Confesiuni în Ținutul Secuiesc (hartă) / Denominations in the Szekler Land (map)

Mai jos este harta corespunzătoare textului din postul anterior și care reprezintă confesiunile tradiționale maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld. Linia neagră e conturul celor șase scaune secuiești luate în considerație. Linia albastră este linia de demarcație dintre catolici și protestanți ( adică reformați + unitarieni ). În afară de această linie există următoarele culori: albastru (catolici), roșu sau violet deschis (reformați), galben (unitarieni), violet (mixt catolici + reformați), portocaliu-roșu (mixt reformați + unitarieni), verde (mixt catolici + unitarieni), maro (mixt catolici + reformați + unitarieni), turcoaz (un caz special, detalii mai târziu). Pentru alte instrucțiuni, vezi postul anterior.

The map below corresponds to the text in the previous post and represents the traditional Hungarian denominations in the Szekler Land / Székelyföld. The black line is the outer border of the six Szekler seats under consideration. The blue line is the separation line between Catholics and Protestants (i.e. Reformed + Unitarians). Besides this line we have the following colours: blue (Catholics), red or light violet (Reformed), yellow (Unitarians), violet (mixed Catholic + Reformed), orange-red (mixed Reformed + Unitarians), green (mixed Catholics + Unitarians), brown (mixed Catholics + Reformed + Unitarians), turquoise (one special case, on which more later). For more instructions, see preceding post.

View Confesiuni în Ținutul Secuiesc / Denominations in the Szekler Land

Confesiuni în Ținutul Secuiesc (listă) / Denominations in the Szekler Land (list)

Textul care urmează descrie în mare geografia confesională a populației maghiare din Ținutul Secuiesc / Székelyföld ( fără Scaunul Arieșului / Aranyos ). Sfaturi pentru a'l înțelege: 1) Pentru simplificare se face abstracție de Bisericile românești tradiționale ( ortodoxă și greco-catolică ) și de confesiunile neo-protestante, atei etc; sunt luate în considerare doar confesiunile romano-catolică, reformată și unitariană, ultimele două tratate împreună la început sub sintagma 'protestanți' ( sintagma nu se vrea neapărat exactă din punct de vedere teologic, dar are o relevanță istorico-socială ); 2) Conceptul de 'mixt' are un înțeles destul de larg: este mixtă o localitate în care majoritatea ( absolută sau relativă ) nu depășește dublul celei mai puternice minorități sau îl depășește fără să fie însă mai aproape de triplu decât de dublu; formula ar fi majoritate ≤ 2,5 × minoritate; calculul l'am făcut în minte și nedetaliat, deci pot fi mici inadvertențe acolo unde coeficientul era apropiat de 2,5; 3) abrevierile ar trebui să se înțeleagă de la sine; 4) Numele de localități sunt în formatul nume românesc (/ fost nume românesc) / nume maghiar, paranteza reprezentând elementul care poate lipsi; 5) punctele liniei de demarcație sunt în formatul 'localitate catolică ( + loc. catolică ...) și loc. protestantă ( + loc. protestantă ... ); 6) localitățile de la sud de linia de demarcație care nu sunt prezentate explicit ca unitariene sau mixte sunt reformate. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar

The following text describes in general terms the denominational geography of the Szekler Land / Székelyföld ( without Arieș / Aranyos Seat ). Tips for understanding: 1) For the sake of simplification, I have ignored the traditional Romanian Churches ( Orthodox and Greek Catholic ), as well as the neo-protestants, atheists etc.; I have only considered the Roman Catholic, Reformed and Unitarian denominations, at first treating the latter two as a unified whole under the label 'Protestants' ( the label is not necessarily accurate from a theological point of view, but has a certain social-historical relevance ); 2) the concept of 'mixed' ( Romanian 'mixt' ) has a pretty wide meaning here: a community is mixed if the majority ( whether absolute or relative ) is no bigger than double the strongest minority or is slightly bigger, but not closer to triple than to double; the formula would be majority ≤ 2,5 × minority; I've made the calculations in my head and without going into details, so there might be inaccuracy where the multiplication factor was close to 2,5; 3) abbreviations should be self-understood; 4) place-names are in the format Romanian name (/ former Romanian name) / Hungarian name, the brackets indicating here the element that can be sometimes absent; 5) the points on the separation line are in the format 'Catholic place ( + Catholic place ... ) and ( Romanian ”și” ) Protestant place ( + Protestant place ... )'; 6) communities south of the separation line and not mentioned explicitly as Unitarian or mixed are Reformed. I'm sorry that it was not practical to translate the list into Romanian, but it should be understandable; see also next post ( the map ). Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Biserica reformată din Cetate / Citadel Reformed Church ( Târgu Mureș / Marosvásárhely )

Linia de demarcație dintre catolici și protestanți în Ținutul Secuiesc (albastru pe hartă) trece:



- pe lângă zona mixtă A (maro; vezi mai jos)
- printre Călugăreni / Michaza / Mikháza și Mărculeni
- printre Mătrici / Chișiniș / Nyárádköszvényes și Șilea Nirajului / Nyárádselye
- peste zona mixtă B ( violet; Sovata și Praid )



- printre Corund / Korond și Ocna de Jos / Alsósófalva
- Atia / Atyha și Ocna de Sus / Felsősófalva + Șiclod / Siklód + Cușmed / Küsmöd
- Păuleni / Palfalău / Székelypálfalva și Firtușu / Firtosváralja



- Lupeni / Farkaslaka și Păltiniș / Kecsed + Satu Mic / Kecsedkisfalud
- Morăreni / Malomfalău / Nyikómalomfalva și Mihăileni / Székelyszentmihály
- Dobeni / Székelydobó și Cobătești / Kobátfalva + Cădaciu Mare / Nagykadács + Cădaciu Mic / Kiskadács + Șimonești / Siménfalva + Porumbenii Mari / Golumba Mare / Nagygalambfalva
- Beta / Béta și Aluniș / Székelymagyaros + Mugeni / Bighiș / Bögöz
- Beta și Hoghia / Hogia / Hodgya + Forțeni / Farcád + Cireșeni / Sükő
- Polonița / Székelylengyelfalva și Forțeni, peste zona mixtă C ( cu Odorheiu Secuiesc )
- Călugăreni / Homorod-Remetea / Homoródremete și Ghipeș / Gyepes
- Lueta / Lövéte și Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva + Aldea / Abășfalău? / Abásfalva + Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
- urmează limita dintre jud. Harghita și Covasna prin Munții Harghitei

- Bixad / Sepsibükszád și Herculian / Magyarhermány / Hărmanu Unguresc
- Ozunca-Băi / Uzonkafürdő / Uzonkatelep și Bățanii Mari / Nagybacon ( Sepsibacon + Telegdibacon )
- Valea Zălanului / Zălanpătac / Zalánpatak și Aita Seacă / Szárazajta
- peste loc. mixtă Malnaș-Băi / Málnásfürdő
- peste Munții Bodocului
- Alungeni / Futásfalva și Icafalău / Ikafalva
- Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely și Icafalău / Ikafalva

- peste zona D ( Cernat și Mărtineni )
- Peteni / Székelypetőfalva și Tamașfalău / Székelytamásfalva
- Harale / Harály + Ghelința / Gelence și loc. mixtă Zăbala / Zabola.

Zonele mixte menționate de’a lungul traseului sunt A, B, C și D. Zona A triconfesională:

     - Icland / Ikland (echilibrat)
     - Călușeri / Székelykál (preponderent cat.)
     - Vadu / Vadad (preponderent unit.)
     - Grâușorul / Buza / Buzaháza (preponderent cat. și ref.)
     - Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton (echilibrat)
     - Vărgata / Csíkfalva (preponderent ref. și unit.)
     - Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva (preponderent cat. și unit.).
Zona B cat.-ref.:
     - Săcădat / Szakadát, Sovata / Szováta (mai demult cat.), Praid / Parajd și Becaș / Békástelep.
Zona C cat.-ref.:
     - Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely (dar fostele sate:
               - Beclean / Betlenfalău / Székelybetlenfalva
               - Cădișeni / Kadicsfalva
               - Sâmbăteni / Szombatfalva au fost cat. înainte de încorporare)
     - Feliceni / Felsőboldogfalva.
Zona D cat.-ref.: Mărtineni / Kézdimartonfalva (mai demult ref.) și Cernat / Csernatón ( Cernatu de Jos mixt la 1900, dar ref. la 1850; Cernatu de Sus ref. ).

Reformed church in Ilieni / Illyefalva

La N de linie toate loc. sunt cat. ( mai puțin unde sunt români, evident ). Loc. triconfesionale la S (maro):

1)     - Dumitreștii / Demeterfalva (preponderent ref.)
        - Troița / Sânharomșag / Szentháromság (preponderent cat.)

2)     - Calnic / Kálnok (mixt cat.-ref., preponderent cat.)
        - Valea Crișului / Sepsikőröspatak (cat., mai demult mixt cat.-unit.)
        - Arcuș / Árkos (triconfesional echilibrat)
3)     - Sâncraiu / Sepsiszentkirály (mai demult ref.-unit.)

Loc. mixte cat.-ref. la S (violet):
1)     - Atid / Etéd (mai demult ref.)
2)     - Vasileni / Homoródlászló, Iașu / Jásfalva
3)     - Baraolt / Barót (mai demult cat.)
4)     - Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy (mai demult ref.)
        - Chilieni / Kilyén
        - Coșeni / Szotyor
        - Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva
        - Ilieni / Illyefalva (mai demult ref.)
5) Zăbala / Zabola
6) Comandău / Kommandó.

Loc. mixte ref.-unit. (oranj):

1)     - Gălești / Nyárádgálfalva
        - Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló
        - Maiad / Nyomát
        - Gălățeni / Szentgerice
2)     - Crișeni / Crișpatac / Kőrispatak
        - Bezid / Bözöd

3)     - Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr (mai demult mult mai ref.)
        - Filiaș / Fiatfalău / Fiatfalva
        - Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva
        - Secuieni / Uisechel / Újszékely
4)     - Mujna / Székelymuzsna (mai demult ref.)
5)     - Aita Mare / Nagyajta
        - Belin / Bölön
6)     - Chichiș / Kökös.

Două mari zone unit. ( linii galbene ) în partea de la S de limită:

1) delimitată de:
        - Inlăceni / Énlaka
        - Laz-Firtănuș / Firtosiláz
        - Laz-Șoimuș / Solymosiláz
        - Șoimușu Mic / Kissolymos
        - Cechești / Csekefalva
        - Chedia Mare / Nagykede
        - Chedia Mică / Kiskede
        - Nicoleni / Székelyszentmiklós
        - Șimonești / Siménfalva
        - limita cu cat. până la Firtușu / Firtosváralja. Toate menționate sunt unit.

2) delimitată de:
        - Chinușu / Sulfureni / Kénos
        - Locodeni / Lokód,
        - Merești / Homorod-Almaș / Homoródalmás
        - Rareș / Recsenyéd
        - Sânpaul / Homoródszentpál
        - Petreni / Homoródszentpéter
        - Ionești / Homoródjánosfalva
        - Orășeni / Városfalva
        - Satu Nou / Homoródújfalu
        - Vârghiș / Vargyas
        - limita cu cat. până la Ghipeș. Toate menționate sunt unit.
În această zonă 2 se află loc. mixte unit.-cat. (foste unit.; verde)
        - Crăciunel / Karácsonyfalva
        - Ocland / Oklánd
și loc. mixtă unit.-ref. Mărtiniș / Homorod-Sânmărtin / Homoródszentmárton (oranj).
Alte loc. unit. în Secuime:
     - Săbed / Szabéd
     - Roua / Rava;
     - Dârjiu / Székelyderzs.
Altă loc. mixtă cat.-unit.: Jacodu / Magyarzsákod.

Bezidu Nou / Bözödújfalu e un caz special ( detalii mai târziu ).

Roman Catholic Church in Cârța / Csíkkarcfalva

Secuii și Ținutul Secuiesc / Szeklers and the Szekler Land

     În România maghiarii reprezentau în 2002 6,6% din populație, 20% în Transilvania și Partium. Aproximativ jumătate dintre ei sunt secui ( székelyek ). Diferența dintre secui și alți maghiari ține în primul rând de auto-identificare și de un anumit context istorico-administrativ. Particularitățile lingvistice sau de altă natură sunt greu de stabilit. Înțelesul practic al termenului 'secui' este 'maghiar din Ținutul Secuiesc / Székelyföld' și în acest fel va fi folosit aici. Cu toate acestea, e interesant de remarcat că la 1839, când administrația Transilvaniei folosea încă categorii separate pentru maghiari (ne-secui) și secui, erau consemnați și 'maghiari' (adică ne-secui) în unele localități secuiești și secui în unele localități din afara Ținutului Secuiesc. Ținutul Secuiesc a existat până la 1876 ca reuniune a cinci unități autonome numite 'scaune' ( szék ): Ciuc / Csík ( reședința la Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( reș. la Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( reș. la Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék și Arieș / Aranyos ( reș. la Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ). Primele patru reprezintă teritoriul colonizat de secui probabil în sec. XI-XII și unde par să fi venit dinspre vest, din alte zone ale Transilvaniei, iar la origine din Câmpia Pannoniei. Scaunul Arieșului este rezultatul unei colonizări secundare, după sfârșitul sec. XIII. Înainte de mijlocul sec. XVI existau șapte scaune, înainte ca Sepsi ( reș. la Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( reș. la Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) și Orbai ( reș. la Covasna / Kovászna ) să fie unite în cele Trei Scaune. Existau și mici scaune filiale ( subordonate ): Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) și Cașin / Kászon în Ciuc, al Cristurului / Keresztúr și al Brăduțului / Bardoc în Odorhei, al Micloșoarei / Miklósvár în Sepsi ( ultimele două identificate mai mult sau mai puțin cu Ținutul Pădurii / Erdővidék ). Denumirile de mai sus sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Vezi mai jos harta scaunelor secuiești ( linii negre ), cele filiale fiind marcate cu linii gri (sursa: http://www.kia.hu/konyvtar). Enclava comitatensă (non-scăunală) din Munții Bodocului era o curiozitate a Ținutului Secuiesc, dar locuitorii săi apar ca secui la 1839 și probabil se identifică la fel și astăzi. Pentru mai multe informații: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys

     Hungarians in Romania were 6.6% of the population in 2002, 20% in Transylvania plus the other Hungarian territories taken from Hungary in 1918-1920. Roughly half of them are Szeklers ( székelyek ). The separation between Szeklers and other Hungarians lies mainly in self-identification and a certain historical and administrative context. Linguistic characteristics or of any other are hard to pin down. The practical meaning of 'Szekler' is 'Hungarian from the Szekler Land / Székelyföld' and will be used here in this way. Nevertheless, it is interesting to note that in 1839, when Transylvanian authorities still used separate categories for (non-Szekler) Hungarians and Szeklers, 'Hungarians' (i.e. non-Szeklers) were being recorded occasionally as living in some Szekler communities, as well as Szeklers in communities outside of the Szekler Land. The Szekler Land existed until 1876 as the reunion of five autonomous entities called 'seats' ( szék ): Ciuc / Csík ( seat in Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( seat in Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( in Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék ( 'the Three Seats' ) and Arieș / Aranyos ( in Unirea / Vințu de Sus / Felvinc). The first four represent the territory colonised by Szeklers probably in the 11th-12th c. and where they seem to have arrived from the west, i.e. from other areas of Transylvania and originally from the Pannonian Plain. Aranyos Seat is the result of secondary colonisation, after the late thirteenth century. There used to be seven seats before the mid-16th c., when Sepsi ( seat in Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( in Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) and Orbai ( in Covasna / Kovászna ) were merged into the Three Seats. There were also 'filial' ( i.e. subordinate ) seats: Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) and Cașin / Kászon in Ciuc / Csík, Cristur / Keresztúr and Brăduț / Bardoc in Odorhei / Udvarhely, Micloșoara / Miklósvár in Sepsi ( the latter two identified more or less with Ținutul Pădurii / Erdővidék, 'Forest Country' ). The names above are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. See below the map of the Szekler seats ( black lines ), with the subordinate seats delineated in gray (source: http://www.kia.hu/konyvtar). The county ( i.e. non-seat ) enclave in the Bodoc Mountains was something of a curiosity in the Szekler Land, but its inhabitants are recorded as Szeklers in 1839 and probably identify as such to this day. For more information: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys

View Ținutul Secuiesc / Székelyföld / Szekler Land

Introducere / Introduction

Acesta nu este un blog în sensul 'clasic' al cuvântului, ci o bază de date ce își propune să descrie minoritățile culturale din România dintr'o perspectivă în același timp geografică și demografică. Prin 'minorități culturale' înțeleg minorități etnice, lingvistice sau religioase. Scopul nu este descrierea istorică, dar informații generale referitoare la trecutul diferitelor minorități vor apărea acolo unde sunt necesare. De asemenea, aria temporală a bazei de date se întinde de la recensământul din 2002 în trecut, ajungând uneori până la mijlocul secolului al XIX-lea. Informațiile vor apărea uneori sub formă de hărți, uneori sub formă de text, cel mai des amândouă. S'ar putea ca unele minorități să fie omise. Îi voi omite probabil pe țigani, pentru că nu îmi este clar dacă statisticile oficiale sunt relevante în a descrie o minoritate cu contururi atât de vagi.

Voi căuta întotdeauna să citez sursele folosite, dar îmi cer scuze în avans dacă uneori acest lucru nu mai este posibil. Nimic din această bază de date nu se bazează pe cercetare proprie la prima mână, dar cele mai multe materiale sunt rezultatul unei munci adesea foarte laborioase de prelucrare de date oficiale. Unde sursele folosite ridică semne de întrebare privind exactitatea, ele vor fi semnalate. Orice date care se referă explicit la prezent sau care nu au referință temporală vizează de fapt recensământul din 2002. NB În imensa majoritate a cazurilor procentajele vor fi rotunjite la unitate. Această rotunjire se face nu pe de' întregul după unitate ci de'o parte și de alta a ei: ex. '7%' înseamnă orice procentaj cuprins între 6,50% și 7,49%. Comentariile sunt binevenite, completările și informațiile suplimentare chiar căutate. Comentariile jignitoare sau șovine nu vor fi permise, iar manifestările de naționalism în general vor fi tratate cu circumspecție.

This is not a blog according to the established meaning of the word, rather a database which aims to describe Romania's cultural minorities from a point of view at the same time geographical and demographic. 'Cultural minorities' means here ethnic, linguistic or religious minorities. The goal is not historical description, but general information about the history of the various minorities will be given whenever necessary. Also, the time frame of this database extends from the 2002 census into the past, sometimes as far back as the mid-19th century. The information will appear sometimes as maps, sometimes as text, most often both. Some minorities may be omitted. I will probably omit the Gypsies, since it is not clear to me whether official statistics are relevant when trying to describe a minority so vaguely delineated.

I will always try to cite the sources I've used, but I do apologise from the start if this will at times prove impossible. Nothing in this database is based on primary research of my own, but most of the material is the result of my often very painstaking work with official data. Wherever the sources seem to have accuracy problems, I will flag them. Any data that refer explicitly to the present or which have no time reference reflect in fact the 2002 census. Please note that in the vast majority of cases percentages will be rounded to whole numbers. This rounding will be made not wholly after the number, but on each side of it: e.g. '7%' means any percentage between 6,50% and 7,49%. Commentaries are welcome, additional information even sought. Offensive or chauvinistic commentaries will not be allowed and expressions of nationalism in general will be treated cautiously.