Șvabii din Banatul Sârbesc / Danube Swabians in the Serbian Banat

     Excelenta hartă din link-ul de mai jos arată distribuția șvabilor în partea iugoslavă a Banatului în 1930 ( cu roșu ).   

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Banat_sarbesk_etnik_1930.PNG

     The excellent map in the link above shows the distribution of Danube Swabians in the Yugoslav part of the Banat in 1930 ( in red ).

     Rezultă că șvabii aveau sate majoritare sau exclusive în general de’a lungul graniței cu România și în două nuclee, unul în C și unul în S extrem. În obștina Kikinda / Chichinda Mare erau de’a lungul graniței cu România ( Nakovo / Nakodorf vizavi de Comloșu Mare, Banacko Veliko Selo / Charleville+Seultour+Sankt Hubert  - fost sat triplu la început francofon vizavi de Comloșu Mic -, Novi Kozarci / Haufeld+Mastort vizavi de Jimbolia ), alături de șvabii din NV jud. Timiș, și mai la S un pic ( Banacka Topola / Banat Topola, Bikač inclus în Bašaid, Molin desființat în 1961 ). În obșt. Čoka, Novi Kneževac, Novi Bečej și Nova Crnja deloc, deși în ultimul a dispărut Deutsch-Zerne, lângă Srpska Crnja. În obșt. Žitište doar la Ninčičevo / Medja / Pardan pe graniță, vizavi de Johannisfeld și Foen, și la Čestereg / Tschestereg / Neuhatzfeld, Žitište / Sankt Georgen an der Bega și Ravni Topolovac / Katarinenfeld în C și S obșt. 

Roman Catholic Cathedral and City Hall in Zrenjanin / Groß-Betschkerek

     În obșt. Zrenjanin / Petrovgrad / Becicherecu Mare / Groß-Betschkerek într’o salbă de sate în jurul orașului ( Elemir / Deutsch-Elemer, Klek, Ečka / Deutsch-Etschka, Lukičevo / Martinica / Sigmundsfeld ) prelungindu-se mult spre E spre granița rom. ( Lazarevo / Lazarfeld lângă Katarinenfeld, Banacki Despotovac / Ernsthausen, apoi în obșt. Sečanj la Sutjeska / Sărcea / Sartscha, Sečanj / Setschan / Petersheim, Krajišnik / Stefansfeld și Jaša Tomič / Modoș / Modosch, ultimul vizavi de Ciavoș / Grăniceri, com. Giera ); acesta era nucleul din C Banatului; izolat în S obșt. era Kničanin / Rudolfsgnad, întemeiat în 1866. În obșt. Plandište în apropierea graniței, la Dužine / Sečenovo / Setschanfeld, Banacki Sokolac / Bioseg, Velika Greda / Georgshausen și  Plandište / Zichydorf. În obșt. Alibunar doar la Banacki Karlovac / Karlsdorf, izolat, unde la colonizare ar fi participat și niște crașoveni. 

     În obșt. Opovo și Kovačica deloc. În obșt. Pančevo erau o min. imp. în Pančevo / Pantschowa și satele de la S și E de ea, maj. în 3 sate de la N de ea ( Glogonj / Glogau, Jabuka / Apfeldorf și Kačarevo / Franzfeld ) și în S obșt., pe malul Dunării ( la Omoljica / Homolitz și Banacki Brestovac / Banat Brestowatz / Rustendorf ). În obșt. Kovin la Pločica / Ploschitz / Blauschütz și min. imp. la Kovin / Kubin, ambele pe malul Dunării, continuând nucleul din S extrem al Banatului ( cu Brestowatz etc. ); de asemenea Mramorak, izolat. În obșt. Vršac / Vârșeț min. imp. în oraș și maj. alături, pe graniță, la Gudurica / Kudritz ( vizavi de Lățunaș, com. Jamu Mare ), precum și ½ la Šušara / Schuschara, în SV obșt, lângă Mramorak. În obșt. Bela Crkva / Biserica Albă / Weißkirchen doar în oraș, care e aproape de Dunăre și de graniță.