Maghiarii din jud. Brașov. Ceangăii săceleni / Hungarians in Brașov County. The Săcele Csángós

     Săcelele sau cele Șapte Sate sunt o grupare tradițională de sate la est de Brașov ( anume Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung, Tărlungeni, Zizin și Purcăreni ) ce au constituit înainte de epoca modernă un domeniu aservit orașului Brașov și districtului său. Sunt locuite încă din Evul Mediu de o populație română și maghiară. Componenta maghiară, sensibil mai redusă proporțional astăzi decât era odinioară, este cunoscută sub numele de 'ceangăi', ceea ce pare să indice o origine veche printre secui săraci emigrați din scaunele secuiești ( magh. csángó = 'pribeag' ), nu însă neapărat și o legătură directă cu populațiile omonime din Moldova și zona Ghimeș ( vezi aici ). Sunt majoritar ( în sec. XIX exclusiv ) luterani ( anume sinodo-prezbiterieni, Biserica Evanghelică Luterană din România ), la fel ca sașii ( din Brașov ), fosta autoritate seniorială locală, ceea ce sugerează că erau deja în Săcele în perioada Reformei. După al Doilea Război Mondial, primele patru sate menționate au fost unite administrativ într'o singură localitate, municipiul Săcele. Urmează mai jos ponderea maghiarilor. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ germană ). Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar

     

The Lutheran church in Cernatu / Csernátfalu

     Săcele or the Seven Villages are a traditional grouping of villages east of Brașov / Brassó / Kronstadt ( namely Baciu / Bácsfalu, Turcheș / Türkös, Cernatu / Csernátfalu, Satulung / Hosszúfalu, Tărlungeni / Tatrang, Zizin / Zajzon and Purcăreni / Pürkerec ), which before the modern period formed an estate  held in bondage by the city and district of Brașov. They are inhabited since the Middle Ages by a Romanian and Hungarian population. The Hungarian component, significantly reduced today in terms of overall proportion compared to earlier times, is known as 'Csángós', which seems to point to an old origin among poor Szeklers who migrated out of the Szekler seats ( Hungarian csángó = 'wanderer' ), but not necessarily a direct link with the namesake populations of Moldavia and the Ghimeș area ( see here ). Most ( in the 19th c. all ) of them are Lutherans ( of the synodal-presbiterian body, the Evangelical Lutheran Church of Romania ), just like the Saxons ( of Brașov ), the former local lordship, which suggests that they were already in Săcele at the time of the Reformation. After the Second World War, the first four aforementioned villages were united administratively into a single local community, Săcele. What follows is the Hungarian proportion in the Seven Villages, followed by other communities in the Țara Bârsei / Burzenland area where they are above 10%, then in the rest of Brașov County. In the area of Rupea, most Hungarians came in the 20th c. from the neighbouring Szekler Land, especially as a result of Transylvanian Saxon emigration. An exception is Jimbor / Zsombor, where they are of older origin, having arrived in the 16th c. when the village population (Saxon) was wiped out by plague. In the former Saxon Seat of Rupea they are also of older origin and Lutheran in Cobor / Kóbor and Hălmeag / Halmágy, similar background to the one in Jimbor / Zsombor. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly) / Hungarian (/ German ). Source: http://www.kia.hu/konyvtar        

     - mun. Săcele / Négyfalu / Hétfalu 24% ( 15% luterani sinodo-prezbiterieni, 5% romano-catolici, 3% reformați ) 

               - Baciu / Bácsfalu ( la 1850 44%, 43% luth.; la 1930 62%, din care 51% luth., 7% rom.-cat., 5% ref. ) 

               - Turcheș / Türkös ( la 1850 45%, din care 37% luth. și 3% rom.-cat., calculele impunând deci și cca. 5% ortodocși declarați magh.; la 1930 61%, din care 50% luth., 8% rom.-cat., 4% ref. )

               - Cernatu / Csernátfalu ( la 1850 47%, 46% luth.; la 1930 78%, din care 67% luth., 7% rom.-cat., 5% ref. )

              - Satulung / Hosszúfalu ( la 1850 27%, toți luth.; la 1930 50%, din care 40% luth., 4% rom.-cat., 5% ref. )

     - Tărlungeni / Tatrang ( 39%, 36% luth.; la 1850 60%, 59% luth )

     - Zizin / Zajzon ( 30%, 28% luth.; la 1850 75%, 73% luth; încă 78% la 1930 )

     - Purcăreni / Purcăreți? / Pürkerec ( 39%, 35% luth.; la 1850 54%, toți luth. )

     

     În afară de cei deja menționați, maghiari mai sunt în Țara Bârsei peste 10% la: 

     Brașov / Brassó / Kronstadt ( 8%, 6% rom.-cat., 3% ref., 1% unit., 1% luth. s.-p.; 14% la 1850, 37% luth., 41% germ., 14% rom.-cat., 4% ref.; 21% la 1948; 39% magh. la 1930, din care 22% rom.-cat. și 14% ref., luth. fiind 22% la 22% germ.; rezultă de aici că mai demult magh. brașoveni erau mulți dar nu luth. și deci probabil de dată mai recentă; există în mod curios date separate pentru cartiere: Dârste / Derestye, 16% la 1910, cam ½ ref.; Stupini / Méhkerek, absenți la 1850 dar 27% la 1910, 12% ref., 3% unit.; Șchei / Bolgárszeg, 25% la 1910, 6% ref., 1% unit., restul probabil mai mult rom.-cat.; și alte cartiere ale Brașovului, pentru care există totuși date separate )

     Budila / Bodola ( 23%, 46% la 1850; 18% ref., 4% rom.-cat.; ref. par să fie foștii luth. s.-p., fiindcă apar ca atare la 1850 și ca ref. începând cu 1857 ), Teliu / Keresztvár ( 26%, 23% ref., 2% rom.-cat.; 51% la 1850, 52% luth.; situație f. similară cu Budila )

     Pârâu Rece ( 11% la 1966, deși nu e loc. transilvană ), Timișu de Jos / Alsótömös ( 3%, 2% rom.-cat.; 66% la 1850, 64% rom.-cat., 10% ref., 24% luth., 33% germ., de unde rezultă că cei mai mulți magh. și cam 1/6-1/7 dintre germ. erau cat., era probabil vreo colonie recentă de tăietori de lemne secui; 11% în 1966; de remarcat că la 1992 erau încă 14% rom.-cat. și 2% ref., deși doar 6% magh. și 0% germ., dar și scăderea de pop. a fost drastică în următorii 10 ani ), Timișu de Sus / Felsőtömös ( 1%, 2% rom.-cat.; 33% la 1850, 39% rom.-cat., 7% ref., 28% luth. și 39% germ., deci asemănător cu cazul anterior; 11% în 1966; în 1992 13% rom.-cat., 3% ref., 2% luth. s.-p., fiind 6% magh. și 0% germ. )

     

    

     Apața / Apáca ( 41%, 38% luth. s.-p.; 87% la 1850, încă 72% în 1956, aproape toți luth. tot timpul; au pierdut maj. de’abia în anii ’90; )

     Crizbav / Krizba / Rákospatak / Krebsbach ( 29%, 72% la 1850, încă 62% la 1966; 26% luth. s.-p., similar cu Apața ), Feldioara / Földvár / Marienburg ( 8%, 4% rom.-cat., 2% ref., 1% luth. s.-p., 1% unit.; au depășit 10% în 1910 și 1977 ), Colonia Reconstrucția / Bohntelep ( 39%, 18% rom.-cat., 21% ref., 3% unit.; 63% în 1966 ), Hăghig / Hídvég ( 40%, 6% rom.-cat., 31% ref., 1% unit.; 53% la 1850, 7% țig., 3% rom.-cat., 54% ref.; 69% la 1930 )

     Satu Nou / Barcaújfalu ( 53%, 79% la 1850; 50% luth. s.-p., 2% rom.-cat., 1% ref. ), Colonia Bod / Cukorgyártelep ( 22%, 11% rom.-cat., 6% ref., 6% unit.; 42% în 1966 ), Podu Oltului / Vámoshidpuszta ( 2%; 21% la 1910, 9% ref., restul ort. ), Colonia 1 Mai / Konkordia bányatelep ( 11% în 1966 ), Vâlcele / Előpatak ( 6%, 3% rom.-cat., 2% ref.; 2% la 1850, dar cu un vârf de 27% la 1900 ), Araci / Arpatac / Árapatak ( 19%, 47% la 1850, cam toți ref. ), Ariușd / Erősd ( 30%, 45% la 1850, toți ref. )

    Zărnești / Zernest ( doar 2%, nimeni la 1850, dar 13% la 1930, 11% rom.-cat., 3% ref. ), Bran / Törcsvár ( 0%, dar 38% în 1850, 41% germ., 56% rom.-cat., 23% luth., deci probabil 18% dintre germ. erau rom.-cat.; schimbare foarte bruscă în anii 1880, când magh. și germ. scad la 11% împreună ), Pănicer ( existență oficială efemeră, anexat la Sohodol, 12% la 1966 )

     

     Ormeniș / Ürmös ( 42%, 2% țig. maghiarofoni, 5% rom.-cat., 1% ref., 1% luth. s.-p., 32% unit., 6% pent.; 64% la 1850, 6% țig., 5% ref., 45% unit., dif. fiind dată de ort. declarați magh.; 65% la 1930, 10% rom.-cat. apăruți brusc între 1850 și 1857, 2% ref., 54% unit. ), Racoș / Racoșu de Jos / Alsórákos ( 67%, 3% țig. maghf., 4% rom.-cat., 39% ref., 21% unit.; 81% la 1850, 1% rom.-cat., 68% ref., 13% unit. ), Hoghiz / Olthévíz ( 49%, 6% rom.-cat., 19% ref., 23% unit.; 80% la 1850, 2% rom.-cat., 36% ref., 44% unit.; f. similar la 1930; + Turzun / Turzon, 36% la 1966, 11% la 1850 și 89% germ., fiind toți rom.-cat. ), Dopca / Datk ( 71%, 69% unit., f. similar tot timpul )

     În zona Rupea, maghiarii sunt veniți în general în sec. XX din Secuime, în special pe fondul plecării sașilor. Excepție face Jimbor, unde sunt mai vechi, veniți se pare în sec. XVI, după ce satul (săsesc) a fost decimat de ciumă. În fostul Scaun săsesc al Rupei sunt de asemenea mai vechi și luterani la Cobor și Hălmeag, similar cu Jimbor. Rupea / Cohalm / Kőhalom / Reps ( 23%, 9% rom.-cat., 7% ref., 6% unit., 1% luth. s.-p.; 1% la 1850; 18% la 1930, 8% ref., 5% rom.-cat., 5% unit.; + Colonia Rupea, 60% în 1966 ), Cața / Kaca / Katzendorf ( 21% și 15% țig. maghf., 7% rom.-cat., 1% ref., 18% unit., 3% pent., probabil mulți țig. maghf. ort.; 1% la 1850, deja 13% la 1930, 2% rom.-cat., 5% ref., 6% unit. ), Drăușeni / Homoróddaróc / Draas ( 80%, 48% rom.-cat., 8% ref., 23% unit.; sub 10% înainte de război, dar deja 75% în 1966, după o scădere imp. de pop. ), Homorod / Homoród / Hamruden ( 22%, 10% rom.-cat., 4% ref., 1% luth. s.-p., 5% unit.; 0% la 1850, 15% la 1930, 4% rom.-cat., 6% ref., 3% unit. ), Jimbor / Zsombor / Sommerburg ( 85%, 12% rom.-cat.,  55% luth. s.-p., 16% unit.; 82% la 1850, 5% rom.-cat., 77% luth., 1% unit. )

     

     Făgăraș / Fogaras ( doar 5%, 2% ref., 2% rom.-cat.; dar 24% la 1850 și 10% țig. probabil maghf., fără Galați / Galac, 24% rom.-cat., 16% ref., 38% ort. și gr.-cat., 29% rom., 32% germ., 17% luth., de unde rezultă că aprox. ½ din germ. erau cat.; 27% magh. la 1930, 14% ref., 13% rom.-cat., 10% luth. la 12% germ. ), Grânari / Mucundorf / Nagymoha ( 72%, 59% la 1850; ref. ), Văleni / Valendorf ( 13%, de la 21% la 1850, cu un vârf de 32% la 1930; ref. ), Hălmeag / Halmágy / Halmagen ( 38%, 4% rom.-cat. + ref., 35% luth. s.-p.; 81% la 1850, 80% luth., fără germ., asemănător la 1930 ), Rodbav / Nádpatak  / Rohrbach ( peste 10% 1966-1992, s’ar zice luth. ), Cobor / Kóbor / Kiewern ( 55%, 5% țig. maghf., 2% rom.-cat., 55% ref., 3% unit. sau 7 pers.; 89% la 1850, toți ref., asemănător la 1930 )

     Fișer / Sövénység / Schweischer ( sar de la 1% în 1977 la 37% în 1992 și înapoi la 2% în 2002, probabil o migrație temporară; la 1992 14% rom.-cat., 11% ref., 13% unit. ), Roadeș / Rádos / Radeln ( doar 6%, 12% în 1992, când erau 9% rom.-cat., 2% ref., 1% unit., infim înainte )