Maghiarii din SV Transilvaniei (listă) / Hungarians in SW Transylvania (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Sibiu, Alba ( + întregul fost Scaun al Arieșului ) și Hunedoara. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

Bethlen Gábor Hungarian National College in Aiud / Nagyenyéd

           The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Sibiu / Szeben, Alba / Fehér ( + the entire former Aranyos Seat ) and Hunedoara / Hunyad. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
     

     Sibiu / Nagyszeben / Hermannstadt ( 2%, peste 10% în perioada dualistă, 13% la 1930, când erau 5% ref. și 13% rom.-cat.; în 2002 cam ¼ dintre magh. erau luth. s.-p. ), Săcădate / Oltszakadát ( 19%, f. similar tot timpul; toți luth. s.-p. ), Ocna Sibiului / Vízakna ( 10%, de la 31% la 1850; toți ref., dar există și 2% rom.-cat. ), Tălmaciu / Nagytalmács / Talmesch ( 1%, dar 16% la 1930, când erau 8% ref. și 16% rom.-cat., probabil 8% magh. cat. și nu mai mult de 8% germani cat. din 40% germ. ), Lazaret / Turnu Roșu / Verestorony ( 21% la 1910, 13 cat. și 8 ref. ), Sângătin / Kisenyed ( 0%, de la 12% la 1850, cam 2/3 ref. și 1/3 cat. ), Nou Român / Oláhújfalu ( 10% prin rotunjire, cam la fel tot timpul; 7% ref., restul probabil adventiști ), Alămor / Alamor ( 1%, peste 10% de la început până la 1920, ref.; + Dealul Alămorului / Lászlótanya, cu 32% la 1910 și apoi fără nici unul la 1966 )   
     

Reformed church in Ocna Sibiului / Vízakna

     Mediaș / Medgyes / Mediasch ( 12%, 6% ref., 1% unit., 1% luth. s.-p., 4% rom.-cat.; un vârf de 27% la 1930, când erau 11% ref., 1% unit., 20% rom.-cat., 34% luth. ), Colonia Ighișului ( 11% la 1966; anexată la Ighișu Nou ), Copșa Mică / Kiskapus / Klein-Kopisch ( 11%, scădere continuă de la 79% în 1850; 6% rom.-cat., 3% luth. s.-p., 2% ref., la 1850 erau doar luth. și cat., în proporție de 14/6 ), Țeline / Pusztacelina ( 4%, dar peste 10% între 1880 și 1977; ref. ), Sădinca / Szedinkatanya ( 27% la 1910, apoi fără la 1966; ref. )

     

Reformed and Roman Catholic churches in Micăsasa / Mikeszásza

     Micăsasa / Mikeszásza ( 6%, peste 10% de la înc. la 1930; la 1850 cam 10% luth. și 5% rom.-cat.; ca și în alte cazuri, luth. par să se transforme de la 1857 în ref., ceea ce sugerează o greșeală la 1850 ), Șalcău / Salkó ( 0, de la 15% la 1850; ref. ), Văleni / Külterület ( 8%, 15% la 1910, reapare din 1966; în general ref. ), Bârghiș / Bürkös ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Boarta / Mihályfalva / Barta ( 28%, ref., de la 11% la 1850, când erau și cat. ), Buia / Bólya ( 16%, la fel tot timpul; rom.-cat., dar la înc. erau marea maj. ref.; + Petișu de Jos, apare doar la 1966, 20% )   

     

     Dumbrăveni / Elisabetopol / Erzsébetváros ( 14%, 28% la 1850, 38% la 1930; 3% rom.-cat., 10% ref., 1% luth. s.-p.; în primele recensăminte raportul rom.-cat./ref. era de cam 2-3/1, excluzându’i pe arm.-cat. ), Ernea / Ernye ( 11%, vârf similar la 1890; 2% rom.-cat., 7% ref. ), Alma ( Mică Săsească ) / Küküllőalmás / Szászalmás ( 33%, de la 21% la 1850; ref. ), Șmig / Somogyom ( 23%, cam la fel tot timpul; 12% cat., 10% ref., similar tot timpul ), Blăjel / Balázstelke ( 16%, de la 3% la 1850; ref. ), Păucea / Pócstelke ( 17%, cam la fel tot timpul; ref. )

     

     Alba Iulia / Bălgrad / Gyulafehérvár ( 3%, dar 19% la 1850, similar la 1930, oficial 45% la 1910; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte cat. ), Bărăbanț / Borbánd ( 2%, dar 34% la 1850, similar la 1930; cat. ), Cugir / Kudzsir ( 2%, similar la 1850, dar 10% la 1930; cat. ), Fețeni / Fecehavas ( 10% prin rotunjire în 1966 ), Zlatna / Zalatna ( 1%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt, până de curând cat. ), Baia de Arieș / Aranyosbánya ( 1%, de la 10% la 1850; cat., actualmente mixt cat.-ref. ), Abrud / Abrudbánya ( 2%, 30% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. ), Oiejdea / Vajasd ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Ighiu / Magyarigen ( 1%, 27% la 1850, 11% la 1930; mixt cat.-ref. ), Roșia Montană / Verespatak ( 4%, din care 3% romf.; 21% la 1850, similar la 1930; cat., dar în trecut și o minoritate unit. puternică ), Sântimbru / Marosszentimre ( 2%, similar la 1850, dar 16% la 1930; mixt cat.-ref. ), Vințu de Jos / Alvinc ( 2%, similar la 1930, dar 34% la 1850, deja 18% la 1910; cat., mai demult mixt cat.-ref. )

   

Roman Catholic Cathedral in Alba Iulia / Gyulafehérvár 

     

     Blaj / Balázsfalva ( 5%, dar 10% la 1850, similar la 1930; mixt cat.-ref. de la sf. sec. XIX, înainte rom.-cat.; + Blaj-Sat / Kisbalázsfalva, 25% la 1850; ref., tinzând ulterior spre mixt cat.-ref. ), Petrisat / Petrifalău ? / Magyarpéterfalva ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Tiur / Tűr ( 24%, similar tot timpul; cat. ), Teiuș / Tövis ( 5%, 24% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Beldiu / Marosbéld ( 0, de la 10% la 1850, ref. ), Căpud / Magyarkapud ( 23%, similar la 1930, dar 37% la 1850; ref. )

     

Reformed church in Teiuș / Tövis

Reformed church in Cricău / Boroskrakkó

     Bucerdea Grânoasă / Buzásbocsárd ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Pădure / Székelyhegytanya ( 48%, din care 4% romf.; în 1966 43%, din care 8% romf.; ref. ), Pânca ( 26% și 6% rom. maghf.; în 1966 3% și 22% rom. maghf. ), Șoimuș / Magyarsolymos ( 49%, de la 63% la 1850; ref. ), Cornu / Kornujalja ( 24% sau 5 din 21, 39% în 1966, după care scăderi masive de pop. tulbură statisticile, ex. 70% în 1992; ref. ), Rădești / Tâmpăhaza / Tompaháza ( 9%, similar tot timpul, 11% în 1992; ref.; + Uifalău / Magyarújfalu / Szászújfalu, 34% la 1850 și similar ulterior; ref. ), Leorinț / Lőrincréve ( 57%, similar tot timpul; ref. )        

     

     Alecuș / Elekes ( 43% în 1992, în rest aproape 0, probabil migrație temporară ), Biia / Magyarbénye ( 16%, similar tot timpul; ref. ), Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós ( 63%, similar la 1930, dar 48% la 1850; mixt ref.-unit. ), Sântămărie / Boldogfalva ( 54%, similar la 1930, 39% la 1850; ref. ), Cetatea de Baltă / Küküllővár ( 23%, similar tot timpul; ref. de la sf. sec. XIX, înainte mixt cat.-ref. )
   

Bethlen noble mansion in Sânmiclăuș / Betlenszentmiklós

   

     Aiud / Nagyenyed ( 16%, dar 66% la 1850, 51% la 1930; ref. ), Aiudul de Sus / Felenyed ( 17%, 30% la 1850, similar la 1930; ref. ), Ciumbrud / Csombord ( 26%, similar tot timpul; ref. ), Sâncrai / Enyedszentkirály ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Lopadea Nouă / Lopadea Ungurească / Magyarlapád ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Asinip / Asszonynépe ( 3%, de la 22% la 1850; ref. ), Băgău / Magyarbagó ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Beța / Magyarbece ( 99%, de la 88% la 1850; ref. ) 

     

 Teleki noble mansion in Uioara de Sus / Felsőmarosújvár

     Gâmbaș / Marosgombás ( 54%, similar tot timpul; ref. ), Mirăslău / Miriszló ( 35%, de la 54% la 1850; ref. ), Decea / Marosdecse ( 41%, cu un vârf de 56% la 1930 și 1966; ref. ), Ocna Mureș / Mureș-Uioara / Marosújvár(akna) ( 12%, 34% la 1850, similar la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Cisteiu de Mureș / Cisteiu Unguresc? / Magyarcsesztve ( 20%, similar la 1850, dar 32% la 1930; ref., mai demult mixt cat.-ref. ), Uioara de Sus / Felsőmarosújvár ( 8%, similar la 1850, 21% la 1930; ref. ), Heria / Hari ( 11%, similar tot timpul; ref. )

   

     Medveș / Ursu / Nagymedvés ( 99%, similar la 1930, 86% la 1850; ref. ), Sânbenedic / Magyarszentbenedek ( 28%, similar la 1850, 38% la 1930; ref. ), Șilea / Magyarsülye ( 32%, similar tot timpul; ref. )

     

Bethlen and Haller noble mansion in Cetatea de Baltă / Küküllővár

          

     Noșlac / Marosnagylak ( 19%, 32% la 1930; ref. ), Căptălan / Maroskáptalan ( 11%; ref. ), Copand / Maroskoppánd ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Stâna de Mureș / Ciuci / Maroscsúcs ( 34%, similar tot timpul; ref. ), Valea Ciuciului / Zilahipatak ( 19%, de fapt 3 din 16 pers.; ref. ), Lunca Mureșului / Cucerdea (Secuiască) / (Székely)kocsárd ( 36% magh., 55% la 1850, similar la 1930; ref. ), Războieni-Cetate / Feldioara-Războieni (/-Secuiască ?) / Székelyföldvár ( 6% magh., dar 12% la 1850, 25% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ( 17% magh., 88% la 1850, 49% la 1930, scădere masivă după anexarea Vereșmortului; ref.; + Vereșmort / Unirea II / Veresmart [ sat rom., anexat în anii ‘20 ] )

     

     Rimetea / Trascău / Torockó ( 76%, similar tot timpul; unit. ), Colțești / Trascău-Sângeorgiu / Torockószentgyörgy ( 98%, similar tot timpul; unit. ), Călărași / Hărăstaș / Harasztos ( 61%, similar tot timpul; ref. ), Bogata ( 14%, 26% la 1966, ref. ), Călărași-Gară ( 12%, mixt ref.-cat., sunt sate mai recente d.p.v. oficial ), Mihai Viteazu / Szentmihály ( 25%, 63% la 1930, Sânmihaiu de Jos / Alsószentmihály 37% la 1850 și Sânmihaiu de Sus / Felsőszentmihály 69% tot atunci; ambele mixte ref.-unit. ), Cheia / Mischiu / Mészkő ( 22%, 35% la 1850, similar la 1930; unit. ), Cornești / Șonfalău / Sinfalva ( 45%, 64% la 1850, similar tot timpul; mixt cat.-unit., dar la 1850 unit. )

     Moldovenești / Varfalău / Várfalva ( 73%, similar tot timpul; unit.; + Vălenii de Arieș / Răchiș / Aranyosrákos, 88% la 1930, 64% la 1850; unit. ), Bădeni / Bagiu / Bágyon ( 64%, 77% la 1850, similar la 1930; unit. ), Pietroasa / Ceagz / Csegez ( 29%, 51% la 1850, similar la 1930; unit. ), Plăiești / Chiend / Kövend ( 86%, similar tot timpul; unit. ), Stejeriș / Cârcedea / Kercsed ( 71%, similar tot timpul; ref. ), Poiana de Arieș / Aranyospolyán / Székelypolyán ( azi cartier în Turda; 47% la 1930, similar la 1850; ref. )

     

     Abucea / Abucsa ( 2%, de la 19% la 1850; mixt ), Gura Dobrii / Guradobra ( 16% la 1920, anexată ulterior la Dobra, de la 4% la 1850; cat. ), Ilia / Marosillye ( 1%, 19% la 1850, similar la 1930; cat., mai demult mixt ), Muncelu Mic / Kismuncsel ( 13%, 0 la 1850 și 1930; ref. ), Mintia / Marosnémeti ( 10% prin rotunjire, similar tot timpul; mixt ), Deva / Déva ( 8%, 24% la 1850, 35% la 1930; cat. cam de pe la 1900, înainte mixt cat.-ref.; îi includ probabil și pe urmașii bulgarilor chiproviceni din sec. XVIII, care mai erau încă consemnați de administrație la 1839 ), Bârcea Mică / Kisbarcsa ( 9%, din care aproape 2% romf., mai puțini la 1850, dar 15% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult ref. ), Cristur / Csernakeresztúr ( 57%, similar la 1930, dar 2% la 1850; a fost o imigrație puternică între 1910 și 1920, a secuilor bucovineni; cat., după imigrație ), Hărău / Haró ( 14%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Chimindia / Kéménd ( 4%, 20% la 1850, similar la 1930; ref. ) 
     

Deva / Déva: the princely residence and the medieval fortress

     Simeria / Colonia-Pișchi / Piskitelep ( 4%, 75% la 1850, 37% la 1930; mixt cat.- ref., mai demult cat., pe lângă germ. cat.; + Biscaria / Dédács, 59% la 1910, în urma unei imigrații; mixt cat.-ref. ), Rapoltu Mare / Nagyrápolt ( 1%, 15% la 1850, similar la 1930; ref. ), Turdaș / Tordas ( 5%, 25% la 1850, 16% la 1930; ref. ), Orăștie / Szászváros ( 3%, 21% la 1850, similar la 1930; mixt ref.-cat. ), Geoagiu-Băi / Feredőgyógy ( 1%, apar la 1977 cu 19%, apoi dispar imediat sau sunt asimilați; cat. ), Săcărâmb / Nagyág ( 5%, similar la 1850, 15% la 1930, prin asimilarea germ. austrieci mineri; cat.), Baia de Criș / Körösbánya ( 1%, 34% la 1850, 23% la 1930; cat. ), Crișcior / Kristyor ( 1%, similar la 1850, 13% la 1930; cat. de la sf. sec. XIX, înainte mixt )     


     

     Peștișu Mare / Alpestes ( 17%, 45% la 1850, similar la 1930; ref. ), Peștișu Mic / Felsőpestes ( 2%, de la 12% la 1850; cat. sau mixt ), Băcia / Bácsi ( 13%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hunedoara / Vajdahunyad ( 6%, 15% la 1850, 31% la 1930; mixt ref.-cat., mai demult cat. ), Govăjdia / Gavosdia ( 6%, 12% la 1930; parțial asimilare a germ. de la furnal; cat. ), Hășdat / Hosdát ( 28%, 75% la 1850, 62% la 1930; ref. ),  Răcășdia / Rákosd ( 43%, 70% la 1850, similar la 1930; ref. ), Călan / Pusztakalán ( 6%, apar cu adevărat prin imigrație în anii 1870, cu 26% la 1880, similar la 1930; cat., pe lângă germ. cat. ), Streisângeorgiu / Sztrigyszentgyörgy ( 28%, similar la 1930, 3% la 1850, imigrează secui bucovineni între 1900 și 1910; cat. ), Jeledinți / Lozsád ( 52%, 72% la 1850, similar la 1930; ref. ) 

The medieval castle in Hunedoara / Vajdahunyad

     Vadu Dobrii / Vádudobri ( 0, 12% la 1966; mixt ), Izvoarele / Lingina / Lindzsina ( 26% la 1850; cat. ), Vața de Jos / Alváca ( 11% la 1930; cat., azi mixt ), Ruși / Russ ( 0, similar la 1850, dar 13% la 1930; mixt ), Bretea Română / Oláhbrettye ( 0, dar 13% la 1850 și la 1930; mixt ), Bretea Streiului / Magyarbrette ( 1%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt ), Hațeg / Hátszeg ( 3%, similar la 1850, 16% la 1930; mixt, mai demult cat. ), Nălațvad / Nalácvád ( 2%, similar la 1850, au depășit mult timp, inclusiv 11% în 1977; mixt ), Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva ( 4%, 16% la 1850 și similar până în 1977; mixt ), Peșteana / Nagypestény ( 0, 22% la 1850, 11% la 1930; ref. ), Pui / Puj ( 2%, similar la 1850, 18% la 1930; mixt ), Râu Bărbat / Borbátviz ( 1%, 27% la 1850, 16% la 1930; mai degrabă ref. ), Crivadia / Krivádia ( 61% la 1869 în timpul unei migrații temporare; cat. ) 
   

Reformed church in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva

     

     Lupeni / Lupény ( 10%; apar prima dată la recensământul din 1900 după o creștere uriașă de pop. cu 36%; cat.; + Bărbătenii de Sus / Felsőbarbatyen, 10% prin rotunjire la 1966; mixt ), Vulcan / Jiu-Vaidei-Vulcan / Zsilyvajdejvulkán ( 8%, similar la 1850, 26% la 1900, 43% la 1930; mixt cat.-ref.; + Jiu-Coroiești / Zsilykorojesd, 14% la 1930, cat. ), Aninoasa / Aninosza ( 7%, 44% la 1930, scădere de 30 de procente înregistrată la 1941; cat., mai demult mixt cat.-ref. ), Petroșani / Petrozsény ( 9%, din care aproape 1% romf., apar prima dată la 1869 cu 26%, 38% la 1930; mixt ref.-cat., la început cat., pe lângă germ. cat.; + Gheorghe Lazăr, 42% la 1966 și cca. 4% rom. maghf.; Lunca-Jiu / Lunka, 14% la 1966, din care 2% romf.; mixt; Maleia / Malea, 16% la 1966; mixt ), Peștera / Pestere ( 1%, 11% la 1966; cat. ), Petrila / Petrilla ( 8%, 32% la 1930; + Burdești, 11% în 1966; mixt, mai demult cat. )

Kendeffy noble mansion in Sântămărie-Orlea / Őraljaboldogfalva