Lista
localităților cu populație maghiară ne-secuiască de cel puțin
10% din județul Mureș ( și din jud. Harghita, unde sunt foarte
puține ). Este vorba de localitățile care nu au fost cuprinse
niciodată în scaunele
secuiești,
chiar dacă originea acestor populații maghiare este poate pe
alocuri secuiască. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%,
galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul
Secuiesc. Numele localităților vor fi în formatul română (/
română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ).
Vezi harta aferentă aici.
Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.
 |
| The Ugron noble mansion in Zau de Câmpie / Mezőzáh |
The
list of local communities with Hungarian non-Szekler population of at
least 10% in Mureș / Maros County ( and in Harghita / Hargita
County, where they are very few ). This refers to the communities
that were never part of the Szekler
seats,
although the origin of these Hungarian populations is perhaps
occasionally Szekler. Blue = at least 75%, green = 50-74%,
yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler
Land. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian
formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the
corresponding map here.
Source: http://www.kia.hu/konyvtar
Sighișoara
/ Segesvár / Schäßburg
(19%, similar la 1930, 5% la 1850; 9% ref., 6% rom.-cat., 4% unit.),
Rora
/ Rohrau
(2%, 13% la 1966), Șoromiclea
(23%, 48% la 1966; mixt unit.-ref.), Venchi
/ Wench
(10%, rom.-cat., mai demult mixt), Albești
/ Ferihaz / Fehéregyháza
(22%, similar 1930, dar 6% la 1850; mixt triconfesional, preponderent
ref.), Valea
Albeștiului / Sárpataki út
(27%, 11% la 1966; ref.)
Viilor
/ Szőllőskert / Kulturberg
(30%, mixt ref.-cat.), Boiu
/ Bún
(25%, similar tot timpul; ref.), Vânători
/ Hașfalău / Héjjasfalva
( 31%, similar la 1850, 44% la 1930; ref. ), Șoard
/ Küküllősárd
( 13%, 42% la 1850, 28% la 1930; mixt ref.-unit. ), Țopa
/ Kisbún
(11%, similar 1930, dar 35% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult doar
ref.)
Șapartoc
/ Sárpatak
(67%, 49% la 1850, ajungând până la un maxim de 86% la 1977;
rom.-cat., mai demult mixt ref.-cat.), Valea
Dăii / Határpatak
(12% în 1966, apoi dispar cu scădere masivă de pop.), Valea
Șapartocului / Sárpatakivölgy
(14% la 1966 și 1977, apoi similar cu precedentul pentru 1992 și
refacere a pop. cu 1% magh. în 2002), Mureni
/ Sedriaș / Szederjes
( 86%, similar tot timpul; ref. ), Vulcan
/ Vălcăndorf / Volkány / Wolkendorf
(15%, apăruți după Război; 33% în 1992, în timpul unei scăderi
masive temporare de pop.; mixt cat.-ref.)
Nadeș
/ Szásznádas /
Nadesch
( 22%, de la 3% la 1850, deja 10% la 1966, înainte de plecarea
sașilor; toate cele 4 conf., preponderent unit. ), Măgheruș
/ Küküllőmagyarós / Szászmagyarós / Maniersch
( 13%, de la 2% la 1850, încă 3% în 1992 după plecarea
sașilor; rom.-cat. ), Țigmandru
/ Cikmántor / Zuckmantel
( 22%, 4% în 1977, înainte de plecarea sașilor; f. divizat
confesional, inclusiv neoprotestanți și spre 10% ort. declarați
magh. )
 |
| The Bánffy noble mansion in Gheja / Marosgezse |
Coroisânmărtin
/ Kóródszentmárton
(37%, 61% la 1850, 47% la 1930; 14% țig. maghf.; ref.), Odrihei
/ Vameșodorhei / Vámosudvarhely
(35%, identic 1930, 11% la 1850; ref. cu minorități unit. și
ref.), Bahnea
/ Bonyha / Bachnen
(34%, similar 1850, 53% 1930; ref.), Bernadea
/ Bernád
(2%, similar la 1930, 18% la 1850; caz bizar), Suplac
/ Küküllőszéplak
( 48% și 12-13% țig. maghf. care erau probabil magh. în
recensămintele precedente; similar tot timpul; ref. ), Vaidacuta
/ Vajdakuta
( 30% sau 9 din 30, 11% în 1992, înainte n’au depășit 10%; ref.
),
Tirimioara
/ Tirimia Mică / Kisteremi
(68% și 15% rom. maghf.; doar 17% la 1850; ref.), Satu
Nou / Teremiújfalu
(85%, de la 72% la 1850; ref.), Tirimia
(Mare) / Nagyteremi
(24%, similar tot timpul; ref.)
Cund /
Kund / Reußdorf
(39%, sub 10% până după 1977, plecarea sașilor; ref.), Gogan
/ Gógán
(68%, pornind de la 47% la 1850; ref.; + Gogan Varolea / Gógán
Váralja, 77% la 1966), Daia
/ Dányán / Dengel
(65%, pornind de la 51% la 1850; ref.), Ceuaș
/ (Szász-)Csávás
( 65%, de la 94% la 1850; ref. ), Hărânglab
/ Harangláb
( 67%, de la 53% la 1850; 3% țig. maghf.; ref. ), Gănești
/ Ganfalău / Vámosgálfalva
(69%; + Seuca / Szőkefalva, 69% în 1966 ca și mai înainte, mixt
triconf., preponderent ref.), Păucișoara
/ Küküllőpócsfalva
(58%, de la 41% la 1850; ref.), Delenii
/ Șaroșu Unguresc / Magyarsáros
(65%, similar tot timpul; unit.),
Adămuș
/ Ádámos
(26%, 52% la 1850; mixt unit.-ref.), Cornești
/ Șomfalău / Sövényfalva
(27%, similar tot timpul; ref.), Crăiești
/ Craifalău / Magyarkirályfalva
(65%, de la 54% la 1850; ref.), Dâmbău
/ Küküllődombó
(61%, similar 1850, dar 86% la 1930; unit.), Herepea
/ Magyarherepe
(6%, 16% la 1850, similar la 1930; ref.)
Târnăveni
/ Dicsőszentmárton
(19%, 54% la 1850 și la 1930; mixt, predominant ref.; + Boziaș /
Borzás / Bozias și După Deal / Pekritanya, 17% și 13% la 1966),
Botorca
/ Őrhegy
(18%; ref.), Cuștelnic
/ Csüdőtelke
(7%, 14% la 1850, 21% la 1930; ref.), Sub
Pădure / Erdőalja
(10%, dar doar 4% maghf. restul romf. inexistenți înainte de 2002,
caz bizar; cat.), Abuș
/ Abosfalva
( 49%, de la 36% la 1850; mixt cat.-ref. ), Deaj
/ Désfalva
( 46%, similar tot timpul; mixt ref.-unit. ), Căpâlna
de Sus / Felsőkápolna
( 17%, de la 0 la 1850; ref. ), Mica
/ Mikefalva
( 89%, de la 78% la 1850; ref.; + După Deal, 100% la 1966
), Idrifaia
/ Héderfája
( 95%, de la 83% la 1850; + 2-3% țig. maghf.; ref. )
Bichiș
/ Magyarbükkös
(94%, similar 1930, 75% 1850; ref.), Nandra
/ Lándor
(vârf de 11% la 1930), Ozd
/ Magyarózd
(89%, similar tot timpul; ref.), Iștihaza
/ Istvánháza
(91%, similar 1930, 80% la 1850; ref.), Cecălaca
/ Csekelaka (69%,
pornind de la 50% la 1850; ref.), Maldaoci
/ Madavölgytanya
(72% la 1966, 90% la 1977, apoi părăsit)
Gheja
/ Marosgezse
(3%, 5% la 1850, dar la 1930 33%), Bogata
(de Mureș) / Marosbogát
(35%, 45% la 1850, 54% la 1930; ref.), Cuci
/ Kutyfalva
(33%, 66% la 1850, 84% la 1930; ref.), Sâniacob
/ Marosszentjakab
(21% sau 7 din 38, 1% la 1850, 10% 1930, 3% 1992; ref.), Iernut
/ Radnót
(20%, 48% la 1850, 57% la 1930; ref.), Cipău
/ Maroscsapó
(19%, 31% la 1850, 47% la 1930; ref.), Oarba
de Mureș / Marosorbó
(0, la fel și la 1850, dar 12% la 1930), Sfântu
Gheorghe / Csapószengyörgy
(1%, dar 12% la 1966)
 |
| Ruins of the Haller noble mansion in Sânpaul / Kerelőszentpál |
Căpușu
de Câmpie / Mezőkapus
(10% prin rotunjire, cam la fel la 1850, dar încă 18% în 1930),
Iclandu
Mare / Nagyikland
( a depășit 10% doar în perioada dualistă ), Tăblășeni
/ Lekenceiforduló
( 15%, 0 în 1966; practic 4 din 26, din care 2 ref. și 2 ort.
), Fânațe
/ Fekete
( com. Band ) (2%, încă 13% la 1966)
Luduș
/ Marosludas
(23%, 3% la 1850, 52% la 1930; ref.), Ranta
/ Ránta
(18%, 36% la 1966; ref.), Cordoș
/ Kardos
(19%; ref.), Hădăreni
/ Hădărău / Hadrév
(17%; ref.), Coasta
Grindului / Berekszéle
(33% sau 5 din 15; 0 la 1966; ref.), Grindeni
/ Grind-Cristur / Gerendkeresztúr
(40%; ref.)
Giurgiș
/ Györgyed
(58%; ref.), Cioarga
/ Csorga (9%,
13% la 1966), Ciurgău
/ Csurgó (58%;
ref.), Fundătura
/ Mezőalbisitelep
(61%, 88% la 1966, în 1992 ajunsese la 5 loc., toți magh.;
ref.), Avrămești
/ Eckentelep
(65%, 86% la 1966; ref.), Roșiori
/ Andrássytelep
(87%; mixt ref.-cat.); ultimele trei sunt colonii de la începutul
sec. XX, inclusiv cu secui bucovineni.
Mălăești
( 20%, dar de fapt 1 din 5; ? ), Zau
de Câmpie / Mezőzáh
( 11%, similar la 1850, 23% la 1930; ref. ), Sânger
/ Mezőszengyel
( 11%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt cat., ref. și neoprot.,
preponderent cat. ), Tăureni
/ Mezőtóhát
( 2%, similar la 1850, 12% la 1930 ), Dalu
/ Fodorkút
( 0 din 6, 17% la 1966 ), Zăpodea
/ Zapodia ( 8%, 11% la 1966 )
Bărboși
/ Săcalu de Câmpie / Mezőszakál
( 1%, 12% la 1930 ), Tău
/ Mezőszélen
( 2%, 15% în 1966 ), Papiu
Ilarian / Budiu de Câmpie / Mezőbodon
( 47%, similar tot timpul; ref. ), Merișoru
/ Bugusalja + Felsőforduló
( 92%, 75% în 1966; ref. ), Ursoaia
/ Urszajatelep
( 81%, doar 47% în 1966; ref. ), Dobra
/ Dobratanya
( 40%, încă 61% în 1992; ref. )
Sărmașu
(Mare) / Nagysármás
( 40%, 5% la 1850, 58% la 1930; ref. ), Balda
/ Báld
( 6%, 12% la 1930 ), Larga
/ Lárga
( 39%, 73% la 1966; ref. ), Moruț
/ Marocháza
( 59%, 86% la 1966; ref. ), Sărmășel
/ Kissármás
( 3%, 16% la 1930 ), Sărmășel-Gară
/ Bánffytanya
( 11%; ref. )
Miheșu
de Câmpie / Mezőméhes
( 13%, similar la 1850, dar 25% la 1930; ref. ), Bujor
/ Kendeffytanya
( 3%, dar 11% la 1966 ), Cirhagău
/ Cserhágó
( 0 din 13, dar 11% la 1966 ), Titiana
/ Titiána
( 15% sau 6 din 39, 44% la 1966; ref. ), Tușinu
/ Tuson
( 17%, similar tot timpul; ref. ), Sânpetru
de Câmpie / Uzdiszentpéter
( 12%, similar tot timpul; ref. )
Pârâu
Crucii
( 12%, 22% la 1966; ref. ), Ulieș
/ Nagyölyves
( 12%, de la 27% la 1850; ref. ), Bologaia
/ Balogéja
( 0, dar 16% în 1992 ), Ciulea
/ Csula
( 4%, dar 10% în 1966 ), Fântâna
Babii
( părăsit, dar 19% în 1966 ), Scurta
( 0, dar 45% în 1966 )
Păingeni
/ Póka (85%, de la 70% la 1850; ref.),
Păcureni
/ Poca-Cristur / Pókakeresztúr
(98%, de la 73% la 1850; ref.), Glodeni
/ Șarpotoc / Marossárpatak
(89%, de la 60% la 1850; ref.), Dumbrăvioara
/ Șarombărc / Sáromberke
(93%, de la 73% la 1850; ref.), Sângeru
de Pădure / Erdőszengyel
(25% și 4% țig. maghf.; ref.)
Iara
de Mureș / Marosjára
(95%, de la 81% la 1850; mixt ref.-cat.; + Fânațe / Szénáságy,
56% în 1966), Ilioara
/ Kisillye
(96%, de la 66% la 1850; mixt triconf.), Pădureni
/ Erdőcsinád
(99%; ref.), Petrilaca
de Mureș / Magyarpéterlaka
(90%; + Stejeriș / Balázscsere, 100% în 1966; ref.), Periș
/ Curtifaia / Körtvélyfája
(86%, de la 73% la 1850; ref.)
Tonciu
/ Tancs
(20%, de la 84% la 1850; dif. e dată de țig. (țigf.), care se
declară în 1992 64%, față de 29% la precedentul recensământ;
ref. și unii și alții), Ercea
(Mare) / Nagyercse
(26% la 1850, împuținați abia după Război), Milășel
/ Kisnyulas
(12% la 1850), Filpișu
Mare / Magyarfülpös
(27%, 48% la 1850, similar 1930; ref.), Toldal
/ Toldalag
( 41%, similar tot timpul; ref. )
Filpișu
Mic / Kisfülpös / Szászfülpös
(53%, similar tot timpul; ref.), Breaza
/ Brețcu / Beresztelke
(55%, vârf de 66% la 1930; ref.), Onuca
/ Unoka
(67%, de la 78% la 1850; ref.), Voivodeni
/ Sânioana / Vajdaszentivány
( 63%, 49% la 1850, similar la 1930; 4-5% țig. maghf.; ref.
), Gornești
/ Ghernesig / Gernyeszeg (70%,
de la 51% la 1850; ref.), Chiheru
de Sus / Felsőköhér
(vârf de 13% la 1930)
Reghin
(Săsesc) / Szászrégen /
(Sächsisch)-Regen
(29%, 21% ref., 9% rom.-cat.; 13% la 1850, 40% la 1910, anexarea
satului magh. nesemnificativă; la 1966 încă 47%; + Reghin-Sat /
Magyarrégen, 50% la 1850, 83% la 1910; ref.), Apalina
/ Abafája
(28%, încă 40% în 1966; 4% țig. maghf.; mixt ref.-cat., dar mulți
țig.), Iernuțeni
/ Radnótfája
(26%, 46% la 1850, 37% la 1930; mixt ref.-cat.), Petelea
/ Petele
( au depășit doar în 1966 ), Beica
de Jos / Alsóbölkény
(31%, de la 76% la 1850; ref.), Suseni
/ Felfalău / Marosfelfalu
( 44%, 55% la 1850, similar și la 1930; ref. )
Batoș
/ Bátos / Botsch
(27%, infim înainte de Război, când au fost evacuați
sașii; mixt cat., ref. și luth. s.-p., preponderent cat.), Goreni
/ Săplac / Dedrádszéplak
(32%, 55% la 1850, similar 1930; ref.), Uila
/ Vajola / Weilau
(29%, ca la Batoș; cat.; luth. sunt aici țiganii, așa-zișii
'țigani sași'), Logig
/ Lúdvég / Ludwigsdorf
( 12%, vârf de 27% la 1930, similar și la 1850; mixt ref.-luth. )
Ideciu
de Jos / Alsóidecs / Unter-Eidisch
( 14%, fost săsesc; mixt ref., cat. și luth. s.-p., preponderent
ref. ), Gurghiu(-Sântimbru)
/ Görgényszentimre
(15%, de la 55% la 1850, 41% la 1930; mixt cat.-ref., datorită unei
foste colonii de dărăbanți secui cat.), Glăjărie
/ Görgényüvegcsűr
(85%, de la 69% la 1850, când mai erau încă 9% germ.; cat.),
Lăpușna
/ Laposnyatelep
(23% în 1966, când încep datele, 57% în 1977 cu scădere uriașă
de pop., 72% în 1992, în 2002 satul depopulat; rom.-cat.),
Filea
/ Füleháza
(vârf de 21% la 1930), Răstolița
/ Răstoșnea / Ratosnya
( 8%, 1% la 1850, 24% la 1930 ), Andreneasa
/ Andrenyászatelep
( 2%, 10% în 1992 ), Iod
/ Jódtelep
( 70%, 51% la 1910; ref. ), Lunca
Bradului / Polești-Ilva / Palotailva
( 20%, 0 la 1850, 36% în 1966; mixt cat.-ref. ), Neagra
/ Nyágra
( 4%, dar 54% la 1910, încă 16% în 1966 ), Sălard
/ Szalárd
( 4%, 17% în 1966 ), Stânceni
/ Meșterhaza / Gödemesterháza
( 34%, de la 8% la 1850; rom.-cat. )
Toplița
(Română) / Oláhtoplica
( 31%, similar la 1930, 8% la 1850; rom.-cat. ), Măgheruș
/ Magyaros
( 34%, 45% în 1966? rom.-cat. ), Moglănești
/ Moglán
( 22%; rom.-cat. ), Vale
/ Alsóválya + Felsőválya
( 10% prin rotunjire, 23% în 1966; rom.-cat. ), Zencani
/ Zsákhegy
( 24%, 45% în 1966; rom.-cat. )
 |
| The noble mansion in Ieciu / Marosvécs |
No comments:
Post a Comment