcsernye / Nova Crnja și Tóba / Toba, la fel ca atunci. În obșt. Törökbecse / Novi Bečej nu au maj., dar sunt ¼ la Törökbecse ( atunci ¼ la Törökbecse, dar ½ la Aracs / Vranjevo, acum inclus ). În obșt. Bégaszentgyörgy / Žitište au maj. la Magyarittabé / Alsóittabé / Novi Itebej (ref.), (Torontál)Torda și Tamásfalva / Hetény / Hetin și min. imp. la Törzsudvarnok / Banatski Dvor ( 40% acum, atunci ¾ în Törzsudvarnok și 1/3 în Szőllősudvarnok / Banatski Dušanovac, azi inclus ). În obșt. Nagybecskerek / Zrenjanin au maj. la Magyarszentmihály / Mihajlovo și Lukácsfalva / Lukino Selo și min. imp. la Nagyerzsébetlak / Szlovák Lízika / Belo Blato / Elisenheim ( 1/3, la fel ca atunci ). Au avut maj. și la Torontálmuzslya / Mužlja, unde aveau încă în 1971, dar acum e inclus în Zrenjanin. În orașul Nagybecskerek / Zrenjanin doar 15% acum, cu tot cu Torontálmuzslya ( atunci ¼ fără ). În obșt. Torontálszécsány / Sečanj au maj. la Káptalanfalva / Busenje / Vladično Selo și min. imp. la Surján / Šurjan ( 42% acum, doar ¼ atunci ), Nezsény / Neuzina ( mai mult ca atunci ), Kanak / Konak ( 1/3, ca atunci ) și Bóka / Boka ( ¼, ca atunci ). 

     În obșt. Zichyfalva / Plandište au maj. la Ürményfalva / Jermenovci și min. imp. la Torontálújfalu / Markovičevo și Óléc / Stari Lec ( dar mult sub cei 1/3 de atunci ). În obșt. Alibunar nu sunt și n’au fost. În obșt. Antalfalva / Kovačica doar la Torontálvásárhely / Debeljača ( ref.; 53% acum, peste ¾ atunci ). În obșt. Pancsova / Pančevo au maj. rel. la Sándoregyháza / Ivanovo ( ½ atunci ). Au avut maj. rel. și la Hertelendyfalva / Vojlovica, unde la 1971 erau încă 1/3 ( secui bucovineni ref. din Andrásfalva ), între timp anexat la Pančevo. În obșt. Kevevár / Kovin au maj. la Székelykeve / Skorenovac ( secui din toate cele 5 sate bucovinene ) și maj. rel. la Emánueltelep / Šumarak. În obșt. Fehértemplom / Bela Crkva doar la Udvardszállás / Dobričevo. În obșt. Vršac / Versec au maj. la Fejértelep / Šušara.

Maghiarii din Banat (confesiuni) / Hungarians in the Banat (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din Banat ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Marea majoritate sunt romano-catolici, în bună măsură ca rezultat al masivelor colonizări din perioada habsburgică. Puținii reformați tind să se concentreze în câteva sate la N de Lugoj, pe Valea Begăi, unde au fost colonizați de autoritățile maghiare la sf. sec. XIX.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The vast majority tend to be Roman Catholic, very often as a result of the massive colonisations of the Habsburg period. The few Reformed are mostly concentrated in a few villages north of Lugoj / Lugos, in the Bega / Béga Valley, where they were colonised by the Hungarian authorities towards the end of the 19th c. 
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed.

Maghiarii din Banat (hartă) / Hungarians in the Banat (map)

    Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Mare parte din populațiile maghiare din Banat au fost colonizate de administrația habsburgică sau de latifundiari locali în sec. XVIII-XIX, după ce zona fusese mult depopulată în timpul administrației otomane și al războaielor austro-turce. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Much of the Hungarian populations in the Banat were colonised by the Habsburg administration or by local landlords in the 18th-19th c., after the area had been depopulated during the Ottoman administration and the Austro-Turkish Wars. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din Banat (listă) / Hungarians in the Banat (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din Banat, mai exact județele Arad ( doar partea de la sud de Mureș ), Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți ( doar mica parte bănățeană ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). Cat. = romano-catolici, ref. = reformați. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Béla Bartók, born in 1881 in Sânnicolau Mare / Nagyszentmiklós

        The list of communities with Hungarian population of at least 10% in the Banat / Bánság, namely counties Arad / Arad ( only the area south of the Mureș / Maros river ), Timiș / Temes, Caraș-Severin / Krassó-Szörény and Mehedinți ( only the small area that historically belongs to the Banat ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). Cat. = Roman Catholics, ref. = Reformed. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Beba Veche / Óbéba ( 13%, 24% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cherestur / Pusztakeresztúr ( 79%, 97% la 1869, similar la 1930; cat. ), Pordeanu / Porgány ( 67%, 90% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cheglevici / Porumbești / Keglevicsháza ( 30%, 0% la 1869, 17% la 1930 înainte de plecarea șv.; cat.; + Vöröscsárda, 27% la 1869, cat. ), Colonia Bulgară / Bolgártelep ( 29%, 2% la 1869, 41% la 1930; cat. ), Vălcani / Valkány ( 4%, 21% la 1869, similar la 1930; + / Imretelek, 100% la 1869; cat.-ref., mai demult cat. ),  Cenad (Mare) / Nagycsanád / Szerbcsanád ( 16%, de la 2% la 1869; cat. ), Sânnicolau Mare / Sânmiclăuș / Nagyszentmiklós ( 9%, similar tot timpul, până la 13% la 1930; cat. )    

     Sânpetru German / Németszentpéter / Deutsch-Sankt-Peter ( 11%, similar tot timpul; cat. ), Munar / Munár ( 12%, similar tot timpul; cat. ), Sânpetru Mic / Kisszentpetér ( 31%, f. puțini înainte de plecarea șv.; cat. ), Mailat / Majláthfalva ( 94%, similar tot timpul; cat. ), Mănăștur / Monostor ( 4%, cu un vârf de 14% la 1930; cat. ), Vinga / Vinga ( 13%, similar tot timpul; cat. ), Călacea / Temeskalácsa ( 6%, similar tot timpul, 12% la 1869; cat. ), Firiteaz / Féregyház ( 14%, similar tot timpul; cat. ), Fântânele / Angyalkút / Kisfalud / Engelsbrunn ( 13%, mult mai puțin înainte de plecarea șv.; cat. ), Lipova / Lippa ( 4%, cu un vârf de 15% și 3% evrei maghf. la 1930; cat. ), Altringen / Recășel? / Kisrékas ( 11% sau 3 din 27, mult mai puțin înainte de plecarea șv.; cat. ? ), Charlottenburg / Saroltavár ( 1%, până la 12% la 1930; cat. ), Remetea Mică / Remetea Germană / Németremete / Königshof ( 3%, similar la 1930, 15% la 1869; cat. ), Fibiș / Temesfüves / Fübis ( 7%, similar tot timpul, cu un vârf de 16% la 1930; cat. )      

     Jimbolia / Zsombolya / Hatzfeld ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Cărpiniș / Gertiamoș / Gyertyámos ( 6%, cu un vârf de 11% la 1930; cat. ), Checea (Română) / Nagykőcse / Románkecsa ( 7%, până la 13% la 1930, similar în Checea Croată / Horvátksecsa în sec. XIX; cat. ), Cenei / Csene ( 14%, similar la 1930 și și la 1869 în Ceneiu Croat / Horvátcsene, în Ceneiu Sârbesc / Szerbcsene 3% la 1869; cat. ), Răuți / Aurelhaza / Aurélháza ( 34%, 54% la 1869, similar la 1930; 3% dintre ei sunt romf.; cat. ), Sânmartinu Maghiar / Magyarszentmárton ( 65%, 98% la 1869, similar la 1930; cat. ), Pustiniș / Öregfalu / Pusztinics ( 21%, similar la 1869, 35% la 1930; 4% dintre ei sunt romf.; cat. ), Otelec / Ótelek ( 84%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Jebel / Zsebely ( 2%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. ), Iosif / Józsefszállás ( 32%, încă 86% în 1966; cat. )   

     

Mausoleum of the noble family Csávossy in Bobda / Papd

      Timișoara / Temesvár / Temeswar ( 8%, oficial 21% maghf. la 1869, la 1930 30% magh. și 4-5% evrei maghf.; cat.; + Freidorf / Szabadfalva, 1% la 1869, la 1930 24% după o dublare a pop. în 10 ani, cat.; + Fratelia / Chișoda Nouă / Kendetelep / Újtésöld, 46% la 1930 după o triplare a pop. în 10 ani, cat.; + Ghiroda Nouă / Erzsébetháza puszta, oficial 29% la 1910, cat. ), Sânmihaiu Român / Bégaszentmihály / Románszentmihály ( 4%, similar tot timpul, 12% la 1930; cat. ), Dumbrăvița / Alsodombró / Dumbrovica ( 39%, 91% la 1869, 67% la 1930; ref.-cat. ), Ghiroda / Győröd / Giroda ( 7%, 21% la 1869, 43% la 1930, în timpul unei migrații temporare; cat. ), Moșnița Nouă / Újmosnica ( 29%, 91% la 1930, încă 75% în 1966; ref.-cat., mai demult ref. ), Rudicica / Ruzicskatelep ( 17% sau 9 din 48; ? ), Urseni / Magyarmedves ( 14%, 34% la 1869, similar la 1930; cat. ), Șag / Temesság / Segenthal ( 12%, similar tot timpul; cat. ), Parța / Parác ( 7%, similar tot timpul, 14% la 1930; cat. )

     Recaș / Temesrékas ( 16%, 4% la 1869, 31% la 1930; cat. ), Bazoș / Bázos ( 7%, similar tot timpul, 11% la 1930; cat. ), Nadăș / Mélynádas ( părăsită, 17% la 1869, similar la 1930; cat. ), Stanciova / Sztancsafalva / Sztancsova ( 3%, similar la 1869, 29% la 1930; depopulare masivă și bizară după Război, dar sârbii au rămas pe loc; cat.; + Andrica / Andrásvölgy, 50% în 1966; + Barcaș / Barkás 28% în 1966; + Bichigiu Nou / Bükkös, 23% în 1966; + Câmpu Lat / Szélesmező, 12% în 1966; + Lighet / Liget 65% magh. și 4% șv. maghf. în 1966; toți cat. ), Ianova / Temesjenő / Janova ( 5%, similar tot timpul, 14% la 1930; cat. ), Dragșina / Temesfalva / Dragsina ( 38%, similar la 1930, 26% la 1869; cat. ), Otvești / Ötvösd ( 59%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. )

     Hodoș / Temeshodós ( 0, similar la 1869, 19% la 1930; cat. ), Lucareț / Lukácskő / Lukarec ( 1%, de la 13% la 1869; cat. ), Ghizela / Gizellafalva ( 14%, 2% la 1869, 24% la 1930; cat. ), Babșa / Babsa ( 2%, similar la 1869, 25% la 1930, valabil pt. perioada dintre anii 1900 și ’40-’50; cat. ), Târgoviște / Vásáros / Tergovest ( 5%, 0 la 1869, 33% la 1930; ref. ), Balinț / Bálinc ( 9%, similar la 1869, cu un vârf de 28% la 1930; ref. ), Bodo / Bodofalva / Nagybodófalva ( 83%, 98% la 1869, similar la 1930; ref. ), Bethausen / Beclihaza / Bethlénháza ( 4%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Mănăștiur / Bégamonostor ( 9%, 0 la 1869, 30% la 1930; ref. ), Dumbrava / Igazfalva ( 52%, 96% la 1869, similar la 1930; ref. ), Făget / Facsád ( 9%, cu un vârf de 36% la 1930; cat. ), Bunea Mică / Bunea Ungurească / Bunyaszekszárd ( părăsit, 100% magh. la 1869 și similar ulterior; ref. ), Margina / Marzsina ( 3%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. )

     

Reformed church in  Dumbrava / Igazfalva

  Nevrincea / Nőrincse / Nevrincsa ( 7%, 0 la 1869, 56% la 1930 în urma unei migrații masive în anii 1900; cat.; + Lighitiș, 11% în 1966 ), Țipari / Szapáryfalva ( 57%, 91% la 1869, similar la 1930; ref. ), Valea Lungă Română / Bégahosszúpatak / Valealunga ( 38% la 1930, par să fi imigrat masiv în anii 1890 și emigrat după Război; cat.; + Valea Lungă Maghiară / Hosszúvölgyitanya, 100% în 1966 ), Săceni / Kisszécsény ( 16%, 6% la 1869, 54% la 1930; cat. ), Lugoj / Lugos / Lugosch ( 10%, la fel la 1869, la 1930 23% magh. și cca. 3% evrei maghf; cat.-ref., până de curând cat. ), Măguri / (Magur és )Szendelak ( 0%, 80% la 1869 înainte de o creștere dramatică a pop. la sf. sec.; cat. ), Ilie / Újlugoskisfalutelep ( 60% în 1966, în restul timpului a făcut parte din Victor Vlad Delamarina / Satu Mic / Lugoskisfalu; cat. ), Pini ( 45%, 76% în 1966; cat. ), Oloșag / Ollóság ( 0, de la 11% la 1869; ref. ), Căpăt / Keped ( 11%, similar tot timpul; cat. ), Buziaș / Buziásfürdő ( 5%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. )      

     Cruceni / Cheresteș / Torontálkeresztes / Keresztúr ( 54%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Grănicerii / Ciavoș / Csávos ( 11%, similar tot timpul; cat., mai demult ref. ), Giera / Gyér ( 35%, 17% la 1869, similar la 1930; cat. ), Ciacova / Csák(ovár) / Csakova ( 14%, similar tot timpul; cat. ), Ghilad / Gilád ( 11%, similar la 1869, 21% la 1930; cat. ), Dolaț / Dóc / Dolac ( 12%, de la 1% la 1869; 4% dintre ei romf.; cat. ), Ofșenița / Karácsonyifalva / Ofszenica ( 3%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. ), Deta / Detta ( 20%, similar la 1930, 6% la 1869; cat. ),  Rovinița Mare / Omor ( 39%, similar la 1869, 60% la 1930; cat. ), Rovinița Mică / Gézafalva / Kisomor ( 22% sau 2 din 9, 1% la 1930; cat. ), Partoș / Partos ( 21%, 9% la 1869, 36% la 1930; cat. ), Dejan / Dézsánfalva ( 12%, 46% la 1869, 59% la 1930; cat. )

     Butin / Temesbökény / Temesbuttyin ( 0, 18% la 1869; cat. ), Jamu Mare / Nagyzsám ( 8%, similar tot timpul, cu un vârf de 12% în 1977; cat. ), Clopodia / Klopódia ( 12%, similar tot timpul; 6% sunt romf.; cat. ), Ferendia / Ferend ( 5%, similar tot timpul, cu un vârf de 13% la 1930; cat. ), Folea / Fólya ( 8%, similar tot timpul, 19% la 1930; cat. ), Gătaia / Gátalja / Gattaja ( 20%, 41% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sculia / Szigetfalu / Szkulya ( 13%, 44% la 1869, similar la 1930; ref.-cat., mai demult ref. ), Tormac / Végvár / Rittberg ( 72%, 99% la 1869, similar la 1930; ref. ), Cadar / Kádár ( 1%, de la 12% la 1869; cat.-ref. ), Vermeș / Krassóvermes ( 1%, similar la 1930, 14% la 1869; cat. ), Ersig / Érszeg ( 10%, similar la 1869, 34% la 1930; cat. ), Izgar / Izgár ( 2%, 16% la 1869, similar la 1930; cat. ), Fizeș / Krassófüzes ( 11%, similar tot timpul; cat. ) 

     Reșița / Resicabánya ( 4%, similar tot timpul, 11% la 1930; cat. ), Băile Herculane / Herkulesfürdő ( 1%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Vasiova / Vassafalva / Vasziova ( 2% la 1869, 13% la 1930, anexată la Bocșa / Boksánbánya / Németbogsán; cat. ), Brebu Nou / Vaidental / Temesfő / Weidenthal ( 24% sau 4 din 17; înainte procente f. mici, deci probabil insignifiant; ref. ), Baziaș / Báziás ( oficial 12% la 1880; cat. ), Orșova / Orsova ( 1%, oficial 15% maghf. la 1880, similar la 1930; cat. )    

Nakó noble mansion in Sânnicolau Mare / Nagyszentmiklós

            

     . 

      

Maghiarii din Crișana (confesiuni) / Hungarians in Crișana (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Bihor / Bihar și Arad / Arad ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general, magh. din Bihor tind să fie reformați, precum cei din Transilvania sau cei vechi din Sătmar ( vezi aici ), în timp ce cei din sudul Crișanei ( mai puțini ) tind să fie catolici, dat fiind că această zonă a făcut parte în sec. XVI-XVII din Imperiul Otoman și a fost astfel serios afectată de războaie, fiind ulterior supusă repopulării catolicizante a Habsburgilor. Limita se poate spune că ar fi în mare Crișul Alb. Există totuși în Bihor un număr relativ însemnat de loc. cu pop. magh. catolică sau mixtă, din motive nu întotdeauna clare. Cel puțin unele dintre ele au avut și o pop. de altă origine ( slovacă sau chiar germană ) maghiarizată ( măcar parțial ), ex. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Altele sau aceleași au aparținut unor așezăminte romano-catolice precum episcopia de Oradea / Nagyvárad ( ex. Belfir, Bicaci / Mezőbikács ) sau abația de la Sâniob ( importantă în cultul Sfântului Ștefan al Ungariei ). Satul Olari / Varsánd din jud. Arad este un caz special, având o pop. magh. luterană colonizată la sf. sec. XVIII din Ungaria.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați, turcoaz = luterani.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. By and large, Hungarians in Bihor / Bihar tend to be Reformed, just like those in Transylvania or the older Hungarian stratum in Sătmar / Szatmár ( see here ), while those ( fewer ) in southern Crișana or Criș / Körös Country tend to be Catholic, since this area was part of the Ottoman Empire in the 16th-17th c. and was thus deeply affected by wars, being subjected afterwards to the Habsburgs' Catholicising policy of colonisation. The limit may be said to be Crișul Alb ( White Criș / Körös ). There are nonetheless a significant number of communities in Bihor / Bihar with Catholic or religiously mixed Hungarian population, for reasons that are not always obvious. At least some of them have also had a population of different origins ( Slovak or even German ) that has been Magyarised ( at least partially ) in the meantime, e.g. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Others or the same used to belong to Roman Catholic establishments such as the Bishopric of Oradea / Nagyvárad ( e.g. Belfir / Bélfenyér, Bicaci / Mezőbikács ) or the Abbey of Sâniob / Szentjobb ( important in the cult of Saint Stephen of Hungary ). The village Olari / Varsánd in County Arad / Arad is a special case, having a Lutheran Hungarian population that was colonised from Hungary towards the end of the 18th c.
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed, turquoise = Lutherans.

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (confesiuni) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Satu Mare / Sătmar și Maramureș ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Există în aceste zone un echilibru între romano-catolici și reformați. În general, confesiunea reformată marchează și aici prezența pop. maghiare vechi. Romano-catolicii maghiari sunt în zona de câmpie a Sătmarului în general șvabi maghiarizați sau rezultat al asimilării confesionale produse de aceștia. Pop. maghiară din așezările miniere ( în special în zona auriferă din Sătmarul de munte, i.e. Baia Mare și împrejurimile, dar și așezarea cupriferă Băile Borșa sau ocne precum Șugatag sau Coștiui ) este covârșitor catolică, în mare parte rezultatul colonizărilor din perioada habsburgică. Acestea rezultau cel mai adesea în noi așezări industriale cu pop. catolică adusă din diferite state habsburgice și etnic eterogenă, dar în bună parte germanofonă, ulterior asimilată la etnia maghiară. Unii romano-catolici pot fi pur și simplu rezultat direct al eforturilor Contrareformei sec. XVIII. În zona de câmpie a Sătmarului, lângă granița cu Ungaria, există și o considerabilă pop. maghiară greco-catolică, rezultatul maghiarizării rom. și ucr. în sec. XIX-XX.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, galben = greco-catolici, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + greco-catolici, verde = mixt romano-catolici + greco-catolici. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând cumva ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare / Sătmar / Szatmár ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In these areas there is a balance between Roman Catholics and Reformed. In general, the Reformed denomination signals here too the presence of an older Hungarian population. In the lowland area of Sătmar / Szatmár the Hungarian Roman Catholics are generally Magyarised Swabians or the result of the denominational assimilation they produced. The Hungarian population of the mining settlements ( especially in the gold-mining region in the Sătmar highland, i.e. Baia Mare / Nagybánya and its environs, but also the copper-mining settlement Băile Borșa / Borsabánya or the salt mines in Ocna Șugatag / Aknasugatag and Coștiui / Rónaszék ) is overwhelmingly Catholic, to a great extent as a result of colonisations during the Habsburg period. These used to result most often in new industrial settlements with a Catholic population brought from various Habsburg states and ethnically diverse, but to a great extent German-speaking, later on assimilated to the Hungarian ethnic group. Some Roman Catholics can be simply the direct result of the 18th-c. Counter-Reformation. In the lowland area of Sătmar / Szatmár, next to the border with Hungary, there is also a significant Greek Catholic Hungarian population, the result of 19th- and 20th-c. Magyarisation.     

     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Greek Catholics, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Greek Catholics, green = mixed Roman Catholics + Greek Catholics. Communities with two markers are classified as three-denominational, the markers' succession suggesting somewhat the respective proportions.

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (hărți) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (maps)

     1) Prima hartă corespunde postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = zona de puternică maghiarizare ( sec. XIX-XX ), cu pop. maghiarofone ne-maghiare. Se remarcă pop. magh. masivă din sud-vestul și sudul jud. Satu Mare / Sătmar, care se continuă în nordul jud. Sălaj și nord-vestul jud. Bihor.  De asemenea câteva enclave pe cursul Someșului și Tisei și multe sate din apropierea graniței. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
     2) Pentru mai multă claritate, a doua hartă reprezintă populația maghiarofonă a jud. Maramureș și Satu Mare / Sătmar. Am adăugat și pop. maghiarofonă a raioanelor ucrainene Vinohradiv / Nagyszőllős ( din fostul comitat maghiar Ugocea / Ugocsa ), Hust / Huszt, Teceu / Teaciv / Tecső și Rahău / Rahiv / Rahó ( din fostul comitat maghiar Maramureș / Máramaros ), conform recensământului din 2001 ( sursa aici ). Pentru Ucraina lipsesc datele pentru etnie la nivel de localitate.             

     1) This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the area of strong Magyarisation ( 19th and 20th c. ), with Hungarian-speaking non-ethnically Hungarian populations. One notices the massive Hungarian population in southwestern and southern County Satu Mare / Sătmar / Szatmár, which continues the one in northern County Sălaj / Szilágy and northern County Bihor / Bihar. Also, several enclaves on the Someș / Szamos and Tisa / Tisza rivers and many villages close to the border. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
     2) For better clarity, the second map represents the Hungarian-speaking population of counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare /Szatmár. I have added the Hungarian-speaking population of Ukrainian rayons Vynohradiv / Nagyszőllős ( from former Hungarian county Ugocea / Ugocsa ), Khust / Huszt, Tyachiv / Tecső and Rahiv / Rahó ( from former Hungarian county Maramureș / Máramaros ), according to the 2001 census ( source here ). Data for ethnicity on local community level are not forthcoming for Ukraine.

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (listă) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Maramureș și Satu Mare, care corespund în general cu fostele comitate omonime, care nu au făcut parte din Transilvania. În zona Sătmarului a avut loc o puternică maghiarizare în sec. XIX-XX, a cărei dinamică este însă greu de observat din cauza multelor recensăminte tendențioase și a confuziilor identitare. Jumătatea vestică a jud. Satu Mare se remarcă așadar la nivelul țării prin existența unui grup relativ consistent de populații care sunt maghiarofone cu identitate etnică ne-maghiară ( română, ucraineană, germană, țigănească, dar pentru cazul din urmă nu este un unicat ), cel puțin conform recensămintelor mai apropiate de realitate, și / sau de confesiune ortodoxă sau greco-catolică ( în special cea din urmă ). Aceste pop. par să fi fost mai însemnate în trecut, în special în prima jumătate a sec. XX, ulterior apărând un proces de asimilare la etnia română. În 2002, diferența dintre vorbitorii declarați de maghiară și etnicii maghiari declarați era de 14000 de persoane la nivelul întregului județ.   

     Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). maghf. = vorbitor de magh. ( maghiarofon ), romf. = vorbitor de română etc. ucr. = etnic ucrainean, șv. = etnic șvab, țig. = etnic țigan etc. (rom.-)cat. = romano-catolici. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Roman Catholic Cathedral in Satu Mare / Szatmárnémeti

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare / Szatmár, which in general coincide with the former namesake Hungarian counties, which were never part of Transylvania. In the Sătmar area a process of intense Magyarisation took place in the 19th and 20th c., but its dynamic is hard to study because of the many doctored censuses and of identity confusion. Thus the western half of today's County Satu Mare stands out within Romania through the existence of a relatively numerous group of populations that are Hungarian-speaking but with non-Hungarian ethnic identity ( i.e. Romanian, Ukrainian, German / Swabian, Gypsy, although in the latter case the situation is not unique ), at least according to the more reliable censuses, and / or belonging to the Orthodox and Greek Catholic denominations ( especially the latter ). These populations used to be more significant in the past, particularly in the first half of the 20th c., a process of assimilation to the Romanian ethnic group having subsequently taken place. In 2002, the difference between self-declared Hungarian speakers and self-declared ethnic Hungarians was of 14000 people countywide. 

     Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). maghf. = Hungarian-speaking, romf. = Romanian-speaking etc. ucr. = ethnic Ukrainian, șv. = ethnic Swabian, țig. = ethnic Gypsy etc. (rom.-)cat. = Roman Catholics. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Berveni / Börvely ( 88%, de la 100% la 1869, plus 3% țig. maghf.; ref. ), Lucăceni / Újkálmánd ( 1%, 11% în 1966; cat.-ref. ), Cămin / Calmand / Kálmánd ( 67%, 95% maghf. cu tot cu șvabii și cu 4% țig., 25% maghf. la 1869, la 1930 oficial 2% magh. și cam tot restul germanofoni, caz bizar; cat. ), Căpleni / Kaplony ( 91%, 97% maghf. cu tot cu șvabii și cu 3% țig., 52% maghf. la 1869, la 1930 79% magh., 8% șv. maghf. și 6% rom. maghf.; puternică asimilare a șvabilor; cat., probabil înainte de asimilare ref. ), Urziceni / Cenaloș / Csanálos ( 68%, 94% cu tot cu șvabii; 7% maghf. la 1869, la 1930 11% magh. și 35% șvabi maghf.; cat. ), Urziceni-Pădure / Nagyerdő ( 71%, 79% cu tot cu șvabii și cu 6% rom. maghf.; 91% în 1966; cat. )

     Carei / Nagykároly ( 55%, 86% maghf. la 1869, la 1930 35% magh., 9% șvabi maghf., 7% rom. maghf. și 7 % evrei maghf.; cat.-ref. ), Foieni / Mezőfény ( 56%, 96% maghf. cu tot cu șvabii; 7% maghf. la 1869, la 1930 6% magh. și 37% șv. maghf.; cat. ), Ghenci / Gencs ( 73%, similar tot timpul; ref. ), Viișoara / Ponivaș / Ponyváspuszta ( 89% sau 8 din 9; 65% la 1966; cat. ), Berea / Bere ( 83%, similar tot timpul; 9% țig. maghf.; ref., în 2002 ref.-cat. ), Ciumești / Csomaköz ( 83%, 90% maghf. cu tot cu șvabii și cu 3% țig. maghf.; oficial 25% maghf. la 1869, la 1930 11% magh., 47% șvabi maghf., 4% rom. maghf. și 3% țig. maghf.; puternică asimilare a șvabilor; cat., înainte de asimilare ref. )

Károlyi Palace in Carei / Nagykároly

     Resighea / Reszege ( 16%, similar tot timpul; cat.-ref. ), Sanislău / Szaniszló ( 51%, 62% maghf. cu tot cu șvabii și cu 9% țig. maghf.; oficial 37% maghf. la 1869, la 1930 13% magh. cu 36% șvabi maghf., 2% rom. maghf. și 3% țig. maghf.; cat., ref. înainte de asimilarea șv. ), Petrești / Mezőpetri ( 50%, 77% maghf. cu tot cu o parte din șvabi și cu 11% țig. maghf.; oficial 17% maghf. la 1869, la 1930 4% magh. și 17% maghf.; cat. ), Tiream / Mezőterem ( 42%, 65% cu tot cu șvabii maghf. și cu 8% țig. maghf.; 7% maghf. la 1869, la 1930 2% magh. și 6% șvabi maghf.; cat. )

     Pișcolt / Piskolt ( 32%, de la 52% la 1869; 17% țig. maghf.; ref. ), Dindeștiu Mic / Kisdengeleg ( 34%, 51% maghf. cu tot cu o parte din șvabi; în 1966 oficial 63% magh. și aproape la fel maghf.; cat. ), Dindești / Érdengeleg ( 20%, similar la 1930, 40% la 1869; ref. ), Irina / Iriny ( 88%, de la 77% la 1869; ref. ), Andrid / Érendréd ( 37%, similar la 1930, 65% la 1869; ref. )

      Pir / Szilágypér ( 63%, similar la 1930, 75% la 1850; 7% țig. maghf.; ref.; + Ateiu / Ete, 11% la 1850, oficial 64% maghf. la 1910, cat.-ref. ), Piru Nou / Újpér ( 27% și 16% țig. maghf.; cat.-ref. ), Chereușa / Érkőrös ( 45%, similar tot timpul; ref. ), Chisău / Keszi ( 82%, similar la 1930, 97% la 1850; ref. ), Becheni / Piele / Pele ( 68%, 89% la 1850, 78% la 1930; ref. ), Cean / Tasnádcsány ( 16%, 4% la 1850, 37% la 1930 după asimilarea unei pop. șvabe; ref.-cat. ), Săuca / Sződemeter ( 15%, similar tot timpul; 7% țig. maghf.; ref. )

     Santău / Tasnádszántó ( 36% și 6% țig. maghf.; 18% la 1869, la 1930 25% și 10% șvabi maghf.; asimilare a șvabilor; cat., ref. înainte de asimilare ), Sudurău / Érszodoró ( 25%, 37% la 1850, similar la 1930; 23% țig. maghf.; ref.; + Spinuș / Tövised, cu 24% la 1850, ref. ), Hotoan / Érhatvan ( 1%, 15% la 1850, similar la 1930 ; ref. ), Căuaș / Érkávás ( 9%, 28% maghf. cu tot cu 9% țig. și 10% rom., 15% la 1869, similar la 1930; ref. ), Tășnad / Tasnád ( 44%, similar la 1930, 81% la 1850, 67% în 1966; 7% țig. maghf.; ref.-cat.; + Tășnadu Nou / Újtasnád, 69% în 1966 ), Blaja / Tasnádbalázsháza ( 3%, de la 10% la 1850; cat.-ref. ), Sărăuad / Tasnádszarvad ( 25%, similar tot timpul; ref. )

     Săcășeni / Érszakácsi ( 60%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref. ), Huta Chegii / Hutapuszta ( 33% în 1966, anexată la Chegea / Kegye ), Cehăluț / Cehalu Unguresc / Magyarcsaholy ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Sechereșa / Szekerestanya ( 87%, 98% în 1966; ref. ), Dobra / Dobra ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Hurezu Mare / Nántű ( 15% și 12% țig. maghf; 8% maghf. la 1869, la 1930 17% magh. și 12% șvabi maghf.; asimilare a șvabilor; cat., ref. înainte de asimilare, în măsura în care existau )

     

     Ady Endre / Mecenț / Érmindszent ( 48% și 6% țig. maghf., de la 36% la 1850; ref.-cat., până spre sf. sec. XIX ref. ), Eriu-Sâncrai / Érszentkirály ( 39%, 55% la 1850, similar la 1930; 9% țig. maghf.; ref.; + Sajte, 100% la 1850, ref. ), Mihăieni / Mihaifalău / Krasznamihályfalva ( 78%, similar tot timpul; ref. ), Rătești / Szakasz ( 7%, 42% maghf. cu tot cu șvabii și cu 30% țig.; 11% maghf. la 1869, probabil evrei, 21% magh. la 1930, asimilare puternică a șvabilor; cat. ), Socond / Nagyszokond ( 19%, similar tot timpul; puternică asimilare a șv. de magh. și și a unora și a altora de rom.; cat. )

Reformed church in Acâș / Ákos

     Șandra (/ Alexăndrești)/ Krasznasándorfalva  ( 24%, 5% la 1869, similar la 1930, plus 7% țig. maghf.; ref. ), Beltiug / Krasznabéltek ( 30%, 51% maghf. cu tot cu șvabii; 13% maghf. la 1869, 30% magh. la 1930, asimilare puternică a șv. ulterior; cat., ref. înainte de asimilare, în măsura în care existau ), Giungi / Gyöngy ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Acâș / Ákos ( 56%, similar tot timpul; ref. ), Ganaș / Gánáspuszta ( 100% sau 6 pers., 72% în 1966; 5 cat. și 1 ref. )

     

     Bogdand / Bogdánd ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Ser / Szér ( 96%, de la 84% la 1850; ref. ), Nadișu Hododului / Hadadnádasd ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Hodod / Hadad ( 79%, 55% la 1850, identic la 1930; asimilare a șvabilor abia după Război; ref.; + Apața / Apácatanya , 12% la 1850, cat. ), Lelei / Lele ( 96%, 78% la 1850, similar la 1930; ref. )

    

     Poiana Codrului / Szelestyehuta ( 5%, la fel la 1869, încă 12% în 1977 ), Ariniș / Arghihat / Égerhát ( 19%, similar la 1930, 8% la 1850; ref. ), Mânău / Monó ( 57%, similar tot timpul; ref. ), Someș-Uileac / Uilacu Hodoului / Szilágyújlak / Szamosújlak ( 3%, de la 10% la 1850; ref. ), Arduzel / Szamosardó ( 94%, de la 78% la 1850; ref. ), Ulmeni / Șilimeghiu / Sülelmed ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Țicău / Szamoscikó ( 13%, 28% la 1850, similar la 1930; ref. )

     Șomcuta Mare / Nagysomkút ( 5%, similar la 1850, 14% la 1930; cat.-ref. ),  Berchez / Magyarberkesz ( 63%, similar tot timpul; ref. ), Satulung / Hosufalău / Kővárhosszúfalu ( 6%, 31% la 1850, similar la 1930; ref. ), Coltău / Koltó ( 63%, 90% la 1850, similar la 1930; ref. ), Cătălina / Koltókatalin ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Lăpușel / Hășmaș-Lăpuș? / Hagymáslápos ( 16%, similar tot timpul; ref. ), Tăuții-Măgheruș / Misz(t)mogyorós ( 12%, similar la 1869, 31% la 1930; ref.-cat., în sec. XIX ref.; + Tăuții de Jos /, 54% la 1869, similar la 1910, anexat după Război, ref.-cat., la mijlocul sec. XIX ref. )

     Baia Mare / Nagybánya ( 15%, 55% la 1869, 35% la 1930; cat.-ref.; + Ferneziu / Firiza de Jos / Alsófernezely, 33% la 1869, similar la 1930, cat. ), Tăuții de Sus / Giródtótfalu ( 11%, similar tot timpul; cat.-ref., înainte de comuniști cat. ), Baia Sprie / Felsőbánya ( 27%, 60% la 1869, similar la 1910; cat. ), Băița / Láposbánya ( 29%, similar tot timpul; cat. ), Nistru / Misz(t)bánya ( 15%, 55% la 1869, similar la 1930; cat. )

     Cavnic / Capnic / Kapnikbánya ( 18%, 35% la 1850, similar la 1930; cat.; + Cavnicu de Jos / Alsókapnik, 19% la 1890, cat. ), Băiuț / Erzsébetbánya / Oláhláposbánya  ( 46%, 35% la 1850, 61% la 1930; cat. ), Strâmbu Băiuț / Kohóvölgy ( 38%, 27% la 1850, 59% la 1930; cat. ), Târgu Lăpuș / Lăpușu Unguresc / Magyarlápos ( 14%, 69% la 1850, 35% la 1930; ref.-cat., mai demult ref. ), Dămăcușeni / Domokos ( 89%, similar tot timpul, cu un minim de 84% la 1930; ref. )

  

   Ocna Șugatag / Aknasugatag ( 29%, 96% la 1869, 57% la 1930; cat. ), Băile Borșa / Borsabánya ( 8%, 78% maghf. la 1869, 56% la 1910, 16% la 1966; cat. ), Vișeu de Sus / Felsővisó ( 3%, oficial 15% maghf. la 1869, dar e probabil să fi fost de fapt mai toți evrei, 11% în 1966; cat. ), Coștiui / Rónaszék ( 51%, 100% la 1869, 88% la 1930, aparent o vertiginoasă rutenizare după Război, poate imigrație; cat. ), Sighetu Marmației / Máramarossziget ( 18%, similar la 1930, oficial 65% maghf. la 1869, din care câțiva evrei; cat., mai demult cat.-ref. ), Tisa / Virișmort / Tiszaveresmart ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Bocicoiu Mare / Nagybocskó ( 21%, 39% la 1930; cat. )

Roman Catholic Church in Sighetu Marmației / Máramarossziget

     Câmpulung la Tisa / Hosszúmező ( 79%, 58% la 1869, similar la 1930; ref., înainte de comuniști ref.-cat., plus cca. 20% magh. ort. și gr.-cat., ucr. maghiarizați ), Teceu Mic / Kistécső ( 66%, identic în 1966, 22% la 1930 înainte de plecarea evreilor; cat.-ref. ), Piatra / Ferencvölgye ( 57%, 43% la 1869, 67% în 1966; cat. )

  

     Halmeu / Halmi ( 48%, la fel și la 1930, oficial 100% maghf. la 1869; ref.-cat. ), Băbești / Kisbábony ( 82%, 97% la 1930, similar și la 1869 ca limbă; 13% țig. maghf.; ref.-cat., înainte de comuniști ref. ), Cidreag / Csedreg ( 60%, doar 29% maghf. la 1869, 31% magh. la 1930 cu 30% rom. maghf. și 23% ucr. maghf.; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), Dobolț / Dabolc ( 72%, 91% la 1930, similar și la 1869 ca limbă; 10% țig. maghf.; ref. ), Halmeu-Vii / Halmihegy / Szőllőhegy ( 75% sau 18 din 24, 95% în 1966; 4% rom. maghf.; ref. ), Porumbești / Kökényesd ( 97%, 36% maghf. la 1869, 48% magh. la 1930 cu 23% ucr. maghf. și 15% rom. maghf.; mixt gr.-cat. + rom.-cat., la origine rom.-cat. ) 

     Tarna Mare / Nagytarna ( 9%, similar la 1930, 24% la 1869; cat., mai demult cat.-ref. ), Turț-Băi / Turci bányatelep ( 26%, cat. ), Bixad / Bikszád ( 0, dar 11% maghf. la 1869, mai mult evrei; cat.-ref. ), Tămășeni / Tamásváralja ( 84%, similar la 1930, 100% maghf. la 1869; ref. ), Turulung / Túrterebes ( 78%, 98% maghf. cu tot cu șvabii și cu 14% țig. maghf.; oficial 76% maghf. la 1869, la 1930 54% magh., 18% șvabi maghf., 6% ucr. maghf. și 4% țig. maghf.; asimilare a șv. și ucr.; rom.-cat., cu minorități gr.-cat. și ref. ), Turulung-Vii / Túrterebesi szőllőhegy ( 97%, cat.-ref. ), Adrian / Adorján ( 96%, similar tot timpul; mixt ref. + rom.-cat. + gr.-cat. ), Livada / Șarchiuz / Sárköz ( 72% și 6% țig. maghf.; 62% maghf. la 1869, la 1930 69% magh. cu 9% ucr. maghf. și 3% rom. maghf.; mixt rom.-cat. + gr.-cat. + ref.; + Livada Nouă / Livada Mică / Sárközújlak, 57% maghf. la 1869, cat.-ref. )

                      

     Remetea Oașului / Kőszegremete ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Medieș-Vii / Aranyosmeggyeshegy ( 14%, la fel în 1966, dar în mod bizar 37% în 1977; ref. ), Orașu Nou / Avasújváros ( 88%, similar la 1869, 69% la 1930; 7% țig. maghf.; ref. ), Orașu Nou-Vii / Nagyhegy ( 9%, 17% în 1966; ref. ), Prilog-Vii / Rózsapallaghegy ( 30%, 45% în 1966; cat. ), Vama / Vámfalu ( 27%, similar la 1930, 50% la 1869; ref. ), Viile Apei / Apahegy ( 25%, 55% la 1930; ref. )

     Handalu Ilbei / Ilobabánya ( 0%, similar tot timpul cel puțin după Război, dar 34% la 1869; cat. ), Seini / Szinérváralja ( 19%, similar la 1930, oficial 51% maghf. la 1869, din care o parte evrei; ref.-cat. ), Apa / Apa ( 16%, de la 32% la 1869; ref. ), Medieșu Aurit / Aranyosmeggyes ( 11%, similar tot timpul; ref.; + Iojib-Vii / Józsefházai szőllőhegy, 94% în 1966; + Iojibeni / Gémestanya, 14% în 1966 ), Iojib / Józsefháza ( 39% și 12% țig. maghf.; 43% maghf. la 1869, 57% la 1930; cat.-ref. )

     Dumbrava / Meggyesgombás ( 7%, la 1930 16% cu 8% rom. maghf. și 7% ucr. maghf.; cat.-ref. ), Românești / Szatmárgörbed ( 28%, similar tot timpul; ref. ), Potău / Patóháza ( 26%, similar la 1930, 41% la 1869; ref. ), Lipău / Szamoslippó ( 1%, de la 11% maghf. la 1869, dar atunci cei mai mulți evrei; cat., mai demult ref.-cat. ), Cărășeu / Szamoskrassó ( 72%, similar la 1869, cu un minim oficial de 61% la 1930; ref. ), Culciu Mare / Nagykolcs ( 37%, 47% la 1869 și 1930; 5% țig. maghf.; ref. ), Culciu Mic / Kiskolcs ( 61%, 76% la 1869, similar la 1930; ref. ), Corod / Szamoskóród ( 48%, similar la 1930, 61% la 1869; ref. ) 

Chains' Church and Reformed High School in Satu Mare / Szatmárnémeti 

     Apateu / Dobrácsapáti ( 64%, similar la 1869, cu un minim oficial de 33% la 1930; ref. ), Petin / Pettyén ( 70%, similar tot timpul; 17% țig. maghf.; ref. ), Ambud / Ombod ( 78%, de la 92% la 1869; 13% țig. maghf.; ref. ), Păulești / Palfalău / Szatmárpálfalva ( 36%, 79% la 1869, 65% la 1930; ref. ), Hrip / Hirip ( 37%, 63% la 1869, 52% la 1930; 17% țig. maghf.; ref. ), Amați / Amac ( 26%, de la 46% la 1869; ref. ), Satu Mare / Sătmar / Szatmárnémeti ( 40%, similar la 1930 înainte de plecarea evreilor, 88% maghf. la 1869; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Mărtinești / Sânmartin / Kakszentmárton ( 60%, 88% maghf. la 1869, la 1930 53% magh. și 15% rom. maghf.; ref.-cat., înainte de comuniști ref. ), Odoreu / Szatmárudvari ( 24%, similar la 1930, 41% la 1869; 4% țig. maghf.; ref. ) 

     Berindan / Berend ( 66%, similar la 1930, 53% la 1869; ref. ), Cucu / Cacu / Kak ( azi părăsită, 46% în 1966, oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 44% magh. și 14% rom. maghf.; ref. ), Botiz / Batiz ( 30% și 9% rom. maghf., oficial 92% maghf. la 1869, la 1930 29% magh. și 24% rom. maghf.; mixt rom.-cat. + ref. + gr.-cat., la origine ref.-cat.; + Oșvarău / Batizvasvári, 20% maghf. la 1869, oficial 84% la 1910, probabil fals, gr.-cat. ), Vânătorești / Gombáserdő ( 13% sau 2 din 15; ref. ), Ciuperceni / Gombástanya ( 48%, cat., mai demult ref.-cat. ), Agriș / Egri ( 94%, similar tot timpul; ref. )

       

     Bercu / Szárazberek ( 97%, oficial similar și la 1869 ca limbă, la 1930 63% magh. cu 9% ucr. maghf. și 3% rom. maghf.; ref. ), Pelișor / Kispelecske ( 71%, 99% maghf. cu tot cu țig., similar tot timpul; ref. ), Nisipeni / Sándorhomok ( 95%, similar tot timpul; mixt ref. + gr.-cat. ), Micula / Mikola ( 47% magh., oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 59% magh. și 14% ucr. maghf.; caz bizar, pentru că ucrf. par să se fi înmulțit inexplicabil după Război; ref.-cat., mai demult ref. ), Noroieni / Kissár ( 38%, oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 63% magh. și 34% ucr. maghf.; românizare a ucr.; cat. )


     Lazuri / Lázári ( 80%, similar la 1930 cu 6% ucr. maghf., oficial 100% la 1869; mixt rom.-cat. + ref. + gr.-cat. ), Peleș / Nagypelecske ( 77% și 17% țig. maghf.; oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 29% magh., 46% ucr. maghf., 10% rom. maghf., 5% evrei maghf. și 4% țig. maghf.; mixt gr.-cat. + ref. + rom.-cat., înainte de asimilări cat.-ref., în sec. XIX cat. ), Atea / Atya ( 65%, cca. 32% țig. maghf., 100% maghf. la 1869, la 1930 75% magh. plus 11% rom. maghf. și 8% ucr. maghf.; ref. ), Petea / Pete ( 32%, 11% rom. maghf. și 40% țig. maghf.; 12% maghf. la 1869, la 1930 9% magh. și 54% rom. maghf.; probabil mixt ref. + gr.-cat., la origine ref. ), Dorolț / Pusztadaróc ( 87%, similar la 1869 ca limbă, la 1930 54% și 30% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. )


     Dara / Szamosdara ( 96%, similar la 1869 ca limbă, la 1930 65% magh. și 24% rom. maghf.; ref.-cat. ), Vetiș / Vetés ( 43%, 66% maghf. cu tot cu 17% rom. maghf. și 5% țig. maghf.; oficial 69% maghf. la 1869, la 1930 39% magh. și 17% rom. maghf.; ref. ), Oar (/ Cetatea Veche )/ Óvári ( 82%, 10% rom. maghf. și 2% țig. maghf.; oficial 91% maghf. la 1869, la 1930 68% magh. și 21% rom. maghf.; ref. )

  

     Doba / Szamosdob ( 26%, similar tot timpul; 2% țig. maghf.; ref. ), Boghiș / Csengerbagos ( 30%, similar la 1930, 47% la 1869; ref. ), Domănești / Domahida ( 37% și 15% țig. maghf.; similar și pt. unii și pt. alții la 1930, 86% maghf. la 1869; ref. ), Moftin(u Mic) / Kismajtény ( 31% și 5% țig. maghf.; de la 40% maghf. la 1869; ref. ), Moftinu Mare / Nagymajtény ( 46%, 64% cu tot cu șvabii; oficial 29% maghf. la 1869, similar la 1930 dar din care doar 6% magh.; cat. )


     Ghilvaci / Gilvács ( 24%, oficial 8% maghf. la 1869, dar probabil evrei și rom. de fapt, la 1930 12% magh. și 21% șvabi maghf., puternică asimilare a șvabilor, dar și românizare; cat. ), Aliza / Alizmajor ( 10% sau 4 din 39; ref.-cat. ), Terebești / Krasznaterebes ( 15%, 20% cu tot cu șvabii; 4% maghf. la 1869, 37% magh. la 1930; asimilare puternică a șvabilor; cat. ), Sânmiclăuș / Krasznaszentmiklós ( 13% și 8% țig. maghf.; similar ca limbă tot timpul; ref. ), Ghirolt / Girolt ( 1%, 27% țig. maghf. și 14% rom. maghf.; 4% maghf. la 1869, similar la 1930; ort., magh. originari ref., apoi cat.-ref. )

     Mădăras / Madarász ( 3%, plus 11% țig. maghf., similar tot timpul; cat. ( asimilare a șv. ), Viile Satu Mare / Szatmárhegy ( 72%, ref. ), Homorodu de Jos / Alsóhomoród ( 7%, până la 10% în 1966, similar tot timpul; cat. ( prezență șv. ), Ardud / Erdőd ( 28%, 48% maghf. cu tot cu cca. 8% șv. și cca. 13% țig.; 33% maghf. la 1869, la 1930 28% magh., 14% șv. maghf. și 2% rom. maghf.; asimilare a șv.; cat. ), Ardud-Vii / Erdődhegy ( 82%; cat.-ref. ), Ghirișa / Géres ( 77%, de la 97% la 1869; ref. ), Țeghea / Krasznacégény ( 41%, 51% la 1850, încă 75% în 1992; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Craidorolț / Királydaróc ( 40%, similar la 1930, 66% la 1869; 7% țig. maghf.; cat.-ref. ), Satu Mic / Chișfalău / Érkisfalu ( 2% și 13% țig. maghf.; incert, poate gr.-cat. )

St Joseph Calasanctius Roman Catholic Church in Carei / Nagykároly