Saturday 27 July 2013

Maghiarii ne-secui din jud. Mureș (listă) / Non-Szekler Hungarians in Mureș County (list)




     Lista localităților cu populație maghiară ne-secuiască de cel puțin 10% din județul Mureș ( și din jud. Harghita, unde sunt foarte puține ). Este vorba de localitățile care nu au fost cuprinse niciodată în scaunele secuiești, chiar dacă originea acestor populații maghiare este poate pe alocuri secuiască. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Ținutul Secuiesc. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     
The Ugron noble mansion in Zau de Câmpie / Mezőzáh



      The list of local communities with Hungarian non-Szekler population of at least 10% in Mureș / Maros County ( and in Harghita / Hargita County, where they are very few ). This refers to the communities that were never part of the Szekler seats, although the origin of these Hungarian populations is perhaps occasionally Szekler. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = the Szekler Land. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar


   

     Sighișoara / Segesvár / Schäßburg (19%, similar la 1930, 5% la 1850; 9% ref., 6% rom.-cat., 4% unit.), Rora / Rohrau (2%, 13% la 1966), Șoromiclea (23%, 48% la 1966; mixt unit.-ref.), Venchi / Wench (10%, rom.-cat., mai demult mixt), Albești / Ferihaz / Fehéregyháza (22%, similar 1930, dar 6% la 1850; mixt triconfesional, preponderent ref.), Valea Albeștiului / Sárpataki út (27%, 11% la 1966; ref.) 


     Viilor / Szőllőskert / Kulturberg (30%, mixt ref.-cat.), Boiu / Bún (25%, similar tot timpul; ref.), Vânători / Hașfalău / Héjjasfalva ( 31%, similar la 1850, 44% la 1930; ref. ), Șoard / Küküllősárd ( 13%, 42% la 1850, 28% la 1930; mixt ref.-unit. ), Țopa / Kisbún (11%, similar 1930, dar 35% la 1850; mixt ref.-cat., mai demult doar ref.)





     Șapartoc / Sárpatak (67%, 49% la 1850, ajungând până la un maxim de 86% la 1977; rom.-cat., mai demult mixt ref.-cat.), Valea Dăii / Határpatak (12% în 1966, apoi dispar cu scădere masivă de pop.), Valea Șapartocului / Sárpatakivölgy (14% la 1966 și 1977, apoi similar cu precedentul pentru 1992 și refacere a pop. cu 1% magh. în 2002), Mureni / Sedriaș / Szederjes ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Vulcan / Vălcăndorf / Volkány / Wolkendorf (15%, apăruți după Război; 33% în 1992, în timpul unei scăderi masive temporare de pop.; mixt cat.-ref.)




     Nadeș / Szásznádas / Nadesch ( 22%, de la 3% la 1850, deja 10% la 1966, înainte de plecarea sașilor; toate cele 4 conf., preponderent unit. ), Măgheruș / Küküllőmagyarós / Szászmagyarós / Maniersch ( 13%, de la 2% la 1850, încă 3% în 1992 după plecarea sașilor; rom.-cat. ), Țigmandru / Cikmántor  / Zuckmantel ( 22%, 4% în 1977, înainte de plecarea sașilor; f. divizat confesional, inclusiv neoprotestanți și spre 10% ort. declarați magh. )

     Pipea / Pipe ( 79%, de la 97% la 1850, f. similar încă în 1992; unit. ), Bălăușeri / Balavásár (78%, similar tot timpul; ref.), Agrișteu / Egrestő (57%, similar tot timpul; mixt ref.-cat.), Chendu (Mare) / Nagykend (94%; + Chendu Mic / Kiskend, de la 88% la 1850 la 98% la 1966; ref.), Filitelnic / Fületelke / Felldorf (20%, nu depășeau înainte de 1992 și plecarea sașilor; mixt ref.-cat.) 

The Bánffy noble mansion in Gheja / Marosgezse


     Coroisânmărtin / Kóródszentmárton (37%, 61% la 1850, 47% la 1930; 14% țig. maghf.; ref.), Odrihei / Vameșodorhei / Vámosudvarhely (35%, identic 1930, 11% la 1850; ref. cu minorități unit. și ref.), Bahnea / Bonyha / Bachnen (34%, similar 1850, 53% 1930; ref.), Bernadea / Bernád (2%, similar la 1930, 18% la 1850; caz bizar), Suplac / Küküllőszéplak ( 48% și 12-13% țig. maghf. care erau probabil magh. în recensămintele precedente; similar tot timpul; ref. ), Vaidacuta / Vajdakuta ( 30% sau 9 din 30, 11% în 1992, înainte n’au depășit 10%; ref. ), 


     Tirimioara / Tirimia Mică / Kisteremi (68% și 15% rom. maghf.; doar 17% la 1850; ref.), Satu Nou / Teremiújfalu (85%, de la 72% la 1850; ref.), Tirimia (Mare) / Nagyteremi (24%, similar tot timpul; ref.)




     Cund  / Kund / Reußdorf (39%, sub 10% până după 1977, plecarea sașilor; ref.), Gogan / Gógán (68%, pornind de la 47% la 1850; ref.; + Gogan Varolea / Gógán Váralja, 77% la 1966), Daia / Dányán / Dengel (65%, pornind de la 51% la 1850; ref.), Ceuaș / (Szász-)Csávás ( 65%, de la 94% la 1850; ref. ), Hărânglab / Harangláb ( 67%, de la 53% la 1850; 3% țig. maghf.; ref. ), Gănești / Ganfalău / Vámosgálfalva (69%; + Seuca / Szőkefalva, 69% în 1966 ca și mai înainte, mixt triconf., preponderent ref.), Păucișoara / Küküllőpócsfalva (58%, de la 41% la 1850; ref.), Delenii / Șaroșu Unguresc / Magyarsáros (65%, similar tot timpul; unit.),

     Adămuș / Ádámos (26%, 52% la 1850; mixt unit.-ref.), Cornești / Șomfalău / Sövényfalva (27%, similar tot timpul; ref.), Crăiești / Craifalău / Magyarkirályfalva (65%, de la 54% la 1850; ref.), Dâmbău / Küküllődombó (61%, similar 1850, dar 86% la 1930; unit.), Herepea / Magyarherepe (6%, 16% la 1850, similar la 1930; ref.)


     Târnăveni / Dicsőszentmárton (19%, 54% la 1850 și la 1930; mixt, predominant ref.; + Boziaș / Borzás / Bozias și După Deal / Pekritanya, 17% și 13% la 1966), Botorca / Őrhegy (18%; ref.), Cuștelnic / Csüdőtelke (7%, 14% la 1850, 21% la 1930; ref.), Sub Pădure / Erdőalja (10%, dar doar 4% maghf. restul romf. inexistenți înainte de 2002, caz bizar; cat.), Abuș / Abosfalva ( 49%, de la 36% la 1850; mixt cat.-ref. ), Deaj / Désfalva ( 46%, similar tot timpul; mixt ref.-unit. ), Căpâlna de Sus / Felsőkápolna ( 17%, de la 0 la 1850; ref. ), Mica / Mikefalva ( 89%, de la 78% la 1850; ref.; + După Deal, 100% la 1966 ), Idrifaia / Héderfája ( 95%, de la 83% la 1850; + 2-3% țig. maghf.; ref. )




     Bichiș / Magyarbükkös (94%, similar 1930, 75% 1850; ref.), Nandra / Lándor (vârf de 11% la 1930), Ozd / Magyarózd (89%, similar tot timpul; ref.), Iștihaza / Istvánháza (91%, similar 1930, 80% la 1850; ref.), Cecălaca / Csekelaka (69%, pornind de la 50% la 1850; ref.), Maldaoci / Madavölgytanya (72% la 1966, 90% la 1977, apoi părăsit)


     Gheja / Marosgezse (3%, 5% la 1850, dar la 1930 33%), Bogata (de Mureș) / Marosbogát (35%, 45% la 1850, 54% la 1930; ref.), Cuci / Kutyfalva (33%, 66% la 1850, 84% la 1930; ref.), Sâniacob / Marosszentjakab (21% sau 7 din 38, 1% la 1850, 10% 1930, 3% 1992; ref.), Iernut / Radnót (20%, 48% la 1850, 57% la 1930; ref.), Cipău / Maroscsapó (19%, 31% la 1850, 47% la 1930; ref.), Oarba de Mureș / Marosorbó (0, la fel și la 1850, dar 12% la 1930), Sfântu Gheorghe / Csapószengyörgy (1%, dar 12% la 1966) 

     
Ruins of the Haller noble mansion in Sânpaul / Kerelőszentpál

     Căpușu de Câmpie / Mezőkapus (10% prin rotunjire, cam la fel la 1850, dar încă 18% în 1930), Iclandu Mare / Nagyikland ( a depășit 10% doar în perioada dualistă ), Tăblășeni / Lekenceiforduló ( 15%, 0 în 1966; practic 4 din 26, din care 2 ref. și 2 ort. ), Fânațe / Fekete ( com. Band ) (2%, încă 13% la 1966)  

     Ogra / Marosugra ( 33%, 44% la 1850, 68% la 1930; ref. ), Dileu Vechi (/ Mare / Român) / Oláhdellő ( 44%, similar la 1930, 23% la 1850; ref. ), Sânpaul / Kerelőszentpál ( 30%, 40% la 1850, 49% la 1930; rom.-cat., domeniul fam. Haller ), Dileu Nou (/ Unguresc) / Magyardellő ( 83%, similar la 1850, 93% la 1930; ref. ), Sânmărghita / Szentmargita ( 3%, 13% la 1930 ), Valea Izvoarelor / Beșineu / Búzásbesenyő ( 75%, similar la 1930, 59% la 1850; mixt cat.-ref., mai demult predominau ref. )   




     Luduș / Marosludas (23%, 3% la 1850, 52% la 1930; ref.), Ranta / Ránta (18%, 36% la 1966; ref.), Cordoș / Kardos (19%; ref.), Hădăreni / Hădărău / Hadrév (17%; ref.), Coasta Grindului / Berekszéle (33% sau 5 din 15; 0 la 1966; ref.), Grindeni / Grind-Cristur / Gerendkeresztúr (40%; ref.)


     Giurgiș / Györgyed (58%; ref.), Cioarga / Csorga (9%, 13% la 1966), Ciurgău / Csurgó (58%; ref.), Fundătura / Mezőalbisitelep (61%, 88% la 1966, în 1992 ajunsese la 5 loc., toți magh.; ref.), Avrămești / Eckentelep (65%, 86% la 1966; ref.), Roșiori / Andrássytelep (87%; mixt ref.-cat.); ultimele trei sunt colonii de la începutul sec. XX, inclusiv cu secui bucovineni. 




     Mălăești ( 20%, dar de fapt 1 din 5; ? ), Zau de Câmpie / Mezőzáh ( 11%, similar la 1850, 23% la 1930; ref. ), Sânger / Mezőszengyel ( 11%, similar la 1850, 22% la 1930; mixt cat., ref. și neoprot., preponderent cat. ), Tăureni / Mezőtóhát ( 2%, similar la 1850, 12% la 1930 ), Dalu / Fodorkút ( 0 din 6, 17% la 1966 ), Zăpodea / Zapodia ( 8%, 11% la 1966 )


     Bărboși / Săcalu de Câmpie / Mezőszakál ( 1%, 12% la 1930 ), Tău / Mezőszélen ( 2%, 15% în 1966 ), Papiu Ilarian / Budiu de Câmpie / Mezőbodon ( 47%, similar tot timpul; ref. ), Merișoru / Bugusalja + Felsőforduló ( 92%, 75% în 1966; ref. ), Ursoaia / Urszajatelep ( 81%, doar 47% în 1966; ref. ), Dobra / Dobratanya ( 40%, încă 61% în 1992; ref. )




     Sărmașu (Mare) / Nagysármás ( 40%, 5% la 1850, 58% la 1930; ref. ), Balda / Báld ( 6%, 12% la 1930 ), Larga / Lárga ( 39%, 73% la 1966; ref. ), Moruț / Marocháza ( 59%, 86% la 1966; ref. ), Sărmășel / Kissármás ( 3%, 16% la 1930 ), Sărmășel-Gară / Bánffytanya ( 11%; ref. )

   Miheșu de Câmpie / Mezőméhes ( 13%, similar la 1850, dar 25% la 1930; ref. ), Bujor / Kendeffytanya ( 3%, dar 11% la 1966 ), Cirhagău / Cserhágó ( 0 din 13, dar 11% la 1966 ), Titiana / Titiána ( 15% sau 6 din 39, 44% la 1966; ref. ), Tușinu / Tuson ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Sânpetru de Câmpie / Uzdiszentpéter ( 12%, similar tot timpul; ref. )


     Pârâu Crucii ( 12%, 22% la 1966; ref. ), Ulieș / Nagyölyves ( 12%, de la 27% la 1850; ref. ), Bologaia / Balogéja ( 0, dar 16% în 1992 ), Ciulea / Csula ( 4%, dar 10% în 1966 ), Fântâna Babii ( părăsit, dar 19% în 1966 ), Scurta ( 0, dar 45% în 1966 )




     Păingeni / Póka (85%, de la 70% la 1850; ref.), Păcureni / Poca-Cristur / Pókakeresztúr (98%, de la 73% la 1850; ref.), Glodeni / Șarpotoc / Marossárpatak (89%, de la 60% la 1850; ref.), Dumbrăvioara / Șarombărc / Sáromberke (93%, de la 73% la 1850; ref.), Sângeru de Pădure / Erdőszengyel (25% și 4% țig. maghf.; ref.)    

     Iara de Mureș / Marosjára (95%, de la 81% la 1850; mixt ref.-cat.; + Fânațe / Szénáságy, 56% în 1966), Ilioara / Kisillye (96%, de la 66% la 1850; mixt triconf.), Pădureni / Erdőcsinád (99%; ref.), Petrilaca de Mureș / Magyarpéterlaka (90%; + Stejeriș / Balázscsere, 100% în 1966; ref.), Periș / Curtifaia / Körtvélyfája (86%, de la 73% la 1850; ref.) 





     Tonciu / Tancs (20%, de la 84% la 1850; dif. e dată de țig. (țigf.), care se declară în 1992 64%, față de 29% la precedentul recensământ; ref. și unii și alții), Ercea (Mare) / Nagyercse (26% la 1850, împuținați abia după Război), Milășel / Kisnyulas (12% la 1850), Filpișu Mare / Magyarfülpös (27%, 48% la 1850, similar 1930; ref.), Toldal / Toldalag ( 41%, similar tot timpul; ref. )

    Filpișu Mic / Kisfülpös / Szászfülpös (53%, similar tot timpul; ref.), Breaza / Brețcu / Beresztelke (55%, vârf de 66% la 1930; ref.), Onuca / Unoka (67%, de la 78% la 1850; ref.), Voivodeni / Sânioana / Vajdaszentivány ( 63%, 49% la 1850, similar la 1930; 4-5% țig. maghf.; ref. ), Gornești / Ghernesig / Gernyeszeg (70%, de la 51% la 1850; ref.), Chiheru de Sus / Felsőköhér (vârf de 13% la 1930)

     Reghin (Săsesc) / Szászrégen / (Sächsisch)-Regen (29%, 21% ref., 9% rom.-cat.; 13% la 1850, 40% la 1910, anexarea satului magh. nesemnificativă; la 1966 încă 47%; + Reghin-Sat / Magyarrégen, 50% la 1850, 83% la 1910; ref.), Apalina / Abafája (28%, încă 40% în 1966; 4% țig. maghf.; mixt ref.-cat., dar mulți țig.), Iernuțeni / Radnótfája (26%, 46% la 1850, 37% la 1930; mixt ref.-cat.), Petelea / Petele ( au depășit doar în 1966 ), Beica de Jos / Alsóbölkény (31%, de la 76% la 1850; ref.), Suseni / Felfalău / Marosfelfalu ( 44%, 55% la 1850, similar și la 1930; ref. )  




     Batoș / Bátos / Botsch (27%, infim înainte de Război, când au  fost evacuați sașii; mixt cat., ref. și luth. s.-p., preponderent cat.), Goreni / Săplac / Dedrádszéplak (32%, 55% la 1850, similar 1930; ref.), Uila / Vajola / Weilau (29%, ca la Batoș; cat.; luth. sunt aici țiganii, așa-zișii 'țigani sași'), Logig / Lúdvég / Ludwigsdorf ( 12%, vârf de 27% la 1930, similar și la 1850; mixt ref.-luth. )

   Ideciu de Jos / Alsóidecs / Unter-Eidisch ( 14%, fost săsesc; mixt ref., cat. și luth. s.-p., preponderent ref. ), Gurghiu(-Sântimbru) / Görgényszentimre (15%, de la 55% la 1850, 41% la 1930; mixt cat.-ref., datorită unei foste colonii de dărăbanți secui cat.), Glăjărie / Görgényüvegcsűr (85%, de la 69% la 1850, când mai erau încă 9% germ.; cat.), Lăpușna / Laposnyatelep (23% în 1966, când încep datele, 57% în 1977 cu scădere uriașă de pop., 72% în 1992, în 2002 satul depopulat; rom.-cat.),   

     Brâncovenești / Ieciu / Marosvécs (65%, similar tot timpul; ref.), Vălenii de Mureș / Disnăieu / Disznajó (88%, similar tot timpul; ref.), Aluniș / Magyaró (64%, similar tot timpul; ref.), Lunca Mureșului / Mureșmort / Holtmaros (81%, similar tot timpul; ref.), Fițcău / Fickópataka (92%, similar tot timpul; ref.)        




     Filea / Füleháza (vârf de 21% la 1930), Răstolița / Răstoșnea / Ratosnya ( 8%, 1% la 1850, 24% la 1930 ), Andreneasa / Andrenyászatelep ( 2%, 10% în 1992 ), Iod / Jódtelep ( 70%, 51% la 1910; ref. ), Lunca Bradului / Polești-Ilva / Palotailva ( 20%, 0 la 1850, 36% în 1966; mixt cat.-ref. ), Neagra / Nyágra ( 4%, dar 54% la 1910, încă 16% în 1966 ), Sălard / Szalárd ( 4%, 17% în 1966 ), Stânceni / Meșterhaza / Gödemesterháza ( 34%, de la 8% la 1850; rom.-cat. )


   Toplița (Română) / Oláhtoplica ( 31%, similar la 1930, 8% la 1850; rom.-cat. ), Măgheruș / Magyaros ( 34%, 45% în 1966? rom.-cat. ), Moglănești / Moglán ( 22%; rom.-cat. ), Vale / Alsóválya + Felsőválya ( 10% prin rotunjire, 23% în 1966; rom.-cat. ), Zencani / Zsákhegy ( 24%, 45% în 1966; rom.-cat. )


     
The noble mansion in Ieciu / Marosvécs

  



No comments:

Post a Comment