Maghiarii ne-secui din jud. Mureș (hartă) / Non-Szekler Hungarians in Mureș County (map)

     Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul Secuiesc. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler Land. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

Maghiarii ne-secui din jud. Mureș (listă) / Non-Szekler Hungarians in Mureș County (list)

     Lista localităților cu populație maghiară ne-secuiască de cel puțin 10% din județul Mureș ( și din jud. Harghita, unde sunt foarte puține ). Este vorba de localitățile care nu au fost cuprinse niciodată în scaunele secuiești, chiar dacă originea acestor populații maghiare este poate pe alocuri secuiască. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul Secuiesc. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     

The Ugron noble mansion in Zau de Câmpie / Mezőzáh

      The list of local communities with Hungarian non-Szekler population of at least 10% in Mureș / Maros County ( and in Harghita / Hargita County, where they are very few ). This refers to the communities that were never part of the Szekler seats, although the origin of these Hungarian populations is perhaps occasionally Szekler. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler Land. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

   

     Sighișoara / Segesvár / Schäßburg (19%, similar la 1930, 5% la 1850; 9% ref., 6% rom.-cat., 4% unit.), Rora / Rohrau (2%, 13% la 1966), Șoromiclea (23%, 48% la 1966; mixt unit.-ref.), Venchi / Wench (10%, rom.-cat., mai demult mixt), Albești / Ferihaz / Fehéregyháza (22%, similar 1930, dar 6% la 1850; mixt triconfesional, preponderent ref.), Valea Albeștiului / Sárpataki út (27%, 11% la 1966; ref.) 

     Viilor / Szőllőskert / Kulturberg (30%, mixt ref.-cat.), Boiu / Bún (25%, similar tot timpul; ref.), Vânători / Hașfalău / Héjjasfalva ( 31%, similar la 1850, 44% la 1930; ref. ), Șoard / Küküllősárd ( 13%, 42% la 1850, 28% la 1930; mixt ref.-unit. ), Țopa / Kisbún (11%, similar 1930, dar 35% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult doar ref.)

     Șapartoc / Sárpatak (67%, 49% la 1850, ajungând până la un maxim de 86% la 1977; rom.-cat., mai demult mixt ref.-cat.), Valea Dăii / Határpatak (12% în 1966, apoi dispar cu scădere masivă de pop.), Valea Șapartocului / Sárpatakivölgy (14% la 1966 și 1977, apoi similar cu precedentul pentru 1992 și refacere a pop. cu 1% magh. în 2002), Mureni / Sedriaș / Szederjes ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Vulcan / Vălcăndorf / Volkány / Wolkendorf (15%, apăruți după Război; 33% în 1992, în timpul unei scăderi masive temporare de pop.; mixt cat.-ref.)

     Nadeș / Szásznádas / Nadesch ( 22%, de la 3% la 1850, deja 10% la 1966, înainte de plecarea sașilor; toate cele 4 conf., preponderent unit. ), Măgheruș / Küküllőmagyarós / Szászmagyarós / Maniersch ( 13%, de la 2% la 1850, încă 3% în 1992 după plecarea sașilor; rom.-cat. ), Țigmandru / Cikmántor  / Zuckmantel ( 22%, 4% în 1977, înainte de plecarea sașilor; f. divizat confesional, inclusiv neoprotestanți și spre 10% ort. declarați magh. )

     Pipea / Pipe ( 79%, de la 97% la 1850, f. similar încă în 1992; unit. ), Bălăușeri / Balavásár (78%, similar tot timpul; ref.), Agrișteu / Egrestő (57%, similar tot timpul; mixt ref.-cat.), Chendu (Mare) / Nagykend (94%; + Chendu Mic / Kiskend, de la 88% la 1850 la 98% la 1966; ref.), Filitelnic / Fületelke / Felldorf (20%, nu depășeau înainte de 1992 și plecarea sașilor; mixt ref.-cat.) 

The Bánffy noble mansion in Gheja / Marosgezse

     Coroisânmărtin / Kóródszentmárton (37%, 61% la 1850, 47% la 1930; 14% țig. maghf.; ref.), Odrihei / Vameșodorhei / Vámosudvarhely (35%, identic 1930, 11% la 1850; ref. cu minorități unit. și ref.), Bahnea / Bonyha / Bachnen (34%, similar 1850, 53% 1930; ref.), Bernadea / Bernád (2%, similar la 1930, 18% la 1850; caz bizar), Suplac / Küküllőszéplak ( 48% și 12-13% țig. maghf. care erau probabil magh. în recensămintele precedente; similar tot timpul; ref. ), Vaidacuta / Vajdakuta ( 30% sau 9 din 30, 11% în 1992, înainte n’au depășit 10%; ref. ), 

     Tirimioara / Tirimia Mică / Kisteremi (68% și 15% rom. maghf.; doar 17% la 1850; ref.), Satu Nou / Teremiújfalu (85%, de la 72% la 1850; ref.), Tirimia (Mare) / Nagyteremi (24%, similar tot timpul; ref.)

     Cund  / Kund / Reußdorf (39%, sub 10% până după 1977, plecarea sașilor; ref.), Gogan / Gógán (68%, pornind de la 47% la 1850; ref.; + Gogan Varolea / Gógán Váralja, 77% la 1966), Daia / Dányán / Dengel (65%, pornind de la 51% la 1850; ref.), Ceuaș / (Szász-)Csávás ( 65%, de la 94% la 1850; ref. ), Hărânglab / Harangláb ( 67%, de la 53% la 1850; 3% țig. maghf.; ref. ), Gănești / Ganfalău / Vámosgálfalva (69%; + Seuca / Szőkefalva, 69% în 1966 ca și mai înainte, mixt triconf., preponderent ref.), Păucișoara / Küküllőpócsfalva (58%, de la 41% la 1850; ref.), Delenii / Șaroșu Unguresc / Magyarsáros (65%, similar tot timpul; unit.),

     Adămuș / Ádámos (26%, 52% la 1850; mixt unit.-ref.), Cornești / Șomfalău / Sövényfalva (27%, similar tot timpul; ref.), Crăiești / Craifalău / Magyarkirályfalva (65%, de la 54% la 1850; ref.), Dâmbău / Küküllődombó (61%, similar 1850, dar 86% la 1930; unit.), Herepea / Magyarherepe (6%, 16% la 1850, similar la 1930; ref.)

     Târnăveni / Dicsőszentmárton (19%, 54% la 1850 și la 1930; mixt, predominant ref.; + Boziaș / Borzás / Bozias și După Deal / Pekritanya, 17% și 13% la 1966), Botorca / Őrhegy (18%; ref.), Cuștelnic / Csüdőtelke (7%, 14% la 1850, 21% la 1930; ref.), Sub Pădure / Erdőalja (10%, dar doar 4% maghf. restul romf. inexistenți înainte de 2002, caz bizar; cat.), Abuș / Abosfalva ( 49%, de la 36% la 1850; mixt cat.-ref. ), Deaj / Désfalva ( 46%, similar tot timpul; mixt ref.-unit. ), Căpâlna de Sus / Felsőkápolna ( 17%, de la 0 la 1850; ref. ), Mica / Mikefalva ( 89%, de la 78% la 1850; ref.; + După Deal, 100% la 1966 ), Idrifaia / Héderfája ( 95%, de la 83% la 1850; + 2-3% țig. maghf.; ref. )

     Bichiș / Magyarbükkös (94%, similar 1930, 75% 1850; ref.), Nandra / Lándor (vârf de 11% la 1930), Ozd / Magyarózd (89%, similar tot timpul; ref.), Iștihaza / Istvánháza (91%, similar 1930, 80% la 1850; ref.), Cecălaca / Csekelaka (69%, pornind de la 50% la 1850; ref.), Maldaoci / Madavölgytanya (72% la 1966, 90% la 1977, apoi părăsit)

     Gheja / Marosgezse (3%, 5% la 1850, dar la 1930 33%), Bogata (de Mureș) / Marosbogát (35%, 45% la 1850, 54% la 1930; ref.), Cuci / Kutyfalva (33%, 66% la 1850, 84% la 1930; ref.), Sâniacob / Marosszentjakab (21% sau 7 din 38, 1% la 1850, 10% 1930, 3% 1992; ref.), Iernut / Radnót (20%, 48% la 1850, 57% la 1930; ref.), Cipău / Maroscsapó (19%, 31% la 1850, 47% la 1930; ref.), Oarba de Mureș / Marosorbó (0, la fel și la 1850, dar 12% la 1930), Sfântu Gheorghe / Csapószengyörgy (1%, dar 12% la 1966) 

     

Ruins of the Haller noble mansion in Sânpaul / Kerelőszentpál

     Căpușu de Câmpie / Mezőkapus (10% prin rotunjire, cam la fel la 1850, dar încă 18% în 1930), Iclandu Mare / Nagyikland ( a depășit 10% doar în perioada dualistă ), Tăblășeni / Lekenceiforduló ( 15%, 0 în 1966; practic 4 din 26, din care 2 ref. și 2 ort. ), Fânațe / Fekete ( com. Band ) (2%, încă 13% la 1966)  

     Ogra / Marosugra ( 33%, 44% la 1850, 68% la 1930; ref. ), Dileu Vechi (/ Mare / Român) / Oláhdellő ( 44%, similar la 1930, 23% la 1850; ref. ), Sânpaul / Kerelőszentpál ( 30%, 40% la 1850, 49% la 1930; rom.-cat., domeniul fam. Haller ), Dileu Nou (/ Unguresc) / Magyardellő ( 83%, similar la 1850, 93% la 1930; ref. ), Sânmărghita / Szentmargita ( 3%, 13% la 1930 ), Valea Izvoarelor / Beșineu / Búzásbesenyő ( 75%, similar la 1930, 59% la 1850; mixt cat.-ref., mai demult predominau ref. )   

     Luduș / Marosludas (23%, 3% la 1850, 52% la 1930; ref.), Ranta / Ránta (18%, 36% la 1966; ref.), Cordoș / Kardos (19%; ref.), Hădăreni / Hădărău / Hadrév (17%; ref.), Coasta Grindului / Berekszéle (33% sau 5 din 15; 0 la 1966; ref.), Grindeni / Grind-Cristur / Gerendkeresztúr (40%; ref.)

     Giurgiș / Györgyed (58%; ref.), Cioarga / Csorga (9%, 13% la 1966), Ciurgău / Csurgó (58%; ref.), Fundătura / Mezőalbisitelep (61%, 88% la 1966, în 1992 ajunsese la 5 loc., toți magh.; ref.), Avrămești / Eckentelep (65%, 86% la 1966; ref.), Roșiori / Andrássytelep (87%; mixt ref.-cat.); ultimele trei sunt colonii de la începutul sec. XX, inclusiv cu secui bucovineni. 

     Mălăești ( 20%, dar de fapt 1 din 5; ? ), Zau de Câmpie / Mezőzáh ( 11%, similar la 1850, 23% la 1930; ref. ), Sânger / Mezőszengyel ( 11%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt cat., ref. și neoprot., preponderent cat. ), Tăureni / Mezőtóhát ( 2%, similar la 1850, 12% la 1930 ), Dalu / Fodorkút ( 0 din 6, 17% la 1966 ), Zăpodea / Zapodia ( 8%, 11% la 1966 )

     Bărboși / Săcalu de Câmpie / Mezőszakál ( 1%, 12% la 1930 ), Tău / Mezőszélen ( 2%, 15% în 1966 ), Papiu Ilarian / Budiu de Câmpie / Mezőbodon ( 47%, similar tot timpul; ref. ), Merișoru / Bugusalja + Felsőforduló ( 92%, 75% în 1966; ref. ), Ursoaia / Urszajatelep ( 81%, doar 47% în 1966; ref. ), Dobra / Dobratanya ( 40%, încă 61% în 1992; ref. )

     Sărmașu (Mare) / Nagysármás ( 40%, 5% la 1850, 58% la 1930; ref. ), Balda / Báld ( 6%, 12% la 1930 ), Larga / Lárga ( 39%, 73% la 1966; ref. ), Moruț / Marocháza ( 59%, 86% la 1966; ref. ), Sărmășel / Kissármás ( 3%, 16% la 1930 ), Sărmășel-Gară / Bánffytanya ( 11%; ref. )

   Miheșu de Câmpie / Mezőméhes ( 13%, similar la 1850, dar 25% la 1930; ref. ), Bujor / Kendeffytanya ( 3%, dar 11% la 1966 ), Cirhagău / Cserhágó ( 0 din 13, dar 11% la 1966 ), Titiana / Titiána ( 15% sau 6 din 39, 44% la 1966; ref. ), Tușinu / Tuson ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Sânpetru de Câmpie / Uzdiszentpéter ( 12%, similar tot timpul; ref. )

     Pârâu Crucii ( 12%, 22% la 1966; ref. ), Ulieș / Nagyölyves ( 12%, de la 27% la 1850; ref. ), Bologaia / Balogéja ( 0, dar 16% în 1992 ), Ciulea / Csula ( 4%, dar 10% în 1966 ), Fântâna Babii ( părăsit, dar 19% în 1966 ), Scurta ( 0, dar 45% în 1966 )

     Păingeni / Póka (85%, de la 70% la 1850; ref.), Păcureni / Poca-Cristur / Pókakeresztúr (98%, de la 73% la 1850; ref.), Glodeni / Șarpotoc / Marossárpatak (89%, de la 60% la 1850; ref.), Dumbrăvioara / Șarombărc / Sáromberke (93%, de la 73% la 1850; ref.), Sângeru de Pădure / Erdőszengyel (25% și 4% țig. maghf.; ref.)    

     Iara de Mureș / Marosjára (95%, de la 81% la 1850; mixt ref.-cat.; + Fânațe / Szénáságy, 56% în 1966), Ilioara / Kisillye (96%, de la 66% la 1850; mixt triconf.), Pădureni / Erdőcsinád (99%; ref.), Petrilaca de Mureș / Magyarpéterlaka (90%; + Stejeriș / Balázscsere, 100% în 1966; ref.), Periș / Curtifaia / Körtvélyfája (86%, de la 73% la 1850; ref.) 

     Tonciu / Tancs (20%, de la 84% la 1850; dif. e dată de țig. (țigf.), care se declară în 1992 64%, față de 29% la precedentul recensământ; ref. și unii și alții), Ercea (Mare) / Nagyercse (26% la 1850, împuținați abia după Război), Milășel / Kisnyulas (12% la 1850), Filpișu Mare / Magyarfülpös (27%, 48% la 1850, similar 1930; ref.), Toldal / Toldalag ( 41%, similar tot timpul; ref. )

    Filpișu Mic / Kisfülpös / Szászfülpös (53%, similar tot timpul; ref.), Breaza / Brețcu / Beresztelke (55%, vârf de 66% la 1930; ref.), Onuca / Unoka (67%, de la 78% la 1850; ref.), Voivodeni / Sânioana / Vajdaszentivány ( 63%, 49% la 1850, similar la 1930; 4-5% țig. maghf.; ref. ), Gornești / Ghernesig / Gernyeszeg (70%, de la 51% la 1850; ref.), Chiheru de Sus / Felsőköhér (vârf de 13% la 1930)

     Reghin (Săsesc) / Szászrégen / (Sächsisch)-Regen (29%, 21% ref., 9% rom.-cat.; 13% la 1850, 40% la 1910, anexarea satului magh. nesemnificativă; la 1966 încă 47%; + Reghin-Sat / Magyarrégen, 50% la 1850, 83% la 1910; ref.), Apalina / Abafája (28%, încă 40% în 1966; 4% țig. maghf.; mixt ref.-cat., dar mulți țig.), Iernuțeni / Radnótfája (26%, 46% la 1850, 37% la 1930; mixt ref.-cat.), Petelea / Petele ( au depășit doar în 1966 ), Beica de Jos / Alsóbölkény (31%, de la 76% la 1850; ref.), Suseni / Felfalău / Marosfelfalu ( 44%, 55% la 1850, similar și la 1930; ref. )  

     Batoș / Bátos / Botsch (27%, infim înainte de Război, când au  fost evacuați sașii; mixt cat., ref. și luth. s.-p., preponderent cat.), Goreni / Săplac / Dedrádszéplak (32%, 55% la 1850, similar 1930; ref.), Uila / Vajola / Weilau (29%, ca la Batoș; cat.; luth. sunt aici țiganii, așa-zișii 'țigani sași'), Logig / Lúdvég / Ludwigsdorf ( 12%, vârf de 27% la 1930, similar și la 1850; mixt ref.-luth. )

   Ideciu de Jos / Alsóidecs / Unter-Eidisch ( 14%, fost săsesc; mixt ref., cat. și luth. s.-p., preponderent ref. ), Gurghiu(-Sântimbru) / Görgényszentimre (15%, de la 55% la 1850, 41% la 1930; mixt cat.-ref., datorită unei foste colonii de dărăbanți secui cat.), Glăjărie / Görgényüvegcsűr (85%, de la 69% la 1850, când mai erau încă 9% germ.; cat.), Lăpușna / Laposnyatelep (23% în 1966, când încep datele, 57% în 1977 cu scădere uriașă de pop., 72% în 1992, în 2002 satul depopulat; rom.-cat.),   

     Brâncovenești / Ieciu / Marosvécs (65%, similar tot timpul; ref.), Vălenii de Mureș / Disnăieu / Disznajó (88%, similar tot timpul; ref.), Aluniș / Magyaró (64%, similar tot timpul; ref.), Lunca Mureșului / Mureșmort / Holtmaros (81%, similar tot timpul; ref.), Fițcău / Fickópataka (92%, similar tot timpul; ref.)        

     Filea / Füleháza (vârf de 21% la 1930), Răstolița / Răstoșnea / Ratosnya ( 8%, 1% la 1850, 24% la 1930 ), Andreneasa / Andrenyászatelep ( 2%, 10% în 1992 ), Iod / Jódtelep ( 70%, 51% la 1910; ref. ), Lunca Bradului / Polești-Ilva / Palotailva ( 20%, 0 la 1850, 36% în 1966; mixt cat.-ref. ), Neagra / Nyágra ( 4%, dar 54% la 1910, încă 16% în 1966 ), Sălard / Szalárd ( 4%, 17% în 1966 ), Stânceni / Meșterhaza / Gödemesterháza ( 34%, de la 8% la 1850; rom.-cat. )

   Toplița (Română) / Oláhtoplica ( 31%, similar la 1930, 8% la 1850; rom.-cat. ), Măgheruș / Magyaros ( 34%, 45% în 1966? rom.-cat. ), Moglănești / Moglán ( 22%; rom.-cat. ), Vale / Alsóválya + Felsőválya ( 10% prin rotunjire, 23% în 1966; rom.-cat. ), Zencani / Zsákhegy ( 24%, 45% în 1966; rom.-cat. )

     

The noble mansion in Ieciu / Marosvécs

  

Maghiarii din jud. Brașov ( confesiuni ) / Hungarians in Brașov County ( denominations )

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Brașov ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare. Liniile reprezintă unitățile administrative tradiționale care existau în zonă înainte de sec. al XIX-lea. În terit. săsești, tendința este ca pop. maghiară veche să fie luterană ( Biserica Evanghelică Luterană din România ), iar cea mai nouă să fie catolică și reformată. Secuii așezați în sec. XX în nordul fostului Scaun al Cohalmului / Rupei în locul sașilor tind să fie unitarieni. În zonele comitatense tind să fie unitarieni ( zona dintre Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului ) și reformați ( celelalte ).  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni

Linii: negru = autonomiile săsești ( Districtul Brașovului sau Țara Bârsei și Scaunul Cohalmului / Rupei ), gri = domeniile aservite Brașovului ( rom. și magh. ), verde = zone comitatense ( aparținătoare de Comitatul Alba de Sus ), roșu = Districtul românesc al Făgărașului

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in Brașov County ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations. The lines represent the traditional administrative units in place before the 19th c. In the Saxon territories the tendency is for the older Hungarian population to be Lutheran ( Evangelical Lutheran Church of Romania ) and for the more recent one to be Catholic and Reformed. The Szeklers who settled in the 20th c. in the northern part of the former Cohalm / Rupea Seat in place of the Saxons tend to be Unitarian. In the county areas they tend to be Unitarian ( the area between Burzenland and the Cohalm Seat ) and Reformed ( the others ).

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Lines: black = Saxon autonomous units ( Brașov / Kronstadt District or Țara Bârsei / Burzenland and Cohalm / Rupea Seat ), gray = estates subordinate to Brașov / Kronstadt ( Romanians and Hungarians ), green = county areas ( belonging to Alba de Jos / Felső-Fehér County ), red = Făgăraș District ( Romanian )    

 

     View Maghiarii din jud. Brașov (confesiuni) in a larger map

Maghiarii din jud. Brașov (hartă) / Hungarians in Brașov County (map)

Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar

This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Source: http://www.kia.hu/konyvtar



                        

Maghiarii din jud. Brașov. Ceangăii săceleni / Hungarians in Brașov County. The Săcele Csángós

     Săcelele sau cele Șapte Sate sunt o grupare tradițională de sate la est de Brașov ( anume Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung, Tărlungeni, Zizin și Purcăreni ) ce au constituit înainte de epoca modernă un domeniu aservit orașului Brașov și districtului său. Sunt locuite încă din Evul Mediu de o populație română și maghiară. Componenta maghiară, sensibil mai redusă proporțional astăzi decât era odinioară, este cunoscută sub numele de 'ceangăi', ceea ce pare să indice o origine veche printre secui săraci emigrați din scaunele secuiești ( magh. csángó = 'pribeag' ), nu însă neapărat și o legătură directă cu populațiile omonime din Moldova și zona Ghimeș ( vezi aici ). Sunt majoritar ( în sec. XIX exclusiv ) luterani ( anume sinodo-prezbiterieni, Biserica Evanghelică Luterană din România ), la fel ca sașii ( din Brașov ), fosta autoritate seniorială locală, ceea ce sugerează că erau deja în Săcele în perioada Reformei. După al Doilea Război Mondial, primele patru sate menționate au fost unite administrativ într'o singură localitate, municipiul Săcele. Urmează mai jos ponderea maghiarilor. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ germană ). Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar

     

The Lutheran church in Cernatu / Csernátfalu

     Săcele or the Seven Villages are a traditional grouping of villages east of Brașov / Brassó / Kronstadt ( namely Baciu / Bácsfalu, Turcheș / Türkös, Cernatu / Csernátfalu, Satulung / Hosszúfalu, Tărlungeni / Tatrang, Zizin / Zajzon and Purcăreni / Pürkerec ), which before the modern period formed an estate  held in bondage by the city and district of Brașov. They are inhabited since the Middle Ages by a Romanian and Hungarian population. The Hungarian component, significantly reduced today in terms of overall proportion compared to earlier times, is known as 'Csángós', which seems to point to an old origin among poor Szeklers who migrated out of the Szekler seats ( Hungarian csángó = 'wanderer' ), but not necessarily a direct link with the namesake populations of Moldavia and the Ghimeș area ( see here ). Most ( in the 19th c. all ) of them are Lutherans ( of the synodal-presbiterian body, the Evangelical Lutheran Church of Romania ), just like the Saxons ( of Brașov ), the former local lordship, which suggests that they were already in Săcele at the time of the Reformation. After the Second World War, the first four aforementioned villages were united administratively into a single local community, Săcele. What follows is the Hungarian proportion in the Seven Villages, followed by other communities in the Țara Bârsei / Burzenland area where they are above 10%, then in the rest of Brașov County. In the area of Rupea, most Hungarians came in the 20th c. from the neighbouring Szekler Land, especially as a result of Transylvanian Saxon emigration. An exception is Jimbor / Zsombor, where they are of older origin, having arrived in the 16th c. when the village population (Saxon) was wiped out by plague. In the former Saxon Seat of Rupea they are also of older origin and Lutheran in Cobor / Kóbor and Hălmeag / Halmágy, similar background to the one in Jimbor / Zsombor. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly) / Hungarian (/ German ). Source: http://www.kia.hu/konyvtar        

     - mun. Săcele / Négyfalu / Hétfalu 24% ( 15% luterani sinodo-prezbiterieni, 5% romano-catolici, 3% reformați ) 

               - Baciu / Bácsfalu ( la 1850 44%, 43% luth.; la 1930 62%, din care 51% luth., 7% rom.-cat., 5% ref. ) 

               - Turcheș / Türkös ( la 1850 45%, din care 37% luth. și 3% rom.-cat., calculele impunând deci și cca. 5% ortodocși declarați magh.; la 1930 61%, din care 50% luth., 8% rom.-cat., 4% ref. )

               - Cernatu / Csernátfalu ( la 1850 47%, 46% luth.; la 1930 78%, din care 67% luth., 7% rom.-cat., 5% ref. )

              - Satulung / Hosszúfalu ( la 1850 27%, toți luth.; la 1930 50%, din care 40% luth., 4% rom.-cat., 5% ref. )

     - Tărlungeni / Tatrang ( 39%, 36% luth.; la 1850 60%, 59% luth )

     - Zizin / Zajzon ( 30%, 28% luth.; la 1850 75%, 73% luth; încă 78% la 1930 )

     - Purcăreni / Purcăreți? / Pürkerec ( 39%, 35% luth.; la 1850 54%, toți luth. )

     

     În afară de cei deja menționați, maghiari mai sunt în Țara Bârsei peste 10% la: 

     Brașov / Brassó / Kronstadt ( 8%, 6% rom.-cat., 3% ref., 1% unit., 1% luth. s.-p.; 14% la 1850, 37% luth., 41% germ., 14% rom.-cat., 4% ref.; 21% la 1948; 39% magh. la 1930, din care 22% rom.-cat. și 14% ref., luth. fiind 22% la 22% germ.; rezultă de aici că mai demult magh. brașoveni erau mulți dar nu luth. și deci probabil de dată mai recentă; există în mod curios date separate pentru cartiere: Dârste / Derestye, 16% la 1910, cam ½ ref.; Stupini / Méhkerek, absenți la 1850 dar 27% la 1910, 12% ref., 3% unit.; Șchei / Bolgárszeg, 25% la 1910, 6% ref., 1% unit., restul probabil mai mult rom.-cat.; și alte cartiere ale Brașovului, pentru care există totuși date separate )

     Budila / Bodola ( 23%, 46% la 1850; 18% ref., 4% rom.-cat.; ref. par să fie foștii luth. s.-p., fiindcă apar ca atare la 1850 și ca ref. începând cu 1857 ), Teliu / Keresztvár ( 26%, 23% ref., 2% rom.-cat.; 51% la 1850, 52% luth.; situație f. similară cu Budila )

     Pârâu Rece ( 11% la 1966, deși nu e loc. transilvană ), Timișu de Jos / Alsótömös ( 3%, 2% rom.-cat.; 66% la 1850, 64% rom.-cat., 10% ref., 24% luth., 33% germ., de unde rezultă că cei mai mulți magh. și cam 1/6-1/7 dintre germ. erau cat., era probabil vreo colonie recentă de tăietori de lemne secui; 11% în 1966; de remarcat că la 1992 erau încă 14% rom.-cat. și 2% ref., deși doar 6% magh. și 0% germ., dar și scăderea de pop. a fost drastică în următorii 10 ani ), Timișu de Sus / Felsőtömös ( 1%, 2% rom.-cat.; 33% la 1850, 39% rom.-cat., 7% ref., 28% luth. și 39% germ., deci asemănător cu cazul anterior; 11% în 1966; în 1992 13% rom.-cat., 3% ref., 2% luth. s.-p., fiind 6% magh. și 0% germ. )

     

    

     Apața / Apáca ( 41%, 38% luth. s.-p.; 87% la 1850, încă 72% în 1956, aproape toți luth. tot timpul; au pierdut maj. de’abia în anii ’90; )

     Crizbav / Krizba / Rákospatak / Krebsbach ( 29%, 72% la 1850, încă 62% la 1966; 26% luth. s.-p., similar cu Apața ), Feldioara / Földvár / Marienburg ( 8%, 4% rom.-cat., 2% ref., 1% luth. s.-p., 1% unit.; au depășit 10% în 1910 și 1977 ), Colonia Reconstrucția / Bohntelep ( 39%, 18% rom.-cat., 21% ref., 3% unit.; 63% în 1966 ), Hăghig / Hídvég ( 40%, 6% rom.-cat., 31% ref., 1% unit.; 53% la 1850, 7% țig., 3% rom.-cat., 54% ref.; 69% la 1930 )

     Satu Nou / Barcaújfalu ( 53%, 79% la 1850; 50% luth. s.-p., 2% rom.-cat., 1% ref. ), Colonia Bod / Cukorgyártelep ( 22%, 11% rom.-cat., 6% ref., 6% unit.; 42% în 1966 ), Podu Oltului / Vámoshidpuszta ( 2%; 21% la 1910, 9% ref., restul ort. ), Colonia 1 Mai / Konkordia bányatelep ( 11% în 1966 ), Vâlcele / Előpatak ( 6%, 3% rom.-cat., 2% ref.; 2% la 1850, dar cu un vârf de 27% la 1900 ), Araci / Arpatac / Árapatak ( 19%, 47% la 1850, cam toți ref. ), Ariușd / Erősd ( 30%, 45% la 1850, toți ref. )

    Zărnești / Zernest ( doar 2%, nimeni la 1850, dar 13% la 1930, 11% rom.-cat., 3% ref. ), Bran / Törcsvár ( 0%, dar 38% în 1850, 41% germ., 56% rom.-cat., 23% luth., deci probabil 18% dintre germ. erau rom.-cat.; schimbare foarte bruscă în anii 1880, când magh. și germ. scad la 11% împreună ), Pănicer ( existență oficială efemeră, anexat la Sohodol, 12% la 1966 )

     

     Ormeniș / Ürmös ( 42%, 2% țig. maghiarofoni, 5% rom.-cat., 1% ref., 1% luth. s.-p., 32% unit., 6% pent.; 64% la 1850, 6% țig., 5% ref., 45% unit., dif. fiind dată de ort. declarați magh.; 65% la 1930, 10% rom.-cat. apăruți brusc între 1850 și 1857, 2% ref., 54% unit. ), Racoș / Racoșu de Jos / Alsórákos ( 67%, 3% țig. maghf., 4% rom.-cat., 39% ref., 21% unit.; 81% la 1850, 1% rom.-cat., 68% ref., 13% unit. ), Hoghiz / Olthévíz ( 49%, 6% rom.-cat., 19% ref., 23% unit.; 80% la 1850, 2% rom.-cat., 36% ref., 44% unit.; f. similar la 1930; + Turzun / Turzon, 36% la 1966, 11% la 1850 și 89% germ., fiind toți rom.-cat. ), Dopca / Datk ( 71%, 69% unit., f. similar tot timpul )

     În zona Rupea, maghiarii sunt veniți în general în sec. XX din Secuime, în special pe fondul plecării sașilor. Excepție face Jimbor, unde sunt mai vechi, veniți se pare în sec. XVI, după ce satul (săsesc) a fost decimat de ciumă. În fostul Scaun săsesc al Rupei sunt de asemenea mai vechi și luterani la Cobor și Hălmeag, similar cu Jimbor. Rupea / Cohalm / Kőhalom / Reps ( 23%, 9% rom.-cat., 7% ref., 6% unit., 1% luth. s.-p.; 1% la 1850; 18% la 1930, 8% ref., 5% rom.-cat., 5% unit.; + Colonia Rupea, 60% în 1966 ), Cața / Kaca / Katzendorf ( 21% și 15% țig. maghf., 7% rom.-cat., 1% ref., 18% unit., 3% pent., probabil mulți țig. maghf. ort.; 1% la 1850, deja 13% la 1930, 2% rom.-cat., 5% ref., 6% unit. ), Drăușeni / Homoróddaróc / Draas ( 80%, 48% rom.-cat., 8% ref., 23% unit.; sub 10% înainte de război, dar deja 75% în 1966, după o scădere imp. de pop. ), Homorod / Homoród / Hamruden ( 22%, 10% rom.-cat., 4% ref., 1% luth. s.-p., 5% unit.; 0% la 1850, 15% la 1930, 4% rom.-cat., 6% ref., 3% unit. ), Jimbor / Zsombor / Sommerburg ( 85%, 12% rom.-cat.,  55% luth. s.-p., 16% unit.; 82% la 1850, 5% rom.-cat., 77% luth., 1% unit. )

     

     Făgăraș / Fogaras ( doar 5%, 2% ref., 2% rom.-cat.; dar 24% la 1850 și 10% țig. probabil maghf., fără Galați / Galac, 24% rom.-cat., 16% ref., 38% ort. și gr.-cat., 29% rom., 32% germ., 17% luth., de unde rezultă că aprox. ½ din germ. erau cat.; 27% magh. la 1930, 14% ref., 13% rom.-cat., 10% luth. la 12% germ. ), Grânari / Mucundorf / Nagymoha ( 72%, 59% la 1850; ref. ), Văleni / Valendorf ( 13%, de la 21% la 1850, cu un vârf de 32% la 1930; ref. ), Hălmeag / Halmágy / Halmagen ( 38%, 4% rom.-cat. + ref., 35% luth. s.-p.; 81% la 1850, 80% luth., fără germ., asemănător la 1930 ), Rodbav / Nádpatak  / Rohrbach ( peste 10% 1966-1992, s’ar zice luth. ), Cobor / Kóbor / Kiewern ( 55%, 5% țig. maghf., 2% rom.-cat., 55% ref., 3% unit. sau 7 pers.; 89% la 1850, toți ref., asemănător la 1930 )

     Fișer / Sövénység / Schweischer ( sar de la 1% în 1977 la 37% în 1992 și înapoi la 2% în 2002, probabil o migrație temporară; la 1992 14% rom.-cat., 11% ref., 13% unit. ), Roadeș / Rádos / Radeln ( doar 6%, 12% în 1992, când erau 9% rom.-cat., 2% ref., 1% unit., infim înainte )