Șvabii din Banatul Sârbesc / Danube Swabians in the Serbian Banat

     Excelenta hartă din link-ul de mai jos arată distribuția șvabilor în partea iugoslavă a Banatului în 1930 ( cu roșu ).   

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Banat_sarbesk_etnik_1930.PNG

     The excellent map in the link above shows the distribution of Danube Swabians in the Yugoslav part of the Banat in 1930 ( in red ).

     Rezultă că șvabii aveau sate majoritare sau exclusive în general de’a lungul graniței cu România și în două nuclee, unul în C și unul în S extrem. În obștina Kikinda / Chichinda Mare erau de’a lungul graniței cu România ( Nakovo / Nakodorf vizavi de Comloșu Mare, Banacko Veliko Selo / Charleville+Seultour+Sankt Hubert  - fost sat triplu la început francofon vizavi de Comloșu Mic -, Novi Kozarci / Haufeld+Mastort vizavi de Jimbolia ), alături de șvabii din NV jud. Timiș, și mai la S un pic ( Banacka Topola / Banat Topola, Bikač inclus în Bašaid, Molin desființat în 1961 ). În obșt. Čoka, Novi Kneževac, Novi Bečej și Nova Crnja deloc, deși în ultimul a dispărut Deutsch-Zerne, lângă Srpska Crnja. În obșt. Žitište doar la Ninčičevo / Medja / Pardan pe graniță, vizavi de Johannisfeld și Foen, și la Čestereg / Tschestereg / Neuhatzfeld, Žitište / Sankt Georgen an der Bega și Ravni Topolovac / Katarinenfeld în C și S obșt. 

Roman Catholic Cathedral and City Hall in Zrenjanin / Groß-Betschkerek

     În obșt. Zrenjanin / Petrovgrad / Becicherecu Mare / Groß-Betschkerek într’o salbă de sate în jurul orașului ( Elemir / Deutsch-Elemer, Klek, Ečka / Deutsch-Etschka, Lukičevo / Martinica / Sigmundsfeld ) prelungindu-se mult spre E spre granița rom. ( Lazarevo / Lazarfeld lângă Katarinenfeld, Banacki Despotovac / Ernsthausen, apoi în obșt. Sečanj la Sutjeska / Sărcea / Sartscha, Sečanj / Setschan / Petersheim, Krajišnik / Stefansfeld și Jaša Tomič / Modoș / Modosch, ultimul vizavi de Ciavoș / Grăniceri, com. Giera ); acesta era nucleul din C Banatului; izolat în S obșt. era Kničanin / Rudolfsgnad, întemeiat în 1866. În obșt. Plandište în apropierea graniței, la Dužine / Sečenovo / Setschanfeld, Banacki Sokolac / Bioseg, Velika Greda / Georgshausen și  Plandište / Zichydorf. În obșt. Alibunar doar la Banacki Karlovac / Karlsdorf, izolat, unde la colonizare ar fi participat și niște crașoveni. 

     În obșt. Opovo și Kovačica deloc. În obșt. Pančevo erau o min. imp. în Pančevo / Pantschowa și satele de la S și E de ea, maj. în 3 sate de la N de ea ( Glogonj / Glogau, Jabuka / Apfeldorf și Kačarevo / Franzfeld ) și în S obșt., pe malul Dunării ( la Omoljica / Homolitz și Banacki Brestovac / Banat Brestowatz / Rustendorf ). În obșt. Kovin la Pločica / Ploschitz / Blauschütz și min. imp. la Kovin / Kubin, ambele pe malul Dunării, continuând nucleul din S extrem al Banatului ( cu Brestowatz etc. ); de asemenea Mramorak, izolat. În obșt. Vršac / Vârșeț min. imp. în oraș și maj. alături, pe graniță, la Gudurica / Kudritz ( vizavi de Lățunaș, com. Jamu Mare ), precum și ½ la Šušara / Schuschara, în SV obșt, lângă Mramorak. În obșt. Bela Crkva / Biserica Albă / Weißkirchen doar în oraș, care e aproape de Dunăre și de graniță.

Românii din Banatul Sârbesc / Romanians in the Serbian Banat

     În Banatul istoric românii erau mai curând limitați la jumătatea sa sud-estică, unde erau însă prezenți masiv, și de aceea ei au astăzi în Banatul Sârbesc același tip de distribuție, fiind prezenți masiv în SE acestei regiuni și extrem de puțin în rest ( în mare prin colonizări habsburgice ). Sunt în mare ortodocși și ca urmare a politicii habsburgice de separare ecleziastică a etniilor, ei fac și astăzi parte din Biserica Ortodoxă Română ( vezi Episcopia Daciei Felix ). Descriere succintă în română, cu comparație bazată pe recensămintele din 2002 și 1930 ( pentru sursă, vezi aici ), urmată de hartă. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Negru = Tisa și Dunărea ( limita Banatului Sârbesc în interiorul Serbiei. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă )/ sârbă (/ sârbă fostă ). Obșt. = obștină ( cel mai mic nivel de unitate administrativă în Serbia ).

Romanian Orthodox church in Uzdin

     In the historical Banat, Romanians were mostly limited to its southeastern half, where they were nonetheless predominant, which is why in the Serbian Banat they have nowadays the same kind of distribution, being massively represented in the SE of this region but very little elsewhere ( mostly through Habsburg colonisations ). They are by and large Eastern Orthodox and, as a result of the Habsburg policy of ecclesiastical separation of different ethnicities, they still belong to the Romanian Orthodox Church ( see Bishopric of Dacia Felix ). Brief description in Romanian, with comparison based on the 2002 and 1930 censuses ( for source, see here ), followed by map. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black = the Tisza / Tisa and Danube ( limit of the Serbian Banat inside Serbia ). Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly )/ Serbian (/Serbian formerly ). Obșt. = the smallest administrative unit in Serbia.

     Sunt prezenți cu precădere în S, în zona Vârșețului. Sunt 7% în Dist. Banatul de Sud, 11% în obșt. Vârșeț / Vršac, 5% în obșt. Biserica Albă / Bela Crkva, 4% în obșt. Cuvin / Kovin ( de la 17% în 1961, o scădere bruscă ), 3% în obșt. Pancevo, 2% în obșt. Opovo, 7% în obșt. Covacița / Kovačica, 27% în obșt. Alibunar, 7% în obșt. Plandiște / Plandište. Sunt 2% în Dist. Banatul Central, 9% în obșt. Jitiște / Žitište, 2% în obșt. Becicherecu Mare / Zrenjanin / Veliki Bečkerek / Petrovgrad.

     În obșt. Vârșeț / Vršac sunt maj. la Jamu Mic / Mali Žam ( vizavi de Jamu Mare ), Marcovăț / Markovac ( vizavi de Comorâște ), Srediștea Mică / Malo Središte, Mesici / Mesič, Sălcița / Sočica ( vizavi de Vărădia ), Iablanca / Jablanka ( vizavi de Vrani ), Coștei / Kuštilj ( vizavi de Ciortea ), Voivodinț / Vojvodinci ( vizavi de Iam ) și Straja / Straža și au maj. rel. la Oreșaț / Orešac, formând o fâșie de’a lungul graniței cu România. De asemenea la Râtișor / Ritiševo, izolat. Situația era aproape identică la 1930, cu diferența că Oreșaț avea maj. abs. sârbă și min. rom., că Vârșeț nu avea deloc rom. ( azi 4% ) deși se învecina în mare parte cu sate rom. și că Vlaicovăț / Vlajkovac avea ½ rom. și min. sârbă ( azi maj. sârbă și ¼ rom. ).

     În obșt. Biserica Albă maj. doar la Grebenaț / Grebenac, pe malul Carașului ( continuă fâșia spre S ), fără alte pop., la fel ca în 1930. În obșt.Cuvin / Kovin nu sunt maj., doar min. la Deliblata / Deliblato ( 13% acum, 1/3 atunci ), Mramorac / Mramorak ( 13% acum, ¼ atunci ) și Cuvin / Kovin ( 4% acum, 17% atunci ). În obșt. Pancevo / Pančevo nu sunt maj., doar min. la Satu Nou / (Banatsko) Novo Selo ( 28% acum, dar ¾ atunci ) și Doloave / Dolovo ( 14% acum, ¼ atunci ).

     În obșt. Palilula ( distr. Belgrad ), reprezentând zona dintre Dunăre și Timiș, au min. imp. la Ofcea / Ovča ( 27% acum, 100% atunci ), unul din cele doar două așezări care au existat în zonă și înainte de ultimul război, după care s’au secat mlaștinile și s’au întemeiat noi așezări. Palilula însăși și alte câteva așezări din obșt. sunt pe malul belgrădean al Dunării. În obșt. Opovo nu sunt rom.

     În obșt. Covacița / Kovačica sunt doar la Uzdin, izolat, dar cu pop. f. numeroasă în general și maj. rom. de ¾ ( aproape totalitatea la 1930 ). În obșt. Alibunar sunt maj. la Nicolinț / Nikolinci și Sânmihai / Lokve și au maj. rel. la Seleuș / Seleuš ( de fapt ½, față de totalitatea din 1930 ), Alibunar ( 28% acum, 2/3 atunci ) și Pătrovăsâla / Vladimirovac ( 35% acum, cvasi-totalitatea atunci ). Pătrovăsâla e lângă Satu Nou și toate împreună formează o fâșie rom. care traversează districtul Banatului de Sud de la V la E, unde se întâlnește cu fâșia care merge de’a lungul graniței cu România. În obșt. Plandiște / Plandište sunt maj. la Sân-Ianăș / Barice / Sveti Jovan și min. la Mărghita / Margita ( 29% acum, un pic peste ½ atunci ).

     În obșt. Jitiște / Žitište sunt maj. la Torac / Torak ( fost Mare și Mic, ambele total rom. atunci și ușor maj. rom. acum ). În obșt. Becicherecul Mare / Zrenjanin / Veliki Bečkerek / Petrovgrad sunt maj. doar la Iancăid / Jankov Most, și min. la Ecica / Ečka ( 30% acum; atunci erau Ecica Mică sau Română, cu totalitate rom., și Ecica Mare sau Germană, cu o mică min. rom. ). În obșt. Seceani / Sečanj sunt doar la Sărcea / Sutjeska ( 28% acum; înainte Sărcea Nouă, cu totalitate rom., și Sărcea sau Sărcea Germană, fără rom. ). Nu există rom. în obșt. Novi Bečej și Nova Crnja și nici în întregul District al Banatului de Nord.

 

Maghiarii din Banatul Sârbesc / Hungarians in the Serbian Banat

     Banatul Sârbesc este inclus aici după Banatul Românesc datorită legăturii istorice dintre cele două regiuni, care nu au fost niciodate separate până la sfârșitul Primului Război Mondial. Descriere succintă în română, cu comparație bazată pe recensămintele din 2002 și 1930 ( pentru sursă, vezi aici ), urmată de hartă. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Negru = Tisa și Dunărea ( limita Banatului Sârbesc în interiorul Serbiei ). Numele localităților vor fi în formatul maghiară (/ maghiară fostă )/ sârbă (/ sârbă fostă ). Ref. = reformați ( vasta majoritate sunt romano-catolici ). Obșt. = obștină ( cel mai mic nivel de unitate administrativă în Serbia ).   

Reformed church in Torontálvásárhely / Debeljača

     The Serbian Banat is here included after the Romanian Banat because of the historic connection between these two areas, which were never separate until the end of the First World War. Brief description in Romanian, with comparison based on the 2002 and 1930 censuses ( for source, see here ), followed by map. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black = the Tisza / Tisa and Danube ( limit of the Serbian Banat inside Serbia ). Placenames will be in the format Hungarian (/ Hungarian formerly )/ Serbian (/Serbian formerly ). Ref. = Reformed ( the vast majority are Roman Catholics ).Obșt. = the smallest administrative unit in Serbia.

  

     Maghiarii din Banatul Sârbesc se concentrează în partea de N. În Dist. Banatul de Nord au maj. aproape abs. (47%), dar dintre obșt. propriu-zis bănățene sunt maj. doar în Čoka (52%). În Dist. Banatul Central sunt 13%, în Dist. Banatul de Sud sunt 5%. Comunitățile din centru și sud ( poate și cele din nord ) sunt rezultatul direct al colonizărilor habsburgice.

     În obșt. Törökkanizsa / Novi Kneževac / Turska/Mala/Nova Kanjiža sunt maj. la Majdan / Magyarmajdány și Rabe / Rábé și min. imp. la Törökkanizsa ( 1/3 acum, 2/3 în 1930 ), Oroszlámos / Banatsko Arandjelovo ( ¼ acum, ½ atunci ), (Kis)Sziget / Mali Siget ( ¼ acum, probabil maj. la 1930 dar nu apare ) și Filigyháza / Filič ( nu apare la 1930 ). Mai era atunci maj. magh. și la Obličevo, între timp disp. În obșt. Csóka / Čoka sunt maj. la Csóka, Padé / Padej, Hódegyháza / Jazovo, Kanizsamonostor / Banacki Monoštor și Egyházaskér / Verbica / Vrbica, au maj. rel. la Feketetó / Crna Bara ( 47%, un pic mai mult chiar decât în 1930 ) și min. imp. la Tiszaszentmiklós / Ostojičevo ( ¼ acum, 1/3 atunci ). Sunt ușor maj. și în întreaga obșt. În obșt. Nagykikinda / Chichinda Mare au maj. la Szaján / Sajan și min. imp. la Töröktopolya / Banatska Topola și Torontáloroszi / Rusko Selo ( ambele ½ în 1930 ). Atunci mai aveau și ½ în minusculul Bikács / Bikač, azi inclus în Basahíd / Bašaid.

     În obșt. Nova Crnja au maj. la Magyarcsernye / Nova Crnja și Tóba / Toba, la fel ca atunci. În obșt. Törökbecse / Novi Bečej nu au maj., dar sunt ¼ la Törökbecse ( atunci ¼ la Törökbecse, dar ½ la Aracs / Vranjevo, acum inclus ). În obșt. Bégaszentgyörgy / Žitište au maj. la Magyarittabé / Alsóittabé / Novi Itebej (ref.), (Torontál)Torda și Tamásfalva / Hetény / Hetin și min. imp. la Törzsudvarnok / Banatski Dvor ( 40% acum, atunci ¾ în Törzsudvarnok și 1/3 în Szőllősudvarnok / Banatski Dušanovac, azi inclus ). În obșt. Nagybecskerek / Zrenjanin au maj. la Magyarszentmihály / Mihajlovo și Lukácsfalva / Lukino Selo și min. imp. la Nagyerzsébetlak / Szlovák Lízika / Belo Blato / Elisenheim ( 1/3, la fel ca atunci ). Au avut maj. și la Torontálmuzslya / Mužlja, unde aveau încă în 1971, dar acum e inclus în Zrenjanin. În orașul Nagybecskerek / Zrenjanin doar 15% acum, cu tot cu Torontálmuzslya ( atunci ¼ fără ). În obșt. Torontálszécsány / Sečanj au maj. la Káptalanfalva / Busenje / Vladično Selo și min. imp. la Surján / Šurjan ( 42% acum, doar ¼ atunci ), Nezsény / Neuzina ( mai mult ca atunci ), Kanak / Konak ( 1/3, ca atunci ) și Bóka / Boka ( ¼, ca atunci ). 

     În obșt. Zichyfalva / Plandište au maj. la Ürményfalva / Jermenovci și min. imp. la Torontálújfalu / Markovičevo și Óléc / Stari Lec ( dar mult sub cei 1/3 de atunci ). În obșt. Alibunar nu sunt și n’au fost. În obșt. Antalfalva / Kovačica doar la Torontálvásárhely / Debeljača ( ref.; 53% acum, peste ¾ atunci ). În obșt. Pancsova / Pančevo au maj. rel. la Sándoregyháza / Ivanovo ( ½ atunci ). Au avut maj. rel. și la Hertelendyfalva / Vojlovica, unde la 1971 erau încă 1/3 ( secui bucovineni ref. din Andrásfalva ), între timp anexat la Pančevo. În obșt. Kevevár / Kovin au maj. la Székelykeve / Skorenovac ( secui din toate cele 5 sate bucovinene ) și maj. rel. la Emánueltelep / Šumarak. În obșt. Fehértemplom / Bela Crkva doar la Udvardszállás / Dobričevo. În obșt. Vršac / Versec au maj. la Fejértelep / Šušara.