Slovacii din România (listă) / Slovaks in Romania (list)

     Lista localităților cu populație slovacă de cel puțin 4% din România, în Banat, Crișana și Sătmar, precum și Banatul Sârbesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu-roșu = 10-24%, turcoaz = 4-9%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ slovacă ). Vezi hărțile aferente aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Evangelical Lutheran Church in Nădlac / Nadlak 


     The list of communities in Romania ( in the Banat, Crișana and Sătmar ) and the Serbian Banat with Slovak population of at least 4%. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange-red = 10-24%, turquoise = 4-9%. Place names will be in the format Romanian (/ Slovak ) and Slovak / Serbian (/ Hungarian / German ). See corresponding maps here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Slovacii din Banatul Sârbesc sunt prezenți în general în centrul regiunii și au maj. abs. la Kovačica / Antalfalva ( 84% ), Padina / Nagylajosfalva / Ludwigsdorf ( 97% ) și Jánošík / Janošik / Slovački/Slovensky Aleksandrovac / Újsándorfalva / Schandorf ( 92% ) și maj. rel. la Biele Blato / Lízika / Belo Blato ( 39%; ușoară maj. abs. la 1930 ) și Hajdušica / Hajdučica / Istvánvölgy ( 42% ). Min. imp la Aradáč / Aradac ( 40%, față de totalitatea din 1930 ).

     Berzovia / Jidovin ( 12 / 16 / 4; rom.-cat., câțiva luth. la început ), Dealul lui Ștefan ( până la 16% după limbă la 1880, apoi dispar vertiginos; anexat la Căvăran; luth. ), Surducu Mare ( 0, posibil 11% la 1869, cert 9% la 1930; rom.-cat. ), Vermeș ( 4 / 5 / 0; probabil rom.-cat. ), Ersig ( 27 / 9 / 1; rom.-cat. ), Vucova / Vuková ( 45 / 51 / 35; mixt, pentru că a fost imigrație din Bihor după Război, vechea pop. fusese luth. ), Butin / Butín ( 36 / 54 / 78; cat. veniți după Război din Bihor, vechea pop. fusese luth. ), Șemlacu Mare / Semlak ( 13 / 10 / 2; luth. ), Șemlacu Mic ( 15 / 0 / 0; luth. )

     Scăiuș ( 5%; la 1869 18% și 15% declarați ucr., în total 33%, probabil 23% gr.-cat. și cca. 10% rom.-cat., la 1930 28% + 6% "alții" nenumiți, dar incluzând în oricare categorie și cca. 5% cehi, în total 35% gr.-cat. și 8% rom.-cat.; astăzi există și 18% ucr., toți ucrf., deci în principiu noi, veniți după Război, dar îi includ pe toți cei 9% gr.-cat. din sat iar slov. ar trebui să fie rom.-cat., la fel ca cehii, deci toți slov. gr.-cat. au părăsit satul după Război)

     Brestovăț / Brestovac ( 35 / 30 / 32; rom.-cat. ), Iosifalău ( 8%, apar în 1977 cu 4%, 10% în 1992; 20% rom.-cat., din care maj. se declară deci români ), Imrefalva ( 30% la 1910, apoi anexat la Darova, deși nu apar niciodată la Darova; rom.-cat. ), Nemeșești ( 12% doar în 1966 ), Nădlac / Nadlak ( 53 / 62 / 47; luth., dar mai nou și o prezență rom.-cat., probabil veniți din Bihor ), Peregu Mare / Vel'ký Pereg ( 12 / 34 / 36; gr.-cat. ), Mănăștur ( 13%; apar în 1977; rom.-cat. )

  

     Sintea Mică ( 22%; apar în 1977 cu 7%, hotărât din 1992; rom.-cat. ), Țipar / Cipár ( 25 / 32 / 17; rom.-cat., mai demult era și o minoritate luth. ), Mocrea / Mokrá ( 18 / 15 / 3; luth. ), Prunișor ( 12 / 11 / 0; rom.-cat. ), Seliștea ( 12% doar la 1880; rom.-cat. )

     Mădăras / Madarás ( 21%; 1977 ), Marțihaz ( 13%; 1977 și 1992 ), Bicaci ( 45 / 43 / 3; la 1930 5% maghf. )

 

    Tăutelec ( 35 / 1 / 0; maghiarizare în perioada dualistă ? vezi numele ), Dijir ( 16 / 0 / 0; dispar înainte de 1900 ), Boianu Mare ( 17% la 1930, mai curând migrație temp. ), Huta ( 30% după limbă la 1910, înainte și după nu e clar ), Sâniob ( 0 / 33 / 0 ), 

     Chioag ( 28 / 25 / 12 ), Fegernic ( 46 / 40 / 17 ), Fegernicu Nou ( 9%, 17% în 1966 ), Cenaloș ( 2 / 14 / 0 ), Săliște ( 10% la 1930; doar în perioada interb. ), Budoi / Bodonoš ( 96 / 91 / 91 ), Sacalasău Nou / Nový Šastelek ( 95% ), Loranta ( 47%, 23% în 1966 ), Varasău / Harasov ( 50%, 31% în 1966 ), Derna / Derna ( 0 / 2 / 28; apar din 1977 și serios din 1992 )

     

     Cuzap ( 2 / 20 / 1 ), Foglaș / Fogaš ( 15% ), Vâlcelele / Ritoblaga ( 59%, 45% în 1966 ), Borumlaca / Boromolaka ( 59 / 66 / 16 ), Vărzari / Varzaľ ( 94 / 95 / 70 ), Valea Cerului / Čerpotok ( 96%, similar la 1910 ), Marca / Markasek ( 4%, par să fi venit în anii '30, 32% în 1941, 10% în 1966 ), Marca-Huta / Bojovské ( 87%, 100% în 1966; 6% rom. slovf. ), Pădurea Neagră / Bystrá ( 16%, 34% după limbă la 1869, 54% la 1910, loc. nu apare official mult timp )

     Zalnoc ( 9% la 1930 ), Zăuan / Zavaň ( 7% la 1930 ), Zăuan-Băi ( 89%, 75% în 1966 ), Ip / Ip ( 25% la 1930 ), Halmășd ( 39% la 1930 ), Aleuș ( 2%, 8% la 1930 ), Plopiș / Plopiš ( 0 / 30 / 5 )   

    

     Șinteu / Nová Huta ( 98%, similar la 1930 ), Huta Voivozi / Stará Huta ( 98%, similar tot timpul ), Socet / Huta Sočet ( 100%, similar tot timpul ), Valea Târnei / Židáreň ( 98%, similar tot timpul; a fost în Sălaj, la 1850 apar ca altceva, dar nu știu ce ), Fufez ( 88%, de la 100% la 1910 ), Codrișoru ( 100%; loc. apare oficial doar din 1966 ), Făgetu / Gemelčička ( 100%, la fel tot timpul începând cu 1869 ), Lugașu de Sus / Vyšný Lugaše ( 13 / 12 / 16 ), Peștiș / Peštiš ( 32 / 18 / 11 ) 

    Aștileu / Aštileu ( 0 / 1 / 11; apar în 1977 și serios în 1992 ), Groși ( 0 / 17 / 3; mai curând migrație temp. în perioada interbelică ), Luncșoara / Lunkšora ( 7%, 10% în 1966; încep să apară în perioada interbelică ), Șerani / Šarany ( 68%, similar după limbă la 1910 ), Iaz ( 0 / 14 / 10 ), Tusa ( 0 / 18 / 12 ), Sub Cetate ( 26% doar în 1941 ), Mesteacănu ( 4% la 1930, încă 5% în 1977 ), Bogdana ( 14% la 1930, dispar după Război ), Huta ( 0 la 1850, 79% la 1910 când satul apare din nou, 9% în 1966 când apare din nou, apoi dispar ), Borod / Borod ( 6 / 49 / 2; creștere treptată până în perioada interbelică )

     Boinești ( 2%, toți romf.; până la 7% în 1966 ), Orbău ( 6% la 1930 ), Certeze ( 9% la 1930 ), Huta Certeze ( 9%, din care 6% romf., dar 78% rom.-cat.; 24% după limbă la 1910 ), Chegea ( 8% la 1930, probabil doar Huta Chegii, care apare oficial doar în 1966 cu 29% slov. )