Maghiarii din Banat (confesiuni) / Hungarians in the Banat (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din Banat ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Marea majoritate sunt romano-catolici, în bună măsură ca rezultat al masivelor colonizări din perioada habsburgică. Puținii reformați tind să se concentreze în câteva sate la N de Lugoj, pe Valea Begăi, unde au fost colonizați de autoritățile maghiare la sf. sec. XIX.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The vast majority tend to be Roman Catholic, very often as a result of the massive colonisations of the Habsburg period. The few Reformed are mostly concentrated in a few villages north of Lugoj / Lugos, in the Bega / Béga Valley, where they were colonised by the Hungarian authorities towards the end of the 19th c. 
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed.

Maghiarii din Banat (hartă) / Hungarians in the Banat (map)

    Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Mare parte din populațiile maghiare din Banat au fost colonizate de administrația habsburgică sau de latifundiari locali în sec. XVIII-XIX, după ce zona fusese mult depopulată în timpul administrației otomane și al războaielor austro-turce. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Much of the Hungarian populations in the Banat were colonised by the Habsburg administration or by local landlords in the 18th-19th c., after the area had been depopulated during the Ottoman administration and the Austro-Turkish Wars. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din Banat (listă) / Hungarians in the Banat (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din Banat, mai exact județele Arad ( doar partea de la sud de Mureș ), Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți ( doar mica parte bănățeană ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). Cat. = romano-catolici, ref. = reformați. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Béla Bartók, born in 1881 in Sânnicolau Mare / Nagyszentmiklós

        The list of communities with Hungarian population of at least 10% in the Banat / Bánság, namely counties Arad / Arad ( only the area south of the Mureș / Maros river ), Timiș / Temes, Caraș-Severin / Krassó-Szörény and Mehedinți ( only the small area that historically belongs to the Banat ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). Cat. = Roman Catholics, ref. = Reformed. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Beba Veche / Óbéba ( 13%, 24% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cherestur / Pusztakeresztúr ( 79%, 97% la 1869, similar la 1930; cat. ), Pordeanu / Porgány ( 67%, 90% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cheglevici / Porumbești / Keglevicsháza ( 30%, 0% la 1869, 17% la 1930 înainte de plecarea șv.; cat.; + Vöröscsárda, 27% la 1869, cat. ), Colonia Bulgară / Bolgártelep ( 29%, 2% la 1869, 41% la 1930; cat. ), Vălcani / Valkány ( 4%, 21% la 1869, similar la 1930; + / Imretelek, 100% la 1869; cat.-ref., mai demult cat. ),  Cenad (Mare) / Nagycsanád / Szerbcsanád ( 16%, de la 2% la 1869; cat. ), Sânnicolau Mare / Sânmiclăuș / Nagyszentmiklós ( 9%, similar tot timpul, până la 13% la 1930; cat. )    

     Sânpetru German / Németszentpéter / Deutsch-Sankt-Peter ( 11%, similar tot timpul; cat. ), Munar / Munár ( 12%, similar tot timpul; cat. ), Sânpetru Mic / Kisszentpetér ( 31%, f. puțini înainte de plecarea șv.; cat. ), Mailat / Majláthfalva ( 94%, similar tot timpul; cat. ), Mănăștur / Monostor ( 4%, cu un vârf de 14% la 1930; cat. ), Vinga / Vinga ( 13%, similar tot timpul; cat. ), Călacea / Temeskalácsa ( 6%, similar tot timpul, 12% la 1869; cat. ), Firiteaz / Féregyház ( 14%, similar tot timpul; cat. ), Fântânele / Angyalkút / Kisfalud / Engelsbrunn ( 13%, mult mai puțin înainte de plecarea șv.; cat. ), Lipova / Lippa ( 4%, cu un vârf de 15% și 3% evrei maghf. la 1930; cat. ), Altringen / Recășel? / Kisrékas ( 11% sau 3 din 27, mult mai puțin înainte de plecarea șv.; cat. ? ), Charlottenburg / Saroltavár ( 1%, până la 12% la 1930; cat. ), Remetea Mică / Remetea Germană / Németremete / Königshof ( 3%, similar la 1930, 15% la 1869; cat. ), Fibiș / Temesfüves / Fübis ( 7%, similar tot timpul, cu un vârf de 16% la 1930; cat. )      

     Jimbolia / Zsombolya / Hatzfeld ( 15%, similar tot timpul; cat. ), Cărpiniș / Gertiamoș / Gyertyámos ( 6%, cu un vârf de 11% la 1930; cat. ), Checea (Română) / Nagykőcse / Románkecsa ( 7%, până la 13% la 1930, similar în Checea Croată / Horvátksecsa în sec. XIX; cat. ), Cenei / Csene ( 14%, similar la 1930 și și la 1869 în Ceneiu Croat / Horvátcsene, în Ceneiu Sârbesc / Szerbcsene 3% la 1869; cat. ), Răuți / Aurelhaza / Aurélháza ( 34%, 54% la 1869, similar la 1930; 3% dintre ei sunt romf.; cat. ), Sânmartinu Maghiar / Magyarszentmárton ( 65%, 98% la 1869, similar la 1930; cat. ), Pustiniș / Öregfalu / Pusztinics ( 21%, similar la 1869, 35% la 1930; 4% dintre ei sunt romf.; cat. ), Otelec / Ótelek ( 84%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Jebel / Zsebely ( 2%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. ), Iosif / Józsefszállás ( 32%, încă 86% în 1966; cat. )   

     

Mausoleum of the noble family Csávossy in Bobda / Papd

      Timișoara / Temesvár / Temeswar ( 8%, oficial 21% maghf. la 1869, la 1930 30% magh. și 4-5% evrei maghf.; cat.; + Freidorf / Szabadfalva, 1% la 1869, la 1930 24% după o dublare a pop. în 10 ani, cat.; + Fratelia / Chișoda Nouă / Kendetelep / Újtésöld, 46% la 1930 după o triplare a pop. în 10 ani, cat.; + Ghiroda Nouă / Erzsébetháza puszta, oficial 29% la 1910, cat. ), Sânmihaiu Român / Bégaszentmihály / Románszentmihály ( 4%, similar tot timpul, 12% la 1930; cat. ), Dumbrăvița / Alsodombró / Dumbrovica ( 39%, 91% la 1869, 67% la 1930; ref.-cat. ), Ghiroda / Győröd / Giroda ( 7%, 21% la 1869, 43% la 1930, în timpul unei migrații temporare; cat. ), Moșnița Nouă / Újmosnica ( 29%, 91% la 1930, încă 75% în 1966; ref.-cat., mai demult ref. ), Rudicica / Ruzicskatelep ( 17% sau 9 din 48; ? ), Urseni / Magyarmedves ( 14%, 34% la 1869, similar la 1930; cat. ), Șag / Temesság / Segenthal ( 12%, similar tot timpul; cat. ), Parța / Parác ( 7%, similar tot timpul, 14% la 1930; cat. )

     Recaș / Temesrékas ( 16%, 4% la 1869, 31% la 1930; cat. ), Bazoș / Bázos ( 7%, similar tot timpul, 11% la 1930; cat. ), Nadăș / Mélynádas ( părăsită, 17% la 1869, similar la 1930; cat. ), Stanciova / Sztancsafalva / Sztancsova ( 3%, similar la 1869, 29% la 1930; depopulare masivă și bizară după Război, dar sârbii au rămas pe loc; cat.; + Andrica / Andrásvölgy, 50% în 1966; + Barcaș / Barkás 28% în 1966; + Bichigiu Nou / Bükkös, 23% în 1966; + Câmpu Lat / Szélesmező, 12% în 1966; + Lighet / Liget 65% magh. și 4% șv. maghf. în 1966; toți cat. ), Ianova / Temesjenő / Janova ( 5%, similar tot timpul, 14% la 1930; cat. ), Dragșina / Temesfalva / Dragsina ( 38%, similar la 1930, 26% la 1869; cat. ), Otvești / Ötvösd ( 59%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. )

     Hodoș / Temeshodós ( 0, similar la 1869, 19% la 1930; cat. ), Lucareț / Lukácskő / Lukarec ( 1%, de la 13% la 1869; cat. ), Ghizela / Gizellafalva ( 14%, 2% la 1869, 24% la 1930; cat. ), Babșa / Babsa ( 2%, similar la 1869, 25% la 1930, valabil pt. perioada dintre anii 1900 și ’40-’50; cat. ), Târgoviște / Vásáros / Tergovest ( 5%, 0 la 1869, 33% la 1930; ref. ), Balinț / Bálinc ( 9%, similar la 1869, cu un vârf de 28% la 1930; ref. ), Bodo / Bodofalva / Nagybodófalva ( 83%, 98% la 1869, similar la 1930; ref. ), Bethausen / Beclihaza / Bethlénháza ( 4%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Mănăștiur / Bégamonostor ( 9%, 0 la 1869, 30% la 1930; ref. ), Dumbrava / Igazfalva ( 52%, 96% la 1869, similar la 1930; ref. ), Făget / Facsád ( 9%, cu un vârf de 36% la 1930; cat. ), Bunea Mică / Bunea Ungurească / Bunyaszekszárd ( părăsit, 100% magh. la 1869 și similar ulterior; ref. ), Margina / Marzsina ( 3%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. )

     

Reformed church in  Dumbrava / Igazfalva

  Nevrincea / Nőrincse / Nevrincsa ( 7%, 0 la 1869, 56% la 1930 în urma unei migrații masive în anii 1900; cat.; + Lighitiș, 11% în 1966 ), Țipari / Szapáryfalva ( 57%, 91% la 1869, similar la 1930; ref. ), Valea Lungă Română / Bégahosszúpatak / Valealunga ( 38% la 1930, par să fi imigrat masiv în anii 1890 și emigrat după Război; cat.; + Valea Lungă Maghiară / Hosszúvölgyitanya, 100% în 1966 ), Săceni / Kisszécsény ( 16%, 6% la 1869, 54% la 1930; cat. ), Lugoj / Lugos / Lugosch ( 10%, la fel la 1869, la 1930 23% magh. și cca. 3% evrei maghf; cat.-ref., până de curând cat. ), Măguri / (Magur és )Szendelak ( 0%, 80% la 1869 înainte de o creștere dramatică a pop. la sf. sec.; cat. ), Ilie / Újlugoskisfalutelep ( 60% în 1966, în restul timpului a făcut parte din Victor Vlad Delamarina / Satu Mic / Lugoskisfalu; cat. ), Pini ( 45%, 76% în 1966; cat. ), Oloșag / Ollóság ( 0, de la 11% la 1869; ref. ), Căpăt / Keped ( 11%, similar tot timpul; cat. ), Buziaș / Buziásfürdő ( 5%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. )      

     Cruceni / Cheresteș / Torontálkeresztes / Keresztúr ( 54%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Grănicerii / Ciavoș / Csávos ( 11%, similar tot timpul; cat., mai demult ref. ), Giera / Gyér ( 35%, 17% la 1869, similar la 1930; cat. ), Ciacova / Csák(ovár) / Csakova ( 14%, similar tot timpul; cat. ), Ghilad / Gilád ( 11%, similar la 1869, 21% la 1930; cat. ), Dolaț / Dóc / Dolac ( 12%, de la 1% la 1869; 4% dintre ei romf.; cat. ), Ofșenița / Karácsonyifalva / Ofszenica ( 3%, similar la 1869, 14% la 1930; cat. ), Deta / Detta ( 20%, similar la 1930, 6% la 1869; cat. ),  Rovinița Mare / Omor ( 39%, similar la 1869, 60% la 1930; cat. ), Rovinița Mică / Gézafalva / Kisomor ( 22% sau 2 din 9, 1% la 1930; cat. ), Partoș / Partos ( 21%, 9% la 1869, 36% la 1930; cat. ), Dejan / Dézsánfalva ( 12%, 46% la 1869, 59% la 1930; cat. )

     Butin / Temesbökény / Temesbuttyin ( 0, 18% la 1869; cat. ), Jamu Mare / Nagyzsám ( 8%, similar tot timpul, cu un vârf de 12% în 1977; cat. ), Clopodia / Klopódia ( 12%, similar tot timpul; 6% sunt romf.; cat. ), Ferendia / Ferend ( 5%, similar tot timpul, cu un vârf de 13% la 1930; cat. ), Folea / Fólya ( 8%, similar tot timpul, 19% la 1930; cat. ), Gătaia / Gátalja / Gattaja ( 20%, 41% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sculia / Szigetfalu / Szkulya ( 13%, 44% la 1869, similar la 1930; ref.-cat., mai demult ref. ), Tormac / Végvár / Rittberg ( 72%, 99% la 1869, similar la 1930; ref. ), Cadar / Kádár ( 1%, de la 12% la 1869; cat.-ref. ), Vermeș / Krassóvermes ( 1%, similar la 1930, 14% la 1869; cat. ), Ersig / Érszeg ( 10%, similar la 1869, 34% la 1930; cat. ), Izgar / Izgár ( 2%, 16% la 1869, similar la 1930; cat. ), Fizeș / Krassófüzes ( 11%, similar tot timpul; cat. ) 

     Reșița / Resicabánya ( 4%, similar tot timpul, 11% la 1930; cat. ), Băile Herculane / Herkulesfürdő ( 1%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Vasiova / Vassafalva / Vasziova ( 2% la 1869, 13% la 1930, anexată la Bocșa / Boksánbánya / Németbogsán; cat. ), Brebu Nou / Vaidental / Temesfő / Weidenthal ( 24% sau 4 din 17; înainte procente f. mici, deci probabil insignifiant; ref. ), Baziaș / Báziás ( oficial 12% la 1880; cat. ), Orșova / Orsova ( 1%, oficial 15% maghf. la 1880, similar la 1930; cat. )    

Nakó noble mansion in Sânnicolau Mare / Nagyszentmiklós

            

     . 

      

Maghiarii din Crișana (confesiuni) / Hungarians in Crișana (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Bihor / Bihar și Arad / Arad ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. În general, magh. din Bihor tind să fie reformați, precum cei din Transilvania sau cei vechi din Sătmar ( vezi aici ), în timp ce cei din sudul Crișanei ( mai puțini ) tind să fie catolici, dat fiind că această zonă a făcut parte în sec. XVI-XVII din Imperiul Otoman și a fost astfel serios afectată de războaie, fiind ulterior supusă repopulării catolicizante a Habsburgilor. Limita se poate spune că ar fi în mare Crișul Alb. Există totuși în Bihor un număr relativ însemnat de loc. cu pop. magh. catolică sau mixtă, din motive nu întotdeauna clare. Cel puțin unele dintre ele au avut și o pop. de altă origine ( slovacă sau chiar germană ) maghiarizată ( măcar parțial ), ex. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Altele sau aceleași au aparținut unor așezăminte romano-catolice precum episcopia de Oradea / Nagyvárad ( ex. Belfir, Bicaci / Mezőbikács ) sau abația de la Sâniob ( importantă în cultul Sfântului Ștefan al Ungariei ). Satul Olari / Varsánd din jud. Arad este un caz special, având o pop. magh. luterană colonizată la sf. sec. XVIII din Ungaria.
     Marcatori: albastru = romano-catolici, roșu (violet deschis) = reformați, violet închis = mixt catolici + reformați, turcoaz = luterani.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. By and large, Hungarians in Bihor / Bihar tend to be Reformed, just like those in Transylvania or the older Hungarian stratum in Sătmar / Szatmár ( see here ), while those ( fewer ) in southern Crișana or Criș / Körös Country tend to be Catholic, since this area was part of the Ottoman Empire in the 16th-17th c. and was thus deeply affected by wars, being subjected afterwards to the Habsburgs' Catholicising policy of colonisation. The limit may be said to be Crișul Alb ( White Criș / Körös ). There are nonetheless a significant number of communities in Bihor / Bihar with Catholic or religiously mixed Hungarian population, for reasons that are not always obvious. At least some of them have also had a population of different origins ( Slovak or even German ) that has been Magyarised ( at least partially ) in the meantime, e.g. Popești / Papfalva / Popesd, Cuzap / Középes, Pădurea Neagră / Feketeerdő, Palota / Újpalota, Bicaci / Mezőbikács, Sâniob / Szentjobb, Cenaloș / Biharcsanálos, Tăutelec / Hegyköztóttelek, Petreu / Monospetri. Others or the same used to belong to Roman Catholic establishments such as the Bishopric of Oradea / Nagyvárad ( e.g. Belfir / Bélfenyér, Bicaci / Mezőbikács ) or the Abbey of Sâniob / Szentjobb ( important in the cult of Saint Stephen of Hungary ). The village Olari / Varsánd in County Arad / Arad is a special case, having a Lutheran Hungarian population that was colonised from Hungary towards the end of the 18th c.
     Markers: blue = Roman Catholics, red ( light violet ) = Reformed, violet = mixed Catholics + Reformed, turquoise = Lutherans.

Maghiarii din Crișana (hartă) / Hungarians in Crișana (map)

    Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Se remarcă pop. magh. masivă din nord-vestul jud. Bihor, care o continuă pe cea din regiunea din sud-vestul jud. Satu Mare / Sătmar ( incluzând sau nu și pe șvabi ), precum și mica enclavă surprinzătoare de pe cursul mijlociu al Crișului Negru ( zona Beiuș ). Se mai adaugă ocazional sate în apropierea graniței. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. One notices the massive Hungarian population in northwestern County Bihor / Bihar, which continues the one in southwestern County Satu Mare / Sătmar ( whether counting the Swabians as well or not ), as well as the small but still surprising enclave on the middle Crișul Negru ( Black Criș / Körös ), i.e. Beiuș / Belényes area. To this we may add occasionally villages in the proximity of the border. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din Crișana (listă) / Hungarians in Crișana (list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din Crișana, mai exact județele Bihor și Arad ( la nord de Mureș ). Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă ). maghf. = vorbitor de magh. ( maghiarofon ), romf. = vorbitor de română etc. ucr. = etnic ucrainean, șv. = etnic șvab, germ. = etnic german, țig. = etnic țigan, slov. = etnic slovac etc. Cat. = romano-catolici, ref. = reformați. Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

St Anthony of Padua Roman Catholic Church in Arad

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in Crișana or Criș / Körös Country, namely counties Bihor / Bihar and Arad / Arad ( north of the Mureș / Maros river only ). Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly ). maghf. = Hungarian-speaking, romf. = Romanian-speaking etc. ucr. = ethnic Ukrainian, șv. = ethnic Swabian, germ. = ethnic German, țig. = ethnic Gypsy, slov. = ethnic Slovak etc. Cat. = Roman Catholics, ref. = Reformed. See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Curtuiușeni / Érkörtvélyes ( 79%, 12% țig. maghf. și 2% rom. maghf.; 98% la 1869, la 1930 68% magh. și 12% rom. maghf.; ref. ), Valea lui Mihai / Mihaifalău / Érmihályfalva ( 85%, oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 66% magh., 5% evrei maghf. și 4% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șimian / Érsemjén ( 85% și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 70% magh. și 11% rom. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ), Șilindru / Érselénd ( 49% și 25% țig. maghf.; oficial 100% maghf. la 1869, la 1930 31% magh., 18% ucr. maghf. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., țig. par să fie toți gr.-cat.; + Csákpuszta, oficial 100% maghf. la 1910, ref. + gr.-cat.  ), Voivozi / Cheniz / Érkenéz ( 12%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Bălnaca / Körösbánlaka ( oficial 16% maghf. la 1869, apoi scădere bruscă, probabil migrație temporară; cat. ), Tarcea / Értarcsa ( 64%, oficial similar la 1869, 48% la 1930; ref. )

     Adoni / Éradony ( 89% și 5% țig. maghf.; oficial 97% maghf. la 1869, la 1930 77% magh. și 12% rom. maghf.; cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Galoșpetreu / Gálospetri ( 80%, 8% rom. maghf. și 5% țig. maghf.; oficial 93% maghf. la 1869, la 1930 66% magh. și maghf.; ref. ), Sălacea / Szalacs ( 94%, similar tot timpul; ref.-cat. ), Otomani / Ottomány ( 93%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref. ), Cherechiu / Kiskereki ( 93%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Cheșereu / Érkeserű ( 84%, similar tot timpul; 14% țig. maghf.; ref. ), Târgușor / Asonvașar / Asszonyvására ( 64%, 98% la 1869, similar la 1930; 35% țig. maghf.; ref.-cat., mai demult ref. ) 

     Buduslău / Érbogyoszló ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Albiș / Albis ( 94%, similar tot timpul, ref.; + Nuceștii / Ferma Veid / Védimajor, 57% în 1966 ), Săcueni / Săcheihid / Podul Săcuilor / Székelyhid ( 75% și 13% țig. maghf.; oficial 95% maghf. la 1869, la 1930 76% magh., 4% evrei maghf., 4% țig. maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Crestur / Apátkeresztúr ( 61% și 24% țig. maghf.; 63% maghf. la 1869, la 1930 57% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Petreu / Monospetri ( 61% și 23% țig. maghf.; 78% maghf. la 1869, la 1930 67% magh. și 5% țig. maghf.; cst., în sec. XIX cat.-ref. ) 

     Marghita / Margitta ( 45%, oficial 96% maghf. la 1869, la 1930 56% magh., 6% evrei maghf. și 3% rom. maghf.; ref.-cat. ), Cheț / Magyarkéc ( 52%, similar tot timpul; 16% țig. maghf.; ref. ), Viișoara / Pățalu Mare / Érszőllős / Nagy-Paczal ( 82%, similar tot timpul; ref.; + Pățalu Mic / Érszőllős / Kis-Paczal, 67% la 1850, ref. ), Izvoarele / Pățălușa / Szolnokháza / Új-Kis-Paczal ( 52%, similar la 1930, la 1850 2% magh. și la 1869 46% maghf., probabil imigrație; ref.-cat.; + Crasna-Pățălușa / Krasznaháza / Kraszna-Paczalusa, 45% la 1920, ref. ), Pădureni / Satu-de-Necaz / Erdőtelep / Fenyvestelep ( 100% sau 2 pers., 53% în 1966; ref. ), Păgaia / Úsztató ( 8%, similar la 1869, 22% la 1930; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Rugea / Ruzsatag ( 42% sau 3 din 7; 70% în 1966; ref. )

       

     

     Cadea / Kágya ( 80%, 91% la 1930, similar la 1869 pentru Cadea Mare / Nagykágya, Cadea Mică / Kiskágya și Coliu / Kóly; toate ref. ), Ciocaia / Csokaly ( 78%, 13% țig. maghf. și 5% rom. maghf.; 83% maghf. la 1869, la 1930 68% magh. și 13% rom. maghf.; ref. ), Cubulcut / Érköbölkút ( 81%, 98% la 1869, similar la 1930; ref. ), Olosig / Érolaszi / Sváb-Olaszi ( 92%, similar tot timpul; 7% țig. maghf.; ref. ), Sânnicolau de Munte / Sânmiclăuș / Hegyközszentmiklós ( 75%, 97% maghf. la 1869, la 1930 87% și 7% rom. maghf.; ref. )     

     Făncica / Érfancsika ( 4%, similar tot timpul; 6% țig. maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Abrămuț / Abramu de Jos / Vedresábrány ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Abram / Érábrány ( 26%, 56% la 1869, similar la 1930; ref. ), Chiribiș / Bisztraterebes ( 3%, similar la 1930, oficial 26% maghf. la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Poiana / Moara-de-Râturi / Rétimalomtanya ( 38%, ref. ), Tăuteu / Tóti ( 91%, oficial similar la 1869, 75% la 1930; ref. ), Ciutelec / Cséhtelek ( 14%, similar la 1869, 26% la 1930; f. variabil religios ), Popești / Papfalva / Popesd ( 15%, similar tot timpul; ref.-cat., au existat și un mic nr. de germ. ), Cuzap / Középes ( 1%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., au existat și slov. și șv. ), Voivozi / Almaszeg / Vojvoz ( 3%, 11% la 1869; ref.-cat., există și slov. )

     Cohani / Berettyókohány ( 11%, 27% la 1869, 37% la 1930; ref. ), Suiug / Szunyogd ( 1% sau 7 pers., cu un vârf de 12% la 1930; probabil pent., istoric însă ref., în sec. XIX ref.-cat. ), Iteu / Lüki ( 1% sau 5 pers., cu un vârf de 28% la 1930; ref. ), Iteu Nou / Újlüki ( 4%, 20% în 1966; ref. ), Dijir / Dizsér ( 1% sau 2 pers., cu un vârf de 13% la 1930; cat.-ref., în sec. XIX cat. ), Margine / Széltalló ( 0%, de la 12% la 1869; ref., la mijl. sec. XIX ref.-cat. ), Satu Barbă / Újbártfalva ( 2%, similar oficial la 1869, 30% la 1930, probabil în urma unei migrații temporare, cat. ), Suplacu de Barcău / Berettyószéplak ( 54%, similar la 1930, oficial 82% maghf. la 1869, dar o parte probabil slov. de fapt; ref. ), Dolea / Dólyapuszta ( 89%, cat. ), Balc / Bályok ( 67%, 98% la 1869, 85% la 1930; ref. )

      

     Niuved / Nyüved ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Parhida / Pelbárthida ( 50%, 39% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Chiughiu / Kügypuszta ( 94%, ref. ), Tămășeu / Paptamási ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Ianca / Jankafalva ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Roșiori / Fileghihaz / Biharfélegyháza ( 79%, 94% la 1869, 58% la 1930; ref. ), Vaida / Biharvajda ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Sălard / Szalárd ( 56% și 10% țig. maghf.; 96% maghf. la 1869, 75% la 1930; ref. ), Hodoș / Jákóhodos ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Sântimreu / Hegyközszentimre ( 95%, similar tot timpul; 4% țig. maghf.; ref. ), Sârbi / Alsótótfalu ( 2%, 17% la 1869; cat., mai demult ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Almașu Mic / Szalárdalmás / Kisalmás ( 1%, 25% la 1869; ref. ), Fegernic / Almásfegyvernek ( 13%, similar la 1869, 23% la 1930; cat., există și slov. ), Fegernicu Nou / Újfegyvernek ( 32%, 58% în 1966; ref.-cat. ), Cenaloș / Biharcsanálos ( 29%, oficial 38% maghf. la 1869, la 1930 10% magh. și 4% slov. maghf.; cat. ), Sâniob / Szentjobb ( 84%, oficial 99% maghf. la 1869, la 1930 59% magh. și 33% slov. maghf.; cat., la mijl. sec. XIX cat.-ref. )

     Poclușa de Barcău / Poklostelek ( 67%, 93% la 1869, similar la 1930; ref. ), Mișca / Micske ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Derna / Felsőderna ( 16%, 1% la 1869, 31% la 1930; ref. ), Nădar / Nadántelek ( 0, oficial 17% la 1869, din care mulți evrei; ref. ), Spinuș / Hagymádfalva ( 4%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.-ref. ), Săliște / Kővesegyháza / Szelistye ( 19%, 2% la 1869, 29% la 1930; ref. ), Brusturi / Tataros ( 6%, similar la 1869, 12% la 1930; cat.-ref. ), Varasău / Varaszótanya ( 12%, 46% în 1966; cat. ), Pădurea Neagră / Feketeerdői üveggyár ( 53%, 71% în 1966, 4% maghf. la 1869; aici au fost se pare germ. maghiarizați; cat.-ref., mai demult cat. ), Sacalasău / Sástelek ( 1%, 11% la 1869, dar unii poate slov.; cat., în sec. XIX cat.-ref. )

     Biharia / Biharea / Bihar ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Cauaceu / Hegyközkovácsi ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Corboaia / Korbolyatelep ( 4%, 11% în 1966; cat.-ref. ), Cetariu / Hegyközcsatár ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Paleu / Hegyközpályi ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Săldăbagiu de Munte / Hegyközszáldobágy ( 95%, similar tot timpul; ref. ), Șișterea / Siter ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tăutelec / Hegyköztóttelek ( 93%, similar la 1930, oficial 64% maghf. la 1869; asimilare puternică a slov.; cat. ), Uileacu de Munte / Hegyközújlak ( 97%, similar tot timpul; ref. )  

     

     Borș / Bors ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Santău Mare / Nagyszántó ( 88%, 74% la 1869, similar la 1930; ref. ), Santău Mic / Kisszántó ( 89%, similar tot timpul; ref. ), Sântion / Biharszentjános ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Tărian / Köröstarján ( 41%, similar tot timpul; cat. ), Palota / Újpalota ( 25%, 13% la 1869, 7% la 1930; o oarecare asimilare a șvabilor; cat. ), Sântandrei / Biharszentandrás ( 6%, 18% la 1869, 30% la 1930 în timpul unei migrații temporare; cat., în timpul migrației cat.-ref. ), Oradea (Mare) / Nagyvárad ( 28%, 87% maghf. la 1869, la 1930 52% magh. și 13% evrei maghf.; ref.-cat., ref. depășindu’i pe rom.-cat. doar începând cu 1930; + Episcopia Bihorului / Piscopia / Biharpüspöki, 87% la 1930, oficial 100% maghf. la 1869, ref.; + Seleuș / Váradszőllős / Pecze-Szőllős, 76% la 1930, cat.-ref., în perioada dualistă cat. ), Oșorhei / Fugyivásárhely ( 32%, 58% la 1869, similar la 1930; ref.-cat. ), Fughiu / Fugyi ( 44%, de la 63% la 1869; ref. )

Roman Catholic Cathedral in Oradea / 

     Sânmartin / Váradszentmárton / Peczeszentmárton ( 11%, oficial 79% la 1869, la 1930 48% magh. și 6% rom. maghf.; cat.-ref., mai demult cat. ), Haieu / Hajó ( 4%, 17% la 1869; cat.-ref. ), Rontău / Rontó ( 0%, 12% la 1869; cat. ), Leș / Váradles ( 16%, similar la 1930, 38% la 1869; ref., uneori ref.-cat. ), Păușa / Váradpósa ( 5%, similar la 1869, 19% la 1930; cat., mai demult cat.-ref., în sec. XIX ref. ), Șauaieu / Biharsályi ( 29%, 53% la 1869, similar la 1930; cat.-ref., mai demult cat. ), Ineu / Köröskisjenő ( 20%, de la 38% la 1869; ref. ), Uileacu de Criș / Uilacu Deșert / Pusztaújlak ( 49%, 96% la 1869, similar la 1930, încă 69% în 1966; ref. ), Tileagd / Mezőtelegd ( 26%, oficial 75% maghf. la 1869, la 1930 60% magh., 5% evrei maghf. și 3% țig. maghf.; ref.-cat. ), Poșoloaca / Pósalaka ( 51%, 88% la 1869, similar la 1930; ref. ), Urvind / Örvénd ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Telechiu / Mezőtelki ( 35%, 86% la 1869, 75% la 1930; ref. ), Țețchea / Cécke ( 3%, de la 12% la 1869; ref., mai demult ref.-cat. )

     Aleșd / Élesd ( 21%, 89% la 1869, 73% la 1930; cat.-ref., la mijl. sec. XIX ref., creștere continuă a cat. ), Chistag / Keszteg ( 4%, la fel maghf. la 1869, 15% la 1930; cat., mai demult ref.-cat. ), Cacuciu Nou / Nagykakucs ( 41%, 52% la 1869, similar la 1930; ref. ), Vadu Crișului / Rév ( 27%, similar la 1930, 38% la 1869; ref. ), Topa de Criș / Köröstopa ( 2%, similar la 1930, oficial 23% maghf. la 1869; cat.-ref. )   

        

     Ateaș / Atyás ( 1% sau 1 pers., de la 11% la 1869; istoric ref.-cat.; + Tiszaradványpuszta, oficial 46% la 1910, ref.-cat. ), Marțihaz / Marciháza ( 11%, similar la 1869, 21% la 1930; incert, cel puțin până în 1992 inclusiv ref. ), Cefa / Cséffa ( 8%, de la 23% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), Inand / Inánd ( 5%, 17% la 1869, similar la 1930; cat., în 1992 încă cat.-ref. ), Bicaci / Mezőbikács ( 29%, oficial 1% maghf. la 1869, la 1930 7% magh. și 5% slov. maghf.; asimilare puternică a slov. după Război; cat. ), Gepiu / Gyapju ( 2%, similar la 1930, 16% la 1869; cat.-ref. ), Salonta / Nagyszalonta ( 57%, oficial 97% la 1869, 80% la 1930; ref. ), Batăr / Feketebátor ( 1%, de la 12% la 1869; + Újbátor, 87% la 1869; ref.-cat. ), Arpășel / Árpád ( 81%, 97% la 1869, similar la 1930; ref. ), Talpoș / Talpas ( 1%, de la 11% la 1869; ref., mai demult cat.-ref. ), Tăut / Feketetót ( 4%, de la 20% la 1869; ref. ), Ceica (Ungurească?) / Magyarcséke ( 2%, 20% la 1869, similar la 1930; ref.-cat., în sec. XIX cat. )

     Tinca / Tenke ( 21%, 89% la 1869, 70% la 1930, încă 40% în 1966; ref.-cat., în sec. XIX ref. ), Belfir / Bélfenyér ( 72%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. ), Cheșa / Kisháza ( 2%, 10% la 1869, similar la 1930; ref. ), Gurbediu / Tenkegörbed ( 3%, 19% la 1869, similar la 1930; cat. ), Ginta / Gyanta ( 82%, cu un minim de 70% la 1930; ref. ), Suplacu de Tinca / Tenkeszéplak ( 0%, de la 11% la 1869; ref. ), Uileacu de Beiuș / Belényesújlak ( 65%, similar tot timpul; ref. ), Șuncuiș / Belényessonkolyos ( 22%, 43% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ioaniș / Körösjánosfalva ( 26%, 51% la 1869, similar la 1930; ref. ), Finiș / Várasfenes ( 55%, 72% la 1869, similar la 1930; ref. ), Beiuș / Belényes ( 9%, oficial 52% maghf. la 1869, la 1930 26% magh. și 6% evrei maghf.; ref., mai demult ref.-cat. ), Grădinari / Kisnyégerfalva / Feketefalva ( 48%, similar la 1869, 60% la 1930; ref. ), Tărcaia / Köröstárkány ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Remetea / Magyarremete ( 59%, de la 69% la 1869; ref., cu o minoritate bapt. ), Vașcău / Vaskoh ( 1%, 25% la 1869, 11% la 1930; cat. )

   

     Pilu (Mare) / Nagypél ( 3%, de la 14% la 1869; cat., în sec. XIX cat.-ref. ), (Giula-)Vărșand / Gyulavarsánd ( 12%, de la 24% la 1869; cat. ), Ant / Ant ( 76%, 99% la 1869, similar la 1930; ref. ), Iermata Neagră / Feketegyarmat ( 94%, similar la 1869, oficial 77% la 1930, probabil migrație temporară rom.; ref. ), Zerind (Mare) / Nagyzerénd ( 90%, similar tot timpul; ref. ), Tămașda / Tamáshida ( 15%, 50% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ciumeghiu / Illye ( 0%, 20% la 1869, 9% la 1930; ref.-cat. ), Boiu / Mezőbaj ( 67%, 95% la 1869, similar la 1930; ref. ), Ghiorac / Erdőgyarak / Mezőgyarak ( 37%, 93% la 1869, 79% la 1930, ref.; + Ghioracu Nou, 90% în 1966 ), Zerindu Mic / Luntreni / Bélzerénd ( 93%, similar tot timpul; ref. ), Vânători / Vădas / Vadász ( 34%, 70% la 1869, similar la 1930; ref. ), Satu Nou / Simonyifalva ( 91%, 61% la 1869, 79% la 1930 înainte de plecarea șv. ), Adea / Ágya ( 78%, 97% la 1869, similar la 1930; 8% țig. maghf.; ref. ), Cermei / Csermő ( 11%, 37% la 1869, similar la 1930; cat. )

       

     Chișineu-Criș / Kisjenő ( 30%, similar tot timpul; ref.-cat., la mijl. sec. XIX cat.; + Pădureni / Erdeiș / Erdőhegy / Herdécs, 72% la 1869, similar la 1930, ref. ), Țipar / Saparifalva / Szaparyfalva ( 42%, similar tot timpul; cat. ), Socodor / Székudvar ( 6%, de la 15% la 1869; cat. ), Nădab / Nadab ( 1%, oficial 18% maghf. la 1869; cat.-ref. ), Ineu / Boroșineu / Borosjenő ( 9%, 27% la 1869, similar la 1930; cat. ), Mocrea / Apatelek / Mokra ( 8%, similar tot timpul, 12% la 1930; cat. ), Beliu / Bél ( 3%, 24% la 1869, similar la 1930; cat., într’o vreme și o minoritate ref. ), Sebiș / Borossebes ( 4%, 41% la 1869, la 1930 32% magh. și 2% evrei maghf.; cat.-ref. ), Buteni / Körösbökény ( 1%, de la 11% la 1869; cat. ), Dezna / Dézna ( 0%, similar la 1930, 22% la 1869; cat. ), Moneasa / Menyháza / Monyásza ( 2%, oficial 20% la 1869; cat. ), Gurahonț / Honctő ( 0%, 15% la 1869, la 1930 17% magh. și 4% evrei maghf.; cat. )

     Șimand / Simánd ( 5%, la 1869 oficial 26% maghf. din care mulți evrei la Șimandu de Jos / Alsósimánd / Edelsbacher-Simánd, 15% la Șimandu de Sus / Felsősimánd / Csernovics-Simánd și 68% la Tövisegyháza, la 1930 similar; cat. ), Olari / Varsánd ( 43%, 57% la 1930, la 1869 Vărșandu Vechi / Ó-(Fazekas-)Varsánd 19% și Vărșandu Nou / Új-(Fazekas-)Varsánd 96%; luth. aduși la sf. sec. XVIII, dar nu slov. ), Sântana / Újszentanna ( 2%, similar la 1930, oficial 20% la 1869; cat. ), Pâncota / Pankota ( 10%, oficial 31% maghf. la 1869, la 1930 25% magh., 5% germ. maghf. și 2% evrei maghf.; cat. ), Galșa / Galsa ( 7%, de la 23% la 1869; cat. ), Șiria / Világos ( 4%, similar la 1930, la 1869 52% la Șiria Ungurească / Magyarvilágos, practic deloc la Șiria Română; cat. ), Satu Mic / Dezsőháza ( 39%, 100% la 1869, 81% la 1930; cat. ), Șilindia / Selénd / Silingyja ( 8%, similar la 1869, 30% la 1930; cat. ), Luguzău / Luguzó ( 10%, 0 la 1869, 22% la 1930; cat. ), Iercoșeni / Iarcoș / Újárkos / Járkos ( 0, la fel la 1869, 17% la 1930; cat. )

       

     Macea / Mácsa ( 4%, 15% la 1869; cat. ), Almaș-Iratoș / Almásiratos ( oficial 85% maghf. la 1869, anexat la Curtici / Kürtös / Kurtics; cat. ), Dorobanți / Iratoșu Mic / Kisiratos ( 93%, similar tot timpul; cat. ), Iratoșu (Mare) / Nagyiratos ( 51%, 97% la 1869, 72% la 1930; cat. ), Variașu Mic / Kisvarjaspuszta ( 71%, încă 97% la 1966; cat. ), Variașu Mare / Nagyvarjas ( 72%, 100% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sânpaul / Szentpál ( 87%, similar tot timpul; cat. ), Șofronea / Sofronya ( 19%, 48% la 1930; cat. ), Andrei Șaguna / Ötvenespuszta ( 19%, 53% la 1930; cat. ), Zimandu Nou / Zimándújfalu ( 58%, 100% la 1869, 87% la 1930; cat. ), Zimandcuz / Zimandu Vechi / Zimándköz / Bánkut-Zimánd ( 57%, 99% la 1869, similar la 1930; cat. )

     

Csernovics noble mansion in Macea / Mácsa

     Peregu Mic / Kispereg ( 89%, de la 100% la 1869; ref. ), Pecica / Pécska ( 34%, 15% la 1869, similar la 1930; cat.; + Rovine / Pecica Ungurească / Magyarpécska, 85% în 1966, similar tot timpul, cat. ), Turnu / Tornea / Tornya ( 28%, 51% la 1869, similar la 1930; cat. ), Sederhat / Szederhát ( 18%, 82% la 1930, scădere bizară de peste 30% între 1966 și 1977; cat. ), Arad / Arad ( 13%, oficial 56% maghf. la 1869, la 1930 39% magh., 8% evrei maghf., 2% rom. maghf. și 2% germ. maghf.; cat.; + Micălaca / Mikelaka, 9% la 1869, oficial 29% la 1910, cat.; + Mureșel / Jigmondhaz / Zsigmondháza / Sigmundhausen, 29% la 1869, similar la 1930, cat.; + Sânicolau Mic / Sânmiclăuș / Kisszentmiklós, 13% la 1869, similar la 1930, cat. ), Livada / Fachert / Fakert ( 6%, oficial 53% maghf. la 1869, 17% la 1930; cat. ), Sânleani / Szentleányfalva ( 16%, 92% la 1869, 51% la 1930; ref.-cat., la mijl. sec. XIX ref., înainte de venirea șv. ), Ghioroc / Gyorok ( 35%, 57% la 1869, similar la 1930; cat. ), Păuliș / Ópálos ( 6%, 11% la 1869; cat. ), Barațca / Pálosbaracka ( 5%, încă 16% în 1966; cat. ), Radna / Máriaradna ( 7%, 23% la 1869, similar la 1930; cat. ), Săvârșin / Soborsin ( 2%, 14% la 1869, la fel la 1930; cat. )

The main Reformed church in Oradea / Nagyvárad