'Austriecii' din România (listă) / 'Austrians' in Romania (list)

     Formatul ( x / y / z ) reprezintă datele conform recensămintelor din 1850 ( etnie, Transilvania ) sau 1869 ( limbă, Maramureș, Sătmar, Crișana, Banat ), 1930 și respectiv 2002. Unde nu există date vechi, se face referire la 2002 și 1930. Harta reprezintă 1850 și 1869. Numele localităților sunt în formatul română / (română fost /) germană (/ germană alternativ). Germf. = germanofoni. Am adăugat ramura economică care explică prezența pop. 'austriece'. Sursă: http://www.kia.hu/konyvtar. Vezi hărțile aici. 

Diaconovici-Tietz Romanian-German High School in Reșița / Reschitz

       The format ( x / y / z ) represents the data according to the censuses of 1850 ( ethnicity in Transylvania ) or 1869 ( language in Partium and the Banat  ), 1930 and 2002 respectively. Where there are no old data, the reference is to 2002 and 1930. The map represents 1850 and 1869. Place names are in the format Romanian / (Romanian formerly /) German (/ German alternatively). Germf. = German-speaking. Source: http://www.kia.hu/konyvtar. See maps here.

     Orșova / Orschowa ( 41 / 20 / 1; + Jupalnic / Schupaneck, 17% la 1890, 6% la 1930, 20% la Jupalnicu Nou / Neu-Schupaneck la 1880 ), Baia Nouă / Neuwerk ( 0, 7% la 1930, 11% germf. la 1910; minerit de cărbune ), Eibenthal ( 5% la 1880 ), Eșelnița ( 5% la 1880 ), Ogradena Nouă ( 8% la 1880 ), Ogradena Veche ( 4% la 1880 ), Bârza / Bersing ( 7 / 21 / 2; ind. constructoare de mașini agr. și casnice ), Pecinișca ( 4% la 1869 ), Băile Herculane / Herkulesbad ( 1%, 23% la 1930, oficial 52% germf. la 1880; stațiune balneară ), Mehadia ( 8 / 6 / 1 ) 

     Berzasca ( 7% la 1869, similar la 1930; minerit de Au ), Sirinia ( oficial 21% germf. la 1910, anexat la Berzasca ), Cozla / Kosla ( 0, oficial 22% germf. la 1910; minerit de cărbuni ), Drencova ( 0, oficial 28% germf. la 1910; minerit de cărbuni ), Bozovici ( 4% la 1869; armată ), Moldova Nouă / Neu-Moldowa ( 13 / 5 / 0; e vorba de fostul sat Bosniac din sec. XVIII; minerit de cupru ), Baziaș / Baziasch ( 0, 62% germf. la 1880, 24% la 1910 ), Sasca Montană / Sasca Germană / Deutsch-Saßka ( 32 / 18 / 1; minerit de Cu )

     Oravița (Montană / Germană) / (Deutsch-)Orawitz ( 56 / 31 / 2; + Oravița Română / Rumänisch-Orawitz, 21% la 1869; minerit de Cu ), Ciclova Montană / Ciclova Germană / Deutsch-Tschiklowa ( 11 / 4 / 1; minerit de Cu ), Anina ( 15%, în 1956 încă 15% germ. și 18% alți germf., din care probabil 5% cehi; minerit de cărbune ), Steierdorf ( 15%, în 1966 încă 34% germ. și 18% alți germf., din care probabil 4% cehi; minerit de cărbune ), Steierdorf-Anina ( 57% germf. la 1869, la 1930 55% germ. și 23% alți germf., din care probabil 19% cehi; minerit de cărbune ), Marila ( 4% în 1966 )

     Tirol / Königsgnad ( 73 / 73 / 18 ), Fizeș ( 6 / 7 / 2; posibil șvabi ), Forotic ( 21% germf. la 1900 în timpul unei migrații temporare ), Brezon / Bresendorf ( 5%, 88% la 1930; posibil șv. ), Dognecea / Dognatschka ( 39 / 25 / 7; minerit de Cu, Pb, Au și Ag ), Bocșa (Montană) / Bocșa Germană / Deutsch-Bokschan ( 29 / 27 / 3; + Bocșa Română / Rumänisch-Bokschan, 5% la 1869, 13% la 1930; + Vasiova / Wassiowa, 15% la 1869, 26% la 1930; minerit de Fe ), Ocna de Fier / Eisenstein ( 4 / 6 / 1; minerit de Fe ) 

     Reșița / Reschitz ( 64 / 54 / 3; + Reșița Română / Walachisch-Reschitz, 13% la 1869, deja 45% la 1900; siderurgie ), Doman / Domann ( 4%, similar la 1869, la 1930 31% germ. și 6% cehi germf., probabil germanizați; minerit de cărbune ), Secu / Zeckel ( 21%, încă 37% în 1966, 100% la 1869, apoi fuzionat cu Cuptoare / Öfenau / Ofenburg, 44% la Cuptoare Secu la 1930, redesfăcut după Război; minerit de cărbune ), Văliug / Franzdorf ( 44 / 35 / 8; minerit de cărbune ), Gărâna / Volfsberg / Wolfsberg ( 100 / 100 / 46; agricultură, expl. lemnului; pemi germani ), Brebu Nou / Vaidental / Weidenthal ( 100 / 98 / 12 sau 2 din 17; agricultură, expl. lemnului; pemi germani )

     Sadova Veche / Alt-Sadowa ( 94 / 97 / 23; agricultură, exploatarea lemnului; pemi germani ), Lindenfeld ( 100 / 100 / 0, părăsit; agricultură, expl. lemnului; pemi germani ), Caransebeș / Karansebesch ( 29 / 24 / 2; + Caransebeșu Nou / Neu-Karansebesch, 70% la 1869, 87% la 1930, pemi germani ), Jupa ( 9 / 4 / 3 ), Zăgujeni ( 5% la 1869 ), Oțelu Roșu / Ferdinand / Ferdinandsberg ( 4%, 37% germf. la 1869, la 1930 46% germ. și 16% alți germf., din care probabil 11% cehi germanizați; + Ohaba Bistra, 10% germf. la 1930, din care 8% germ.; siderurgie ), Poiana Mărului / Apfelalm ( 0, 28% germf. la 1910 )

    Rusca Montană / Russberg ( 45 / 26 / 3; metalurgie ușoară, moară de ciocane ), Rușchița / Ruskitza ( 6%, 29% germf. la 1869; minerit de marmură ș.a. ), Dealul lui Ștefan ( 16% germf. la 1869, anexat la Constantin Daicoviciu / Căvăran; posibil șvabi ), Sacu / Sakul  ( 7% la 1869, similar la 1930; posibil șvabi ), Nădrag / Steinacker ( 39 / 41 / 8; siderurgie )

     Gladna Montană / Gladna Germană / Deutsch-Gladna ( 26 / 7 / 0; minerit de Cu ), Luncanii de Jos / Niederlunkan ( 17 / 1 / 0; minerit de fier, siderurgie ), Tomești / Tomescht ( 2 / 30 / 0; sticlărit ), Colonia Fabricii / Hüttenkolonie ( 2%, oficial 80% germf. la 1910; sticlărit ), Făget / Fatschet ( 23 / 9 / 3; pt. 1869 colat de Vargas, la 1880 Făgetu Român, 3%, și Făgetu German, 45%; vamă, pielărie, expl. lemnului )

     Băița / Kupferberg ( 1%, 2% la 1930, la 1869 23% germf. la Băița-Oraș și 12% la Băița-Sat; minerit de Ag, precum și Au și Cu )

     Pădurea Neagră / Schwarzwald ( 3%, toți maghf., 54% germf. la 1869, 27% la 1910, nu a existat oficial în perioada interbelică; sticlărit ), Cuzap / (Schwäbisch-) Mitteldorf ( 1%, au depășit 10% între anii 1880 și 1910; sticlărit ), Tăutelec / Ratzdorf? ( 0, pare că ar fi venit în anii 1870, 14% la 1880, apoi maghiarizare rapidă ), Huta ( 40% la 1850, dar 79% vorbitori de cehă la 1910, deci mai curând cehi; satul nu a mai existat oficial decât la 1910 și din 1966; probabil stclărit ), Gârbou ( 6% la 1850; probabil fabrica de zahăr, actualul sat Fabrica )

     Tarna Mare / Groß-Tarna ( 14 / 7 / 1-1 ), Bătarci / Batartsch ( 0 / 14 / 0 ), Piatra / Petra ( 22% germf. la 1869, cresc constant până la 53% la 1900, după care dispar brusc; sticlărit )

     În Ucraina, regiunea Transcarpatia, raionul Muncaci / Munkatsch / Mukaceve (minim 4% în 2001, numai după limbă): Blaubad / Sineak ( 13% ), Deutsch-Kutschau / Kuceava ( 17% ), Pausching / Pavșino ( 34% ), Unterschönborn / Șenborn / Nove Selo ( 13% ). Raionul Teceu / Teaciv (minim 4% în 2001, numai după limbă): Königsfeld / Ust-Ciorna ( 4% ).

     Poiana Codrului / Glashütte ( 37 / 23 / 2; sticlărit ), Baia Mare / Frauenbach ( 11% germf. la 1869, dar din care până la 2-3% evrei, apoi scădere; minerit de Au, Cu etc. ), Cavnic / Kapnikgrub ( 15% la 1850, apoi maghiarizare; + Cavnicu de Jos / Oberkapnik, 21% germf. la 1869, apoi maghiarizare; minerit de Au ), Băiuț / Elsdorf / Elisabethsdorf ( 17% la 1850, apoi maghiarizare; minerit de Au, Ag, Cu, Pb și Zn ), Strâmbu Băiuț / Krummbach ( 26% la 1850, apoi maghiarizare; minerit de Au, Ag, Cu, Pb și Zn )

     Vișeu de Sus / Oberwischau ( 7%, oficial 38% germf. la 1869, dar până la 26% erau de fapt evrei, pop. germ. crește, nu scade, în perioada dualistă, 25% la 1930; expl. lemnului; țipțeri ), Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf ( 56% germf. oficial la 1880, din care probabil 21% evrei; 64% la 1930, 40% în 1992, 23% în 2002, din care cei mai mulți germf.; curios este că la 1880 de exemplu apar 18% romf. ort. și tot 18% romf. rom.-cat.; exploatarea lemnului; țipțeri ), Năsăud ( cca. 5% la 1850, dar 2% luth. )

     Turda Veche / Thorenburg ( 14% la 1850, apoi anexat la Turda; probabil salina ), Oprișani / Cristiș / Kreuzfeld ( 8% la 1930, recent apăruți, apoi anexat la Turda ), Valea Ierții ( 20% la 1850, la 1869 oficial 0 după limbă, apoi anexat la Băișoara / Kleingrub; minerit de Au, cel puțin la Băișoara ),  Baia de Arieș / Offenburg ( 14%, doar 1% la 1930; minerit de Au ), Roșia Montană / Goldbach ( 8% la 1850; minerit de Au ), Abrud / Groß-Schlatten ( 5% la 1850; minerit de Au ), Poieni ( com. Bucium; 6% la 1850; minerit )

      Baia de Criș / Altenburg ( 10% la 1850, 4% la 1930; minerit de Au ), Zlatna / Klein-Schlatten ( 12% la 1850, 2% la 1930; minerit de Au ), Călimănești-Colindești ( 8% la 1850, apoi anexat la Brad ), Ruda-Brad / Ruden / Eisenau ( 4% la 1850; minerit de Au ), Crișcior ( 4% la 1850, 5% la 1930; minerit de Au ), Băița / Pernseifen ( 2%, 45% la 1850, 18% la 1930, din care 2% luth. și 3% romf.; minerit de Au, precum și Ag, Pb, Cu și Zn ), Barbura ( 6% la 1850; minerit de Au )

     Măgura-Toplița ( 10% la 1850; minerit de Au ), Certeju de Sus ( 9% la 1850, 3% la 1930; minerit de Au ), Hondol ( 6% la 1850; minerit de Au ), Săcărâmb / Sekerimb / Groß-Astdorf ( 3%, 47% la 1850, 12% la 1930, din care 3% romf.; minerit de Au ), Deva / Diemrich ( 1%, 12% la 1850, din care 2% luth., 4% la 1930 din care 2% luth. )

     Cugiru Nou / Neu-Kudschir? ( 17% la 1850, 28% germf. la 1869; anexat apoi la Cugir; ind. de apărare ? ), Sibișelu Nou / Neu-Sebeschel / Eisenhammer ( 31% la 1850, asimilați până la Primul Război sau emigrați; anexat la Sibișel, com. Beriu; siderurgie ușoară, moară de ciocane ), Simeria / Pischkendorf / Fischdorf ( 1%, 8% la 1930, din care 3% luth.; apar prima dată, la fel ca întreaga loc., la 1869, cu 21%, din care 6% luth., minus maxim 5% evrei; nod și atelier de cale ferată ), Hunedoara / Eisenmarkt ( 1%, 12% la 1850, din care 2% luth., 5% la 1930; siderurgie )

     Călan / Klandorf ( 2%, apar prima dată în recens. la 1869 cu 18%, 34% la 1930, din care 3% luth.; siderurgie ), Batiz / Batisen ( 1%, 22% la 1930, apar în anii 1890; e vorba de șv. luth. din Tscherwenka / Rotweil / Crvenka, în Bacica; ceramică; au existat și în alte așezări ind. din zonă unii luth., probabil sași ), Govăjdia / Sensenhammer ( 1% germ. și 1% rom. germf., 39% la 1850, la 1930 9%, din care 3% romf. și 3% maghf.; siderurgie ), Toplița / Königsgruben / Unterhammer ( 0, 33% la 1850, 11% la 1930, din care 10% romf.; siderurgie ), Ciumița ( 18% după limbă la 1910 ), Bretea Română ( 4% la 1850 )

     Hațeg ( 5% la 1850 ), Jieț ( 6% la 1910; minerit de cărbune ), Hățăgel ( 8% la 1850 ), Petroșani / Petroschen / Steintal ( 1%, 4% la 1930, apar prima dată în recens. la 1869 cu 24%, din care 5% luth., minus maxim 3% evrei; minerit de cărbune; + Gheorghe Lazăr, 10% germ. în 1966 și 2% alți germf. ), Aninoasa ( 9% la 1910, din care 6% luth., minus maxim 2% evrei; minerit de cărbune ), Vulcan / Wolkersdorf ( 5% la 1850, 6% la 1930, din care 1% luth.; minerit de cărbune )

     Alba Iulia / Karlsburg ( 14% la 1850, din care 4% luth., 4% la 1930, din care 3% luth.; armată ? administrație ? ), Vințu de Jos / Unter-Wintz ( 6% la 1850, din care 1% luth.; ar putea fi urmași ai bulgarilor chiproviceni )

     Miercurea Sibiului / Reußmarkt ( cca. 5% la 1850 și 1869 ), Orlat ( 5% germ. la 1850, toți cat.; armată ? ), Sibiu / Hermannstadt ( cca. 15% la 1850 sau maxim 20% dacă luăm în calcul posibila prezență a magh. luth.; la 1910 scăzuseră probabil sub 10%, la 1930 cca. 5%; administrație ? ), Arpașu de Sus ( 7% la 1850 ), Porumbacu de Sus ( 6% germ. la 1850, toți cat.; cu un spor temporar ajung la 11% la 1890; sticlărit ), Cârțișoara / Kleinkerz + Oberkerz ( 8% germ. la 1850, cam 7% cat.; sticlărit, olărit )

     Sighișoara / Schäßburg ( 4% la 1850 ), Făgăraș / Fogarasch ( 17% la 1850, ½ din pop. germ. ), Turzun / Freitum ( 89% la 1850, apoi anexat la Hoghiz ), Bogata Olteană / Bogatbach ( 8% la 1850 ), Minele Lueta / Eisenberg ( 8% la 1850, din care însă 7% luth.; minerit de fier ), Oituz ( 4% la 1850 )

     Reghin / Sächsisch-Regen ( 5% la 1850 ), Glăjărie / Görgényer Glashütte ( 9% la 1850; sticlărit ), Borsec ( 33% la 1850; sticlărit ), Bălan / Kupferbergwerk ( 29% la 1850, din care 2% luth.; oficial încă 14% germf. la 1890, dar doar 2% la 1910; minerit de cupru )

     Bran / Törzburg ( 18% la 1850; vamă ), Brașov / Kronstadt ( probabil circa 5% germ. catolici la 1850, oricum nu mai mult de 10%, dar greu de apreciat din cauza proximității magh. luth. din Săcele ),  Timișu de Jos / Untertömösch ( 33% la 1850, tind să cred că rom.-cat. și nu sași, dar aceeași problemă ca la Brașov; expl. lemnului ? ), Timișu de Sus / Obertömösch ( 39% la 1850, aceeași problemă; expl. lemnului ? )