Românii din Ungaria / Romanians in Hungary

     Sunt prezenți în proximitatea graniței româno-ungare, în partea ei sudică, în proporții probabil mult scăzute față de trecut ( vezi ex. pentru 1890 ). Sunt în general ortodocși ( vezi Episcopia Ungariei ), în afară de unii greco-catolici spre extremitatea nordică ( Pocei / Pocsaj, Leta Mare / Létavértes, Bedeu / Bedő ) și baptiști. În sec. XIX românii se întindeau probabil și mai mult înspre nord, procesul de maghiarizare ( la ei și la ucrainenii de acolo ) ducând însă la apariția comunității maghiarilor greco-catolici din NE Ungariei și unele sate din jud. Satu Mare / Sătmar ( vezi Maghiarii din Sătmar ). De exemplu, greco-catolicii reprezintă astăzi 9% din pop. comitatului Hajdú-Bihar, 18% din cea a comitatului Szabolcs-Szatmár-Bereg și 7% din cea a comitatului Borsod-Abaúj-Zemplén ( în primul caz este vorba în principal de urmași ai românilor, în ultimele două cazuri de urmași ai ucr. ). Pop. ortodoxă română din Ungaria nu este însă mai numeroasă decât cea de etnie română. Hartă, urmată de descrierea succintă în română, bazată în general pe recensământul din 2001 ( pentru sursă, vezi aici ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%, turcoaz = 4-10%. Steaguri = localități cu biserici românești, dar rămase fără pop. românească ( vezi sursa aici ). Romf. = românofoni, ort. = ortodocși, a.c. = ”alte credințe” conform recensământului ( ortodocșii nu apar ca atare ) etc. Numele localităților vor fi în formatul română / maghiară. 

Romanian Orthodox church in Giula / Gyula

     They are present by the Romanian-Hungarian border, in its southern section, probably in much lower proportions than in the past ( see e.g. for 1890 ). They are mostly Orthodox, except for a few Greek Catholics towards the North ( churches in Pocei / Pocsaj, Leta Mare / Létavértes and Bedeu / Bedő ) and Baptists. In the 19th c. Romanians were probably spread further to the north, but the Magyarisation process has led ( as with Ukrainians there ) to the emergence of the Hungarian Greek Catholic group in northeastern Hungary and some villages in Romania's county Satu Mare / Sătmar ( see Hungarians in Sătmar ). For instance, Greek Catholics form today 9% of the population in Hungary's county Hajdú-Bihar, 18% in county Szabolcs-Szatmár-Bereg and 7% in county Borsod-Abaúj-Zemplén ( in the first case they are chiefly descendants of Romanians, in the last two cases descendants of Ukrainians ). Nonetheless, Hungary's Romanian Orthodox population is not bigger than the ethnically Romanian one. Map, followed by brief description in Romanian, mostly based on the 2001 census ( see source here ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%, turquoise = 4-10%. Flags = local communities with Romanian churches, but with no Romanian population left ( see source here ). Romf. = Romanian speakers, ort. = Orthodox, a.c. = ”other denominations” according to the census ( the Orthodox do not appear as such ) etc. Placenames will be in the format Romanian / Hungarian.

     În comitatul Csongrád la Cenadu Unguresc / Magyarcsanád (11%, doar 9% după naț., 16% ort. rom.). În comitatul Békés sunt 1%, anume la: Aletea / Elek (5%, doar 2% romf. în mod curent, 4% gr.-cat., 5% ‘alte credințe’), Bătania / Battonya (2%, 7% ‘alte credințe’), Giula / Gyula (2%, 1% romf. curent, 4% ‘a.c.’), Kétegyháza / Chitighaz (25%, doar 15% după naț., 36% ‘a.c.’), Méhkerék / Micherechi (68%, doar 60% după naț., 71% ‘a.c.’), Otlaca-Pustă / Pusztaottlaka (17% romf., doar 5% în mod curent, 32% ‘a. c.’). În comitatul Hajdú-Bihar sunt la: Bedeu / Bedő (46%, doar 25% romf. curent, 74% gr.-cat.), Săcal / Körösszakál (16%, doar 1% romf. curent, 27% ‘a.c.’), Apateu / Körösszegapáti (15%, doar 6% romf. curent, 24% ‘a.c.’; în 1938 32%, 39% ort. rom.), Pocei / Pocsaj (1%, mai puțini romf., 32% gr.-cat.), Vecherd / Vekerd (15%, fără romf., 48% ‘a.c.’). Mai există oficial parohii ort. rom. și filii ( în paranteză ”alte credințe” conform recensământului ): în comitatul Hajdú-Bihar la Peterd / Mezőpeterd (13% ), Darvaș / Darvas (11%), Cheresteșu Bihorului / Biharkeresztes (1%), Pusta Cărmăjdului / ?, Homorogu Unguresc / Magyarhomorog (1%), Ifalău / Berettyóújfalu (2%) și Jaca / Zsáka (8%), în comitatul Békés la Bichiș / Békés (4%), Bichișciaba / Békéscsaba (1%), Ciorvaș / Csorvás, Doboz, Șecard / Sarkad (1%), Sarvaș / Szarvas, Vareu / ?, Uichighioș / Újkígyós (2%), Megieșhaz / Medgyesegyháza (2%), Leucușhaz / Lőkösháza și Crâstor / Sarkadkeresztúr (7%) și în comitatul Csongrád la Seghedin / Szeged (2%, din care mulți pot fi de origine sârbă), Macău / Makó (1%), Dâmbighaz / Dombegyház, Patfal / Apátfalva și Nădlacu Unguresc / Nagylak (dar nu mai mult de 3 ort. în 2001). Parohie gr.-cat. rom. (cel puțin la origine) și la Leta Mare / Létavértes (24% gr.-cat.).

 

Maghiarii din Maramureș și Sătmar (confesiuni) / Hungarians in Maramureș and Sătmar (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Satu Mare / Sătmar și Maramureș ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Există în aceste zone un echilibru între romano-catolici și reformați. În general, confesiunea reformată marchează și aici prezența pop. maghiare vechi. Romano-catolicii maghiari sunt în zona de câmpie a Sătmarului în general șvabi maghiarizați sau rezultat al asimilării confesionale produse de aceștia. Pop. maghiară din așezările miniere ( în special în zona auriferă din Sătmarul de munte, i.e. Baia Mare și împrejurimile, dar și așezarea cupriferă Băile Borșa sau ocne precum Șugatag sau Coștiui ) este covârșitor catolică, în mare parte rezultatul colonizărilor din perioada habsburgică. Acestea rezultau cel mai adesea în noi așezări industriale cu pop. catolică adusă din diferite state habsburgice și etnic eterogenă, dar în bună parte germanofonă, ulterior asimilată la etnia maghiară. Unii romano-catolici pot fi pur și simplu rezultat direct al eforturilor Contrareformei sec. XVIII. În zona de câmpie a Sătmarului, lângă granița cu Ungaria, există și o considerabilă pop. maghiară greco-catolică, rezultatul maghiarizării rom. și ucr. în sec. XIX-XX.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, galben = greco-catolici, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + greco-catolici, verde = mixt romano-catolici + greco-catolici. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând cumva ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Maramureș / Máramaros and Satu Mare / Sătmar / Szatmár ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. In these areas there is a balance between Roman Catholics and Reformed. In general, the Reformed denomination signals here too the presence of an older Hungarian population. In the lowland area of Sătmar / Szatmár the Hungarian Roman Catholics are generally Magyarised Swabians or the result of the denominational assimilation they produced. The Hungarian population of the mining settlements ( especially in the gold-mining region in the Sătmar highland, i.e. Baia Mare / Nagybánya and its environs, but also the copper-mining settlement Băile Borșa / Borsabánya or the salt mines in Ocna Șugatag / Aknasugatag and Coștiui / Rónaszék ) is overwhelmingly Catholic, to a great extent as a result of colonisations during the Habsburg period. These used to result most often in new industrial settlements with a Catholic population brought from various Habsburg states and ethnically diverse, but to a great extent German-speaking, later on assimilated to the Hungarian ethnic group. Some Roman Catholics can be simply the direct result of the 18th-c. Counter-Reformation. In the lowland area of Sătmar / Szatmár, next to the border with Hungary, there is also a significant Greek Catholic Hungarian population, the result of 19th- and 20th-c. Magyarisation.     

     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Greek Catholics, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Greek Catholics, green = mixed Roman Catholics + Greek Catholics. Communities with two markers are classified as three-denominational, the markers' succession suggesting somewhat the respective proportions.