Slatina de Timiș este un sat din Banatul Montan, pe valea superioară a Timișului, locuit de o populație etnic românească și romano-catolică. Comunitatea romano-catolică pare să se afle într'un proces lent de asimilare la populația ortodoxă din jur: astăzi doar jumătate din locuitori (52% în 2002) mai sunt catolici, în timp ce la 1869 erau încă două treimi, 68%; mai demult probabil nu existau ortodocși în sat. Originile satului și ale acestei populații nu sunt cunoscute, dar cel mai probabil este vorba de crașoveni românizați. Slatina de Timiș este aproape de Crașova, iar crașovenii sunt singura altă populație catolică veche din Banatul Montan. Este clar că în Evul Mediu aproximativ toți românii țineau de ritul răsăritean și nu există nici un exemplu clar de schimbare masivă de rit în sânul unei întregi comunități, fapt valabil pentru Europa de Est în general în vremurile vechi. O tradiție consemnată la începutul secolului XIX afirmă că strămoșii slătinenilor ar fi venit de la Crașova în vremea bătăliei de la Mohács (1526); tradiția este consemnată târziu, dar, ca și în cazul celor mai vechi consemnări despre crașoveni, are un aspect realist și verosimil.
Bulci / Bulcs este un sat pe Mureș, la ieșirea Mureșului din Transilvania în Câmpia Pannoniei (vizavi de Vărădia de Mureș, lângă Săvârșin). La origine aparent unguresc, satul este deja românesc dar romano-catolic pe vremea ocupației turcești (secolele XVI-XVII), când populația se refugiază în satul apropriat (și ortodox) Țela. Minoriții care îi păstoreau pe catolicii din Țela i'au făcut să se întoarcă la Bulci și să reîntemeieze satul în 1749. Satul a rămas covârșitor catolic până astăzi (spre deosebire de Slatina de Timiș), 76% în 2002, 95% la 1869 și 1930. Originea locuitorilor rămâne necunoscută, dar este posibil să fi fost maghiari românizați rămași catolici sub influența abației benedictine de aici, după cum se speculează chiar printre ei.
Slatina de Timiș is a village in the Highland Banat, in the upper valley of the Timiș, inhabited by an ethnically Romanian Roman Catholic population. The Roman Catholic community seems to be undergoing a slow process of assimilation to the surrounding Orthodox population: today only half the inhabitants (52% in 2002) are still Catholic, whereas they were still two thirds or 68% in 1869. At some earlier point there had probably been no Orthodox in the village. The origins of the village and of this population are not known, but it is most likely that they are Romanianised Krashovani. Slatina de Timiș lies close to Crașova / Krašova / Karaševo and the Krashovani are the only other old Catholic population in the Highland Banat. It is clear that in the Middle Ages roughly all Romanians belonged to the Eastern rite and there is no clear example of a massive rite change within a whole community, something that is true for Eastern Europe in generl in older times. According to a tradition attested in the early 19th c., the ancestors of Slatina's inhabitants would have come from Crașova / Krašova at the time of the Battle of Mohács (1526); this tradition is attested late, but it has, just like in the case of the earliest witnesses about the Krshovani, a realistic and plausible outlook.
Bulci / Bulcs is a village on the Mureș, where the Mureș leaves Transylvania and enters the Pannonian Plain (across the river from Vărădia de Mureș, next to Săvârșin). Apparently Hungarian originally, the village is already Romanian but Roman Catholic during the Turkish occupation (16th-17th c.), when the population retreats to the neighbouring Orthodox village of Țela / Cella. The Conventual Franciscans who took care of Țela's Catholics made them return to Bulci and re-found the village in 1749. The village has remained overwhelmingly Catholic to this day (unlike Slatina de Timiș), 76% in 2002, 95% in 1869 and 1930. The inhabitants' origins remain unknown, but it is possible the they were Romanianised Hungarians that remained Catholic under the influence of the Benedictine abbey here, as conjectured even among themselves.
No comments:
Post a Comment