Maghiarii din NV Transilvaniei (confesiuni) / Hungarians in NW Transylvania (denominations)

     Acesta este harta distribuției confesionale a maghiarilor din jud. Cluj ( + întregul fost Scaun al Arieșului ), Sălaj și Bistrița-Năsăud ( vezi lista ), cu referire doar la ponderea relativă a confesiunilor maghiare și la localitățile cu cel puțin 10% maghiari. Predomină reformații, cu câteva sate unitariene și romano-catolice, în general rămase așa din perioada Reformei și Contra-Reformei ( probabil și sub influența unor seniori locali, precum la Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes și Leghia / Jegenye, care au aparținut abației de la Mănăștur și apoi colegiului iezuit din Cluj / Kolozsvár ). Două sate din fostul District al Bistriței, Jeica / Zselyk și Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf, sunt parțial, respectiv total, luterane, prin influență săsească. Vița / Vice a început să devină catolică în anii 1870. Valea Vinului / Radnaborberek este o colonie minieră din sec. XIX, cu o pop. predominant catolică, la origine maghiară și în mai mică măsură germană, astăzi oarecum românizată.  

     Marcatori: albastru = romano-catolici, turcoaz = luterani, roșu (violet deschis) = reformați, galben = unitarieni, violet închis = mixt catolici + reformați, portocaliu-roșu = mixt reformați + unitarieni, verde = mixt catolici + unitarieni. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Loc. cu doi marcatori sunt clasificate ca triconfesionale, succesiunea marcatorilor sugerând ponderile.

     This is the map of the denominational profile of Hungarians in counties Cluj / Kolozs ( + the whole former Arieș / Aranyos Seat ), Sălaj / Szilágy and Bistrița-Năsăud / Beszterce-Naszód ( see list ), referring only to the relative weight of Hungarian denominations and to communities with at least 10% Hungarians. The Reformed predominate, with a few Unitarian and Roman Catholic villages, which are thus from the time of the Reformation and Counter-Reformation ( probably also under the influence of some local landlords, such as in Mănăștur / Kolozsmonostor, Baciu / Kisbács, Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes and Leghia / Jegenye, which used to belong to the Mănăștur Abbey and later on to the Jesuit College in CLuj / Kolozsvár ). Two villages in the former Bistrița / Bistritz District, Jeica / Zselyk and Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf are one partially and the other totally Lutheran, via the Saxon influence. Vița / Vice began to convert to Catholicism in the 1870s. Valea Vinului / Radnaborberek is a 19th-c. mining settlement, with a mostly Catholic population, originally Hungarian and to a lesser extent German, nowadays somewhat Romanianised.   

     Markers: blue = Roman Catholics, turquoise = Lutherans, red ( light violet ) = Reformed, yellow = Unitarians, violet = mixed Catholics + Reformed, orange-red = mixed Reformed + Unitarians, green = mixed Catholics + Unitarians. Black lines = Arieș / Aranyos Szekler Seat 

Maghiarii din NV Transilvaniei (hartă) / Hungarians in NW Transylvania (map)

     Aceasta este harta corespunzătoare postului anterior. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Se remarcă pop. magh. masivă din Țara Călatei ( SV jud. Cluj, zona Huedin ) și din zona Scaunului Arieșului, precum și o pop. semnificativă pe cursul Someșului; toate acestea sunt izolate de restul maghiarimii. În schimb pop. din N jud. Sălaj se continuă în jud. Satu Mare / Sătmar și Bihor și mai departe în Ungaria. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

     This is the map that corresponds to the preceding post. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. One notices the massive Hungarian population in Țara Călatei ("Călata Country") / Kalotaszeg ( i.e. SW County Cluj / Kolozs, Huedin / Bánffyhunyad area ) and in Arieș / Aranyos Seat, as well as a significant population on the Someș / Szamos river; all of these are isolated from the rest of the Hungarian population. The population in northern County Sălaj / Szilágy on the other hand continues in counties Satu Mare / Sătmar / Szatmár and Bihor / Bihar and on into Hungary. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.

Maghiarii din NV Transilvaniei (listă) / Hungarians in NW Transylvania ( list)

     Lista localităților cu populație maghiară de cel puțin 10% din județele Cluj ( + întregul fost Scaun al Arieșului ), Sălaj și Bistrița-Năsăud. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = Scaunul secuiesc al Arieșului. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă ) / maghiară (/ maghiară fostă )(/ germană ). Vezi harta aferentă aici. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar.

Bánffy Palace in Cluj / Kolozsvár

     The list of communities with Hungarian population of at least 10% in counties Cluj / Kolozs ( + the entire former Aranyos Seat ), Sălaj / Szilágy and Bistrița-Năsăud / Beszterce-Naszód. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Aranyos Szekler Seat. Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly ) / Hungarian (/ Hungarian formerly )(/ German ). See the corresponding map here. Source: http://www.kia.hu/konyvtar.     

     Turda / Torda ( 10%, 76% la 1850, 51% la 1930; la 1850 ref., ulterior mixt triconf., preponderent ref.; + Turda Veche / Ótorda, doar la 1850, 61%, ref.-cat.; + Turda-Ocna / Torda Akna, doar la 1857, doar după conf., 100% magh., cat.; + Oprișani / Keresztes, 0 la 1850, 21% la 1930, ref.-cat.; + Valea Lungă Mică / Kishosszúvölgy, 53% în 1966; + Poiana de Arieș / Aranyospolyán / Székelypolyán, 47% la 1930, similar la 1850; ref.), Câmpia Turzii / Ghiriș / Aranyosgyéres ( 8%, dar 41% la 1850, similar la 1930, scădere masivă aparent în al Doilea Război; ref.; + Ghiriș-Sâncraiu / Gyéresszentkirály, 5% la 1850, 22% la 1910, ref. ), Călărași / Hărăstaș / Harasztos ( 61%, similar tot timpul; ref. ), Bogata ( 14%, 26% la 1966, ref. ), Călărași-Gară ( 12%, mixt ref.-cat., sunt sate mai recente d.p.v. oficial ), Mihai Viteazu / Szentmihály ( 25%, 63% la 1930, Sânmihaiu de Jos / Alsószentmihály 37% la 1850 și Sânmihaiu de Sus / Felsőszentmihály 69% tot atunci; ambele mixte ref.-unit. ), Cornești / Șonfalău / Sinfalva ( 45%, 64% la 1850, similar tot timpul; mixt cat.-unit., dar la 1850 unit. ), Cheia / Mischiu / Mészkő ( 22%, 35% la 1850, similar la 1930; unit. ) 

Reformed church in Turda / Torda

     Moldovenești / Varfalău / Várfalva ( 73%, similar tot timpul; unit.; + Vălenii de Arieș / Răchiș / Aranyosrákos, 88% la 1930, 64% la 1850; unit. ), Bădeni / Bagiu / Bágyon ( 64%, 77% la 1850, similar la 1930; unit. ), Pietroasa / Ceagz / Csegez ( 29%, 51% la 1850, similar la 1930; unit. ), Plăiești / Chiend / Kövend ( 86%, similar tot timpul; unit. ), Stejeriș / Cârcedea / Kercsed ( 71%, similar tot timpul; ref. ), Lunca Mureșului / Cucerdea (Secuiască) / (Székely)kocsárd ( 36% magh., 55% la 1850, similar la 1930; ref. ), Luncani / Grind / Aranyosgerend ( 29%, similar la 1850, dar 47% la 1930; ref. )

     Tureni / Tur / Tordatúr ( 48%, similar tot timpul; ref.-unit., cu o prezență cat. ), Săndulești / Sând / Szind ( 9%, 23% la 1850, similar la 1930; unit.-ref., mai demult unit. ), Comșești / Comițig / Komjátszeg ( 27%, 36% la 1850, similar la 1930; unit. ), Ceanu Mare / Mezőcsán ( 5%, similar tot timpul, 11% în 1966; ref. ), Valea lui Cati / Sárospatak dűlő ( 26%, oficial 3% la 1910, 34% în 1966; ref. ), Viișoara / Agârbiciu / Aranyosegerbegy ( 29%, 50% la 1850, similar la 1930; ref. ), Colonia / Kincstáritelep ( 72%, 83% în 1966; ref. ), Tritenii de Sus / Tritu de Sus / Felsődetrehem ( 4%, până la 28% la 1930; ref. )

     Cluj / Kolozsvár ( 19%, 68% la 1850, 47% la 1930; ref.-cat.; + Mănăștur / Kolozsmonostor, 13% la 1850, cat., spre 1900 cat.-ref.; + Someșeni / Someșfalău / Szamosfalva, 19% la 1930, similar și la 1850, ref. ), Florești / Feneșu Săsesc / Szászfenes ( 15%, 36% la 1850, similar la 1930; cat.-ref., cat. până în 1992 inclusiv ), Luna de Sus / Lona Săsească / Magyarlóna / Szászlóna ( 62%, similar tot timpul; ref. ), Gilău / Gyalu ( 13%, 35% la 1850, similar la 1930; ref. ), Suceagu / Szucság ( 40%, similar la 1850, 56% la 1930; ref. ), Baciu / Kisbács ( 29%, 63% la 1850, similar la 1930; cat.-ref., înainte de comuniști, cel puțin, cat. ), Corușu / Nádaskóród ( 2%, de la 21% la 1850; ref. ), Rădaia / Andrásháza ( 2%, oficial 53% la 1910; ref. )

St Michael's Roman Catholic Church in Cluj / Kolozsvár

     Săvădisla / Tordaszentlászló ( 91%, similar tot timpul; ref. ), Liteni(i de Sus) / Lita Ungurească / Magyarléta ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Vlaha / Feneșu Unguresc / Magyarfenes / Oláhfenes ( 98%, similar tot timpul; ref., cu o prezență cat. ), Valea Ierții / Ércpatak ( 51% la 1850, anexat la Băișoara / Járabanya; cat. ), Iara / Alsójára ( 6%, 21% la 1850, 36% la 1930; mixt triconf. ), Gheorghieni / Giurfalău / Györgyfalva ( 89%, similar la 1930, 77% la 1850; ref. ), Bodrog / Bodrog ( 75%, 96% la 1966, scăderea a fost între 1992 și 2002, deși cifra pop. a rămas aceeași; ref. ), Cara / Kolozskara ( 9%, similar la 1850, 25% la 1930; ref. ), Mărtinești / Sânmartinu Deșert / Pusztaszentmárton ( 11%, nu au depășit niciodată înainte de 2002; mixt unit.-ref.; + Trei Hanuri / Hármasfogadó cu 48% în 1966 )

     Mera / Méra ( 82%, similar tot timpul; ref. ), Viștea / (Magyar)vista ( 96%, similar la 1930, 79% la 1850; ref. ), Căpușu Mare / Magyarkapus ( 86%, similar tot timpul; ref. ), Căpușu Mic / Magyarkiskapus ( 53%, similar tot timpul; ref.-bapt. ), Dumbrava / Ghero-Oșorhei / Gyerővásárhely ( 40%, de la 50% la 1850; ref. ), Macău / Mákófalva ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Băgara / Bogártelke ( 89%, similar tot timpul; ref. ), Dorolțu / Nádasdaróc ( 100%, similar tot timpul; ref. ),  Chinteni / Chintău / Kajántó ( 37%, cu un vârf de 49% în 1930; ref., în perioada dualistă ref.-cat. )

Two-Tower Church ( Reformed ) in Cluj / Kolozsvár

      Aghireșu / Egeres ( 13%, 28% la 1850, similar la 1930; ref. ), Aghireșu-Fabrici / Egeresi gipszgyár ( 22%, 38% la 1966; ref. ), Arghișu / Argyas ( 3%, până la 12% la 1966, apoi scădere bruscă, probabil emigrare ), Inucu / Inaktelke ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Leghia / Jegenye ( 98%, similar tot timpul; cat. ), Ticu / Forgácskút ( 0, dar 32% la 1930, pare să fi fost o imigrație puternică în anii 1900 și o emigrație după Război; cat.-ref. ), Ticu-Colonie / Ferencbánya ( 9%, 35% la 1966; ref. ), Nădășelu / Magyarnádas ( 2%, de la 12% la 1850; ref. ), Turea / Tiurea / Türe ( 68% de la 57% la 1850; ref. ) 

     Izvoru Crișului / Crișeu / Körösfő ( 98%, similar tot timpul; ref. ), Nearșova / Nyárszó ( 92%, 72% la 1850, similar la 1930; ref. ), Șaula / Sárvásár ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Sâncraiu / Kalotaszentkirály ( 85%, similar la 1850, 69% la 1930; ref.; + Zam / Zentelke, 92% în 1966, similar tot timpul, ref. ), Văleni / Vălcău Unguresc / Magyarvalkó ( 76%, de la 66% la 1850; ref. ), Mănăstireni / Mănășturu Unguresc / Magyargyerőmonostor ( 30%, similar tot timpul; ref. ), Beliș / Jósikafalva ( 0%, similar la 1850, 13% la 1930; ref.-cat. ), Domoșu / Kalotadámos ( 84%, 71% la 1850, 62% la 1930; ref. ), Horlacea / Jákótelke ( 83%, similar tot timpul; ref. ) 

Reformed church in Izvoru Crișului / Körösfő

   

      Huedin / Bánffyhunyad ( 30%, 88% la 1850, 53% la 1930; ref. ), Poieni / Sebișu Mic? / Kissebes ( 2%, până la 10% la 1930; ref., mai demult ref.-cat. ), Bicălatu / Magyarbikal ( 99%, la fel tot timpul; ref. ), Alunișu / Muerău / Magyarókereke ( 49%, similar tot timpul; ref. ), Jebucu / Zsobok ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Tetișu / Ketesd ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Almașu (Mare) / Váralmás / Nagyalmás ( 19%, 32% la 1850, similar la 1930; ref. ), Băbiu / Bábony ( 27%, similar tot timpul; ref. ), Petrinzel / Kispetri ( 84%, similar tot timpul, cu un minim de 72% la 1930; ref. ), Sfăraș / Farnas ( 39%, similar la 1930, 56% la 1850; ref. ), Stana / Sztána ( 69%, similar tot timpul; ref. ), Cuzăplac / Középlak ( 37%, 53% la 1850, similar la 1930; ref. ), Petrindu / Nagypetri ( 32%, din care 2% romf., similar tot timpul; ref. ), Zimbor / Jimboru Mare / Magyar(nagy)zsombor ( 4%, 15% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hida / Hidalmás ( 5%, 15% la 1930; ref., cu o prezență cat. )    

     Zalău / Zălau / Zilah ( 18%, 96% la 1850, 67% la 1930, încă 47% în 1966; ref. ), Mirșid / Nyirsid ( 11%, similar tot timpul; ref. ), Jibou / Jibău / Zsibó ( 15%, 75% la 1850, 51% la 1930; ref. ), Lupoaia / Farkasmező ( 20% la 1930, în timpul unei migrații temporare; ref.-cat. ), Someș-Odorhei / Szamosudvarhely ( 3%, de la 11% la 1850; ref. ), Surduc / Szurduk ( 0%, până la 13% la 1930; ref.-cat. ), Cristolțel / Kiskeresztes / Kiskristolc ( 0%, până la 12% la 1930; ref.-cat. ), Gâlgău / Szilágygalgó ( 3%, similar la 1930, 15% la 1850; ref. cu o prezență cat. )

Wesselényi noble mansion in Jibou / Zsibó

     Horoatu Crasnei (/ Horoat-Petenia )/ Krasznahorvát ( 36%, similar tot timpul; ref; + Petenia / Petenye, 43% în 1966, similar tot timpul, ref. ), Aghireș / Egrespatak ( 44%, similar tot timpul; ref. ), Recea / Krasznarécse ( 25%, similar tot timpul; ref., ref.-cat. la înc. sec. XX ), Meseșenii de Jos / Cățălu Unguresc (/ Cățelușa )/ Magyarkecel ( 51%, similar tot timpul; ref. ), Crasna / Kraszna ( 87%, similar tot timpul; ref. ), Vârșolț / Varsolc ( 83%, de la 69% la 1850; ref. ), Pericei / Szilágyperecsen ( 78%, 52% la 1850, similar la 1930; ref. ), Panic / Szilágypanit ( 82%, similar tot timpul; ref. )  

     Cristur-Crișeni / Szilágyfőkeresztúr ( 97%, similar tot timpul; ref. ), Gârceiu / Szilágygörcsön ( 41%, 52% la 1850, similar la 1930; ref. ), Doba / Nagydoba ( 96%, de la 82% la 1850; ref.; + Doba Mică / Kisdoba, 99% în 1966 și similar la 1930, 84% la 1850, ref. ), Naimon / Nagymon ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Sâncraiu Silvaniei / Szilágyszentkirály ( 96%, similar tot timpul; ref. ), Verveghiu / Vérvölgy ( 94%, similar tot timpul; ref. ), Dioșod / Diósad ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Guruslău (Unguresc) / Magyargoroszló ( 88%, 63% la 1850, 72% la 1930; ref., cu o prezență bapt. ), Șamșud / Szilágysámson ( 94%, similar la 1930, 72% la 1850; ref. ), Valea Pomilor / Mocirla / Mocsolya ( 80%, 90% la 1930; ref. )

Reformed church with bell-tower in Mineu / Menyő

     Sălățig / Szilágyszeg ( 37%, similar tot timpul; ref. ), Deja / Déshaza ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Mineu / Menyő ( 47%, similar tot timpul; ref. ), Coșeiu / Kusaly ( 36%, similar tot timpul; ref. ), Bocșița / Magyarbaksa ( 2%, similar la 1930, 12% la 1850; ref. ), Archid / Szilágyerked ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Cehu Silvaniei / Szilágycseh ( 60%, 91% la 1850, 71% la 1930; ref. ), Ulciug / Völcsök ( 67%, similar tot timpul; ref. ), Biușa / Bősháza ( 67%, de la 52% la 1850; ref. ), Benesat / Benefalău / Benedekfalva ( 20%, similar tot timpul; ref. )

     Șimleul Silvaniei / Szilagysomlyó ( 30%, 69% la 1850, 46% la 1930; cat.-ref. tot timpul ), Ratin / Ráton ( 51%, 81% la 1850, 64% la 1930; ref. ), Boghiș / Szilágybagos ( 74%, 91% la 1850, similar la 1930; ref. ), Bozieș / Szilágyborzás ( 90%, 77% la 1850, similar la 1930; ref. ), Valcău de Jos / Vălcău Unguresc / Alsóvalkó / Magyarvalkó ( 11%, 21% la 1850, identic la 1930; ref. ), Nușfalău / Szilágynagyfalu ( 72%, similar tot timpul; ref. ), Bilghez / Bürgezd ( 100%, similar tot timpul; ref. ), Zăuan / Szilágyzovány ( 93%, similar tot timpul, cu un minim de 83% la 1930; ref. ), Ip / Ipp ( 60%, similar tot timpul; ref. )

     Leșmir / Lecsmér ( 79%, similar tot timpul; ref. ), Camăr / Kemér ( 92%, similar tot timpul; ref. ), Pădureni / Erdőaljarakottyas ( părăsit, 100% în 1977 ), Carastelec / Kárásztelek ( 98%, similar tot timpul; cat. ), Uileacu Șimleului / Somlyóújlak ( 78%, de la 92% la 1850; ref. ), Poiana Măgura / Magurahegy ( 100% sau 15 pers. ; ref. ), Ilișua / Selymesilosva ( 95%, 82% la 1850, similar la 1930; ref.-cat., ref. până în 1992 inclusiv  ), Borla / Szilágyballa ( 86%, de la 98% la 1850; ref. ), Lompirt / Szilágylompért ( 75%, de la 62% la 1850; ref. ), Șărmășag / Sarmaság ( 81%, de la 97% la 1850; ref. ), Țărmure / Parttanya ( 100% sau 1 pers., 68% în 1966; cat., în 1992 doar 4 pers., toți ref. ), Chieșd / Szilágykövesd ( 7%, similar tot timpul, cu un vârf de 15% la 1930; ref. )           

     Câmpenești / Telekfarka ( 6%, 15% la 1930; ref. ), Corpadea / Kolozskorpád ( 0, de la 11% la 1850; cat. ), Pata / Kolozspata ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Cojocna / Kolozs ( 34%, de la 48% la 1850; cat.-ref., cu o prezență unit.; + Botoș / Botos, 21% în 1966; + Larga / Lárga, 37% în 1966 ), Căianu Mic / Kiskályán ( 29%, 47% în 1966; ref. ), Căianu-Vamă / Kályánivám ( 14%, 43% oficial la 1910; ref. ), Căianu / Magyarkályán ( 5%, similar la 1850, 26% la 1930; ref. ), Suatu / Magyarszovát ( 62%, identic la 1930, ref.-unit.; la 1850 Suatu de Sus / Felsőszovát cu 54%, unit., și Suatu de Jos / Alsószovát cu 51%, ref. cu o prezență unit. ), Aruncuta / Aranykút ( 2%, până la 13% la 1930; ref. ), Dâmburile / Deák-, Krisán- és Pikkeltanyák ( 91%; unit. ) 

     Vișea / Visa ( 74%, similar la 1930, 43% la 1850; ref. ), Vaida-Cămăraș / Vajdakamarás ( 91%, 67% la 1850, 77% la 1930; ref.-adv. ), Chesău / Mezőkeszü ( 91%, similar la 1930, 74% la 1850; ref. ), Mociu / Mocs ( 8%, 20%, la 1850, similar la 1930; ref., în perioada dualistă ref.-cat. ), Turmași / Furduică / Tormásdülő ( 31% sau 16 pers., din care 6% sau 3 pers. romf., 21% la 1910, 42% în 1966; ref. ), Falca / Falka ( 18% sau 2 din 11, 4% la 1966; ref. ), Boteni / Bodhaza / Botháza ( 13%, cu un vârf de 25% la 1930; ref. ), Berchieșu / Berkenyes ( 8%, din care 2% romf., 20% la 1850, similar la 1930; ref. ), Cămărașu (Deșert) / Pusztakamarás ( 12%, 29% la 1850, similar la 1930; ref. ), Hagău / Hágótanya ( 15%, cat. ), Cătina / Katona ( 17%, similar tot timpul; cat.-ref. )

     Geaca / Gyeke ( 7%, până la 17% la 1930; ref. ), Legii / Legin / Légen ( 9%, 19% la 1850, similar la 1930; ref. ), Pălatca / Magyarpalatka ( 38%, de la 25% la 1850; ref. ), Puini / Kispulyon ( 42%, similar tot timpul; ref. ), Sântejude / Vasasszentegyed ( 8%, similar tot timpul, cu un vârf de 13% la 1930; ref. ), Sava / Mezőszava ( 9%, similar tot timpul, încă 15% la 1966; ref. ), Lacu / Feketelak ( 62%, similar tot timpul; ref. ), Buza / Buza ( 48%, de la 34% la 1850; ref. ), Rotunda / Keresztesvölgy ( 43%, 29% la 1910; ref. ), Feldioara / Melegföldvár ( 42%, similar tot timpul; ref. )

     

     Bonțida / Bonchida ( 22%, 34% la 1850, similar la 1930; ref. ), Răscruci / Valasut / Válaszút ( 18%, 34% la 1850, similar la 1930; ref. ), Luna de Jos / Lona / Kendilóna ( 14%, 40% la 1850, 25% la 1930; ref. ), Borșa / Kolozsborsa ( 9%, similar tot timpul, 15% la 1850; ref. ), Feiurdeni / Feiurd / Fejérd ( 8%, 16% la 1850, similar la 1930; ref. ), Iclozel / Kisiklód ( 20%, similar la 1850, dar 35% la 1930; ref. ), Livada / Dindeleag / Dengeleg ( 3%, de la 12% la 1850; ref. ), Ciumăfaia / Csomafája ( 9%, 31% la 1850, 21% la 1930; ref. ), Giula / Kolozsgyula ( 8%, de la 15% la 1850; ref. ), Satu Lung / Măcicașu Lung / Hosszúmacskás ( 2%, de la 14% la 1850; ref. )

Bánffy noble mansion in Răscruci / Válaszút

     Bădești / Badoc / Bádok ( 17%, 29% la 1850, similar la 1930; ref. ), Chidea / Kide ( 86%, de la 76% la 1850; ref., mai demult ref.-cat. ), Panticeu / Páncélcseh ( 2%, 22% la 1850, 10% la 1930; ref. ), Dârja / Magyarderzse ( 3%, de la 14% la 1850; ref. ), Cubleșu Someșan / Cubleșu Unguresc / Magyarköblös ( 12%, similar tot timpul; ref. ), Răzbuneni / Suia / Radákszinye ( 5%, cu un vârf de 18% la 1930; ref. ), Tiocu de Jos / Alsótők ( 35%, similar tot timpul; ref. ), Tiocu de Sus / Felsőtők ( 23%, similar tot timpul; ref. ), Cornești / Chendru / Magyarszarvaskend ( 32%, de la 42% la 1850; ref.-cat. ), Stoiana / Esztény ( 30%, similar tot timpul; ref. ), Silivaș / Vízszilvás ( 4%, 11% la 1850, încă 13% la 1977; ref. ), Aluniș / Chiced / Kecsed ( 1%, de la 12% la 1850; ref. ), Orman / Ormány ( 0%, de la 13% la 1850; ref. ), Măcicașu (Unguresc) / Magyarmacskás ( 20%, similar tot timpul; ref. ), Vechea / Buda Veche / Bodonkút / Oláhbuda(-Burjános) ( 21%, similar tot timpul; ref. ), Deușu / Diós ( 1%, dar 28% la 1850, apoi scădere bruscă; ref.-cat. )

     Băbuțiu / Babóc ( 7%, similar tot timpul, 11% la 1850; ref. ), Așchileu Mic / Kisesküllő ( 8%, similar tot timpul, 11% în 1992; ref. ), Cristorel / Ördögkeresztúr ( 16%, similar la 1850, 30% la 1930; ref. ), Fodora (Ungurească?) / Magyarfodorháza ( 32%,  similar la 1930, 18% la 1850; ref. )

     Sic / Szék ( 96%, 78% la 1850, similar la 1930; ref. ), Gherla / Szamosújvár ( 17%, la fel la 1850, 29% la 1930; asimilare masivă a armenilor, începută deja la 1850 probabil, deși aveau încă maj. absolută; la 1910 ar fi fost oficial 68% magh.; ref., înainte de Război cat.-ref., înainte de perioada dualistă cat., neincluzându’i aici niciodată pe arm.-cat., decât evident pe cei asimilați; la 1857 arm.-cat. erau încă dublul celor două conf. magh. luate împreună, la 1869 aproape egalitate, o vreme categoria a dispărut din recensăminte, la 1930 erau cam ¼ din totalul celorlalte două, după Revoluție aproape dispăruți; deci deși ponderea arm.-cat. a scăzut treptat, și cea a rom.-cat. a scăzut f. mult relativ la ref. ), Băița / Chirău / Kérő ( 31%, de la 42% la 1850; ref. ), Fizeșu Gherlii / Ördöngösfüzes ( 45%, de la 58% la 1850; ref. )    

     Dej / Dés ( 14%, 66% la 1850, 35% la 1930; ref., mai demult ref.-cat. ), Ocna Dejului / Désakna ( 15%, 40% la 1850, similar la 1930; ref. ), Nima / Néma ( 1%, de la 18% la 1850; ref. ), Coplean / Kapjon ( 4%, similar la 1930, 12% la 1850; ref. mai demult ref.-cat. ), Sălișca / Szelecske ( 9%, 17% la 1850, similar la 1930; ref. ),  Cuzdrioara / Kozárvár ( 6%, 17% la 1850, similar la 1930; ref. ), Mănășturel / Kismonostorszeg ( 6%, cu un vârf de 12% la 1930; ref. ), Nireș / Sasmireș / Szásznyíres ( 53%, similar tot timpul; ref. ), Sânmărghita / Szentmargita ( 32%, similar tot timpul, ref.; + Bursuc / Burzuk, 100% în 1966 ), Cireșoaia / Dicea / Magyardécse ( 99%, similar tot timpul; ref. ), Valea Cireșoii / Décseipataktanya ( 100% sau 12 pers.; ref. ), Valea Luncii / Lunkatanya ( 99%, 84% oficial la 1910; ref.-adv. ), Unguraș / Bálványosváralja ( 91%, similar la 1930, 71% la 1850; ref. ), Daroț / Daróc ( 100%, de la 1966 încoace; ref. ), Reteag / Retteg ( 15%, 33% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. ), Bața / Baca ( 37%, 47% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. ), Ciceu-Mihăiești / Csicsómihályfalva ( 5%, 18% la 1850, similar la 1930; com. Petru Rareș; ref. )

Reformed church in Dej / Dés

     Braniștea / Arpașteu / Árpástó ( 52%, similar la 1930, 35% la 1850; ref. ), Uriu (de Sus) / Felőr ( 58%, similar la 1850, 75% la 1930; ref. ), Cristeștii Ciceului / Ciceu-Cristur / Csicsókeresztúr ( 6%, similar tot timpul, 13% la 1930; cat.-ref., cat. înainte de perioada dualistă ), Ilișua / Alsóilosva ( 6%, 33% la 1850, 19% la 1930; ref. ), Coldău / Várkudu ( 51%, similar la 1850, 67% la 1930; ref.; + Coldău-Vale / Szőllőpataka, 88% în 1966 ), Beclean / Bethlen ( 15%, 22% la 1850, 30% la 1930; ref; + Beclenuț / Kisbethlen, 21% în 1966; ref.; + Valea Viilor / Szőllőpataka, 36% în 1966 ), Șintereag-Gară / Somkéreki vasútitelep ( 10%; ref. ), Șintereag / Somkerék ( 26%, 38% la 1850, similar la 1930; ref. ), Nimigea de Jos / Nimigea Ungurească / Magyarnemegye ( 50%, similar tot timpul, 61% la 1930; ref. ), Șieu-Odorhei / Sajóudvarhely ( 10%, similar tot timpul; ref. ), Șieu-Sfântu / Sajószentandrás ( 23%, similar tot timpul; ref. ), Bretea / Magyarberéte / Szászbréte ( 75%, similar la 1930, 52% la 1850; ref. )

     Malin / Almásmálom ( 44%, similar tot timpul; ref. ), Dumbrava / Nyírmezőtanya ( 54%; ref. ), Sicfa / Székfa ( 33% sau 6 din 18, 56% în 1966; ref. ), Nușeni / Nușfalău / Apanagyfalu ( 22%, până la 36% la 1930; ref.; + După Deal / Hegymegett, 60% în 1966; + Pipa Poeni / Pipa, 49% în 1966 ), Țigău / Cegőtelke / Szász-Cegő / Zagendorf ( 84%, similar la 1930, 48% la 1850; ref. ), Bistrița / Beszterce / Bistritz ( 7%, 10% la 1930; ref.-cat., până la cca. 1900 cat. ), Sărata / Șo(m)falău / Sófalva ( 26%, 41% la 1850, similar la 1930; ref. )           

     Țaga / Cege ( 5%, cu un vârf de 19% la 1930; ref. ), Năsal / Noszoly ( 17%, similar tot timpul; ref. ), Jimbor (Săsesc) / Szászzsombor ( 19%, similar tot timpul; ref.-neoprotest.; + Jimbor-Fânațe / Szászzsombori fogadók, 19% în 1966, din care 3% romf. ), Sânmărtin / Szépkenyerűszentmárton ( 65%, de la 54% la 1850; ref. ), Diviciorii Mari / Nagydevecser ( 5%, de la 22% la 1850; ref. ), Târgușor / Oșorhei / Kékesvásárhely / Oláhvásárhely ( 6%, 21% la 1850, similar la 1930; ref. ), Vița / Vice ( 94%, 78% la 1850, similar la 1930; cat., înainte de comuniști cat.-ref., doar ref. înainte de anii 1870, când apar brusc cat.; + Băboasa / Babos, 100% în 1966 ), Chiochiș / Kékes ( 36%, similar la 1930, 26% la 1850; ref. ), Apatiu / Dellőapáti ( 2%, de la 13% la 1850; ref.-cat. ), Bozieș / Magyarborzás ( 47%, similar la 1930, 32% la 1850; ref.; + După Vale / Patakmögött, 48% în 1966 ), Strugureni / Vereșhaza / Mezőveresegyháza ( 95%, 67% la 1850, 83% la 1930; ref. ), Matei / Szentmáté ( 79%, 59% la 1850, similar la 1930; ref. ), Tonciu / Tacs ( 95%, 61% la 1850, similar la 1930, înainte de plecarea sașilor; ref. ), Fântânele / Iuș / (Szász-)Újős ( 66%, 40% la 1850, similar la 1930; ref. ), Moruț / Aranyosmóric / Szászmóric / Moritzdorf ( 10%, similar tot timpul; luth.-ref. ), Sălcuța / Fiscut / Füzkút ( 11%, similar tot timpul; ref.; + Frunzi, 33% în 1966 ), Țăgșoru / Kiscég ( 0, de la 14% la 1850; cat.-ref. ),  Fântânița / Chibulcut / Mezőköbölkút ( 66%, similar la 1930, 52% la 1850; ref. )

Kemény noble mansion in Șieu / Nagysajó

     Între Păduri ( 68% în 1966, anexat la Sânmihaiu de Câmpie / Mezőszentmihály ), Urmeniș (de Câmpie) / Mezőőrményes ( 6%, 15% la 1930; ref. ), Delureni / Uilacu de Câmpie / Mezőújlak ( 2%, de la 12% la 1850; ref. ), Șopteriu / Septér ( 3%, toți romf., de la 16% la 1850; ref., mai demult ref.-cat. ), Orosfaia / Oroszfája ( 9%, 33% la 1850, similar la 1930; ref. ), Comlod / Komlód ( 18%, din care 10% romf., 52% la 1850, 39% la 1930; ref. ), Archiud / Mezőerked / Szászerked ( 4%, 21% la 1850, similar la 1930; cat., cat.-ref. până la înc. sec. XX ), Teaca / Teke / Tekendorf ( 23%, similar la 1930, 14% la 1850; ref., cat.-ref. înainte de comuniști ), Viile Tecii / Kolozsnagyida / Groß-Eidau ( 3%, similar tot timpul, 10% la 1850; ref. ), Jeica / Zselyk ( 100%, similar tot timpul; luth. ), Șieu (Mare) / Nagysajó / Groß-Schogen ( 12%, similar tot timpul; ref. )  

  

     Rodna / Óradna ( 8%, din care 6% romf., 15% la 1850, similar la 1930; cat. ), Valea Vinului / Radnaborberek ( 43%, practic toți romf., caz f. bizar; încă 64% în 1992, 57% în 1966, din care 50% romf.; 71% cat., aproape la fel în 1992 )

János Zsigmond Unitarian High School in Cluj / Kolozsvár