Lista
localităților cu populație slovacă de cel puțin 4% din România,
în Banat, Crișana și Sătmar, precum și Banatul Sârbesc. Albastru = cel puțin 75%,
verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz =
4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ slovacă
). Vezi hărțile aferente aici. Sursă:
http://www.kia.hu/konyvtar.
 |
| Evangelical Lutheran Church in Nădlac / Nadlak |
The list of
communities in Romania ( in the Banat, Crișana and Sătmar ) and the Serbian Banat with
Slovak population of at least 4%. Blue = at least 75%, green =
50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place
names will be in the format Romanian (/ Slovak ) and Slovak / Serbian (/ Hungarian / German ). See corresponding
maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.
Slovacii
din Banatul Sârbesc sunt prezenți în general în centrul regiunii
și au maj. abs. la Kovačica
/ Antalfalva
( 84% ), Padina
/ Nagylajosfalva / Ludwigsdorf
( 97% ) și Jánošík
/ Janošik / Slovački/Slovensky Aleksandrovac / Újsándorfalva /
Schandorf
( 92% ) și maj. rel. la Biele
Blato / Lízika / Belo Blato
( 39%; ușoară maj. abs. la 1930 ) și Hajdušica / Hajdučica /
Istvánvölgy ( 42% ). Min. imp la Aradáč / Aradac ( 40%,
față de totalitatea din 1930 ).
Berzovia
/ Jidovin
( 12 / 16 / 4; rom.-cat., câțiva luth. la început ), Dealul
lui Ștefan
( până la 16% după limbă la 1880, apoi dispar vertiginos; anexat
la Căvăran; luth. ), Surducu
Mare
( 0, posibil 11% la 1869, cert 9% la 1930; rom.-cat. ), Vermeș
( 4 / 5 / 0; probabil rom.-cat. ), Ersig
( 27 / 9 / 1; rom.-cat. ), Vucova
/ Vuková
( 45 / 51 / 35; mixt, pentru că a fost imigrație din Bihor după Război, vechea pop. fusese luth. ), Butin
/ Butín
( 36 / 54 / 78; cat. veniți după Război din Bihor, vechea pop. fusese luth. ), Șemlacu
Mare / Semlak
( 13 / 10 / 2; luth. ), Șemlacu
Mic
( 15 / 0 / 0; luth. )
Scăiuș ( 5%; la 1869 18% și 15% declarați ucr., în total 33%, probabil 23% gr.-cat. și cca. 10% rom.-cat., la 1930 28% + 6% "alții" nenumiți, dar incluzând în oricare categorie și cca. 5% cehi, în total 35% gr.-cat. și 8% rom.-cat.; astăzi există și 18% ucr., toți ucrf., deci în principiu noi, veniți după Război, dar îi includ pe toți cei 9% gr.-cat. din sat iar slov. ar trebui să fie rom.-cat., la fel ca cehii, deci toți slov. gr.-cat. au părăsit satul după Război)
Brestovăț
/ Brestovac
( 35 / 30 / 32; rom.-cat. ), Iosifalău
( 8%, apar în 1977 cu 4%, 10% în 1992; 20% rom.-cat., din care maj.
se declară deci români ), Imrefalva
( 30% la 1910, apoi anexat la Darova, deși nu apar niciodată la
Darova; rom.-cat. ), Nemeșești
( 12% doar în 1966 ), Nădlac
/ Nadlak
( 53 / 62 / 47; luth., dar mai nou și o prezență rom.-cat., probabil veniți din Bihor ),
Peregu
Mare / Vel'ký Pereg
( 12 / 34 / 36; gr.-cat. ), Mănăștur
( 13%; apar în 1977; rom.-cat. )
Sintea
Mică
( 22%; apar în 1977 cu 7%, hotărât din 1992; rom.-cat. ), Țipar
/ Cipár
( 25 / 32 / 17; rom.-cat., mai demult era și o minoritate luth. ),
Mocrea
/ Mokrá
( 18 / 15 / 3; luth. ), Prunișor
( 12 / 11 / 0; rom.-cat. ), Seliștea
( 12% doar la 1880; rom.-cat. )
Mădăras
/ Madarás (
21%; 1977 ), Marțihaz
( 13%; 1977 și 1992 ), Bicaci
( 45 / 43 / 3; la 1930 5% maghf. )
Tăutelec
( 35 / 1 / 0; maghiarizare în perioada dualistă ? vezi numele
), Dijir
( 16 / 0 / 0; dispar înainte de 1900 ), Boianu
Mare
( 17% la 1930, mai curând migrație temp. ), Huta
( 30% după limbă la 1910, înainte și după nu e clar ), Sâniob (
0 / 33 / 0 ),
Chioag
( 28 / 25 / 12 ), Fegernic
( 46 / 40 / 17 ), Fegernicu
Nou
( 9%, 17% în 1966 ), Cenaloș
( 2 / 14 / 0 ), Săliște
( 10% la 1930; doar în perioada interb. ), Budoi
/ Bodonoš (
96 / 91 / 91 ), Sacalasău Nou
/ Nový Šastelek (
95% ), Loranta
( 47%, 23% în 1966 ), Varasău
/ Harasov
( 50%, 31% în 1966 ), Derna
/ Derna
( 0 / 2 / 28; apar din 1977 și serios din 1992 )
Cuzap
( 2 / 20 / 1 ), Foglaș
/ Fogaš (
15% ), Vâlcelele
/ Ritoblaga
( 59%, 45% în 1966 ), Borumlaca
/ Boromolaka
( 59 / 66 / 16 ), Vărzari
/ Varzaľ (
94 / 95 / 70 ), Valea
Cerului / Čerpotok (
96%, similar la 1910 ), Marca
/ Markasek
(
4%, par să fi venit în anii '30, 32% în 1941, 10% în 1966 ),
Marca-Huta
/ Bojovské
( 87%, 100% în 1966; 6% rom. slovf. ), Pădurea
Neagră / Bystrá
( 16%, 34% după limbă la 1869, 54% la 1910, loc. nu apare official
mult timp )
Zalnoc
( 9% la 1930 ), Zăuan
/ Zavaň (
7% la 1930 ), Zăuan-Băi
( 89%, 75% în 1966 ), Ip
/ Ip
( 25% la 1930 ), Halmășd
( 39% la 1930 ), Aleuș
( 2%, 8% la 1930 ), Plopiș
/ Plopiš (
0 / 30 / 5 )
Șinteu
/ Nová Huta
( 98%, similar la 1930 ), Huta
Voivozi / Stará Huta
( 98%, similar tot timpul ), Socet
/ Huta Sočet (
100%, similar tot timpul ), Valea
Târnei / Židáreň (
98%, similar tot timpul; a fost în Sălaj, la 1850 apar ca altceva,
dar nu știu ce ), Fufez
( 88%, de la 100% la 1910 ), Codrișoru
( 100%; loc. apare oficial doar din 1966 ), Făgetu
/ Gemelčička (
100%, la fel tot timpul începând cu 1869 ), Lugașu
de Sus / Vyšný
Lugaše (
13 / 12 / 16 ), Peștiș
/ Peštiš (
32 / 18 / 11 )
Aștileu
/ Aštileu (
0 / 1 / 11; apar în 1977 și serios în 1992 ), Groși
( 0 / 17 / 3; mai curând migrație temp. în perioada interbelică
), Luncșoara
/ Lunkšora (
7%, 10% în 1966; încep să apară în perioada interbelică
), Șerani
/ Šarany (
68%, similar după limbă la 1910 ), Iaz
( 0 / 14 / 10 ), Tusa
( 0 / 18 / 12 ), Sub
Cetate
( 26% doar în 1941 ), Mesteacănu
( 4% la 1930, încă 5% în 1977 ), Bogdana
( 14% la 1930, dispar după Război ), Huta
( 0 la 1850, 79% la 1910 când satul apare din nou, 9% în 1966 când
apare din nou, apoi dispar ), Borod
/ Borod
( 6 / 49 / 2; creștere treptată până în perioada interbelică )
Boinești
( 2%, toți romf.; până la 7% în 1966 ), Orbău
( 6% la 1930 ), Certeze
( 9% la 1930 ), Huta
Certeze
( 9%, din care 6% romf., dar 78% rom.-cat.; 24% după limbă la 1910
), Chegea
( 8% la 1930, probabil doar Huta Chegii, care apare oficial doar în
1966 cu 29% slov. )
