Români romano-catolici din Banat, Crișana și Translvania / Roman Catholic Romanians in the Banat, Crișana and Transylvania

În afară de Slatina de Timiș și Bulci, există romano-catolici de etnie română și în alte localități din Banat. Aceștia sunt probabil în cea mai mare parte rezultatul asimilării etnice și lingvistice recente a unei mici părți a pop. șvabe sau "austriece" prin întemeierea de familii mixte. La Beșenova Veche și Breștea originea este bulgară pavlicheană. În localitățile industriale originea romano-catolică poate fi mixtă ("austrieci", șvabi, cehi, maghiari etc.). Procentajele sunt greu de stabilit cu exactitate, dar o aproximație pe baza recensământului din 2002 este următoarea:

Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. Pentru Banatul Montan: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Alte localități industriale cu pop. romano-catolică de etnie română se găsesc în Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) și Transilvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4% sau 6 pers. din 134, Teliucu Superior 5% sau 15 pers. din 306, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).

La Boinești și Huta Certeze originea este slovacă, la Cârlibaba Nouă germană (țipțeri), iar la Valea Vinului maghiară. Satul Bărăbanț de lângă Alba Iulia este un caz foarte special, fiind vorba de o populație maghiară transilvană care s'a românizat doar lingvistic, ceea ce îl apropie mai curând de cazul Bulci. Satul a fost întemeiat în Evul Mediu ca sat săsesc de coloniști din Brabant (de unde și numele), și a rămas în proprietatea Episcopiei Transilvaniei, de aceea nu a devenit reformat; 11% din pop. era romano-catolică și română în 2002, față de 33% la 1930, când însă se înregistrau încă ca maghiari românofoni.

Mai jos harta corespunzătoare pentru recensământul din 2002. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, roșu-portocaliu = 10-24%, negru = 4-9%.

Besides Slatina de Timiș and Bulci, there are ethnic Romanian Roman Catholics in other communities in the Banat as well. These are probably the result of recent ethnic and linguistic assimilation of a small part of the Danube Swabian or 'Austrian' population through mixed families. In Beșenova Veche and Breștea the origin is Paulician Bulgarian. In industrial communities the origin can be mixed ('Austrians', Danube Swabians, Czechs, Hungarians etc.). Percentages are hard to determine exactly, but the estimte based on the 2002 census is as follows:

Bacova 4%, Deta 6%, Jimbolia 15%, Sânnicolau Mare 9%, Dolaț 4%, Ofșenița 9%, Pordeanu 5% (sau 3 din 78), Biled 7%, Cărpiniș / Gertiamoș 8%, Iecea Mare 10%, Breștea 4%, Dudeștii Vechi / Beșenova Veche 10%, Cheglevici 8%, Grănicerii / Ciavoș 4%, Jamu Mare 9%, Clopodia 4%, Lenauheim 7%, Bulgăruș 11%, Grabaț 11%, Gottlob 6%, Tomnatic / Triebswetter 8%, Moravița 12%, Dejan 5%, Stamora Germană 5%, Nădrag 5%, Covaci 5%, Iosifalău 7%, Uivar 5%, Petroasa Mare 4%, Neudorf 4%. For the Highland Banat: Secu 5%, Jupa 4%, Oțelu Roșu 5%, Ruschița 4%, Sadova Veche 9%, Ersig 4%, Tirol 13%, Anina 4%. Other industrial communities with ethnic Romanian Roman Catholic population can be found in the regions of Crișana (Băița 4%), Sătmar (Boinești 5%, Huta Certeze 69%) and Transylvania (Aninoasa 6%, Vulcan 4%, Govăjdia 4%, Teliucu Superior 5%, Roșia Montană 10%, Bălan 8%, Cârlibaba Nouă / Ludwigsdorf 22%, Rodna 5%, Valea Vinului / Radnaborberek 29%).

In Boinești and Huta Certeze the origin is Slovak, in Cârlibaba Nouă it is German (Zipsers) and in Valea Vinului it is Hungarian. The village of Bărăbanț close to Alba Iulia is a very special case, since here there is a Transylvanian Hungarian population that has been Romanianised only linguistically, which brings it rather closer to the Bulci case. The village was founded in the Middle Ages as a Transylvanian Saxon village by colonists from Brabant (hence the name) and then remained property of the Bishopric of Transylvania, which is why it did not become Reformed; 11% of the population was Roman Catholic and Romanian in 2002, compared to 33% in 1930, when they nonethteless declared themselves as Romanian-speaking Hungarians. Above the corresponding map for the 2002 census. Blue =  at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, red-orange = 10-24%, black = 4-9%.

Românii din Slatina de Timiș și Bulci / Romanians in Slatina de Timiș and Bulci

Slatina de Timiș este un sat din Banatul Montan, pe valea superioară a Timișului, locuit de o populație etnic românească și romano-catolică. Comunitatea romano-catolică pare să se afle într'un proces lent de asimilare la populația ortodoxă din jur: astăzi doar jumătate din locuitori (52% în 2002) mai sunt catolici, în timp ce la 1869 erau încă două treimi, 68%; mai demult probabil nu existau ortodocși în sat. Originile satului și ale acestei populații nu sunt cunoscute, dar cel mai probabil este vorba de crașoveni românizați. Slatina de Timiș este aproape de Crașova, iar crașovenii sunt singura altă populație catolică veche din Banatul Montan. Este clar că în Evul Mediu aproximativ toți românii țineau de ritul răsăritean și nu există nici un exemplu clar de schimbare masivă de rit în sânul unei întregi comunități, fapt valabil pentru Europa de Est în general în vremurile vechi. O tradiție consemnată la începutul secolului XIX afirmă că strămoșii slătinenilor ar fi venit de la Crașova în vremea bătăliei de la Mohács (1526); tradiția este consemnată târziu, dar, ca și în cazul celor mai vechi consemnări despre crașoveni, are un aspect realist și verosimil.

Bulci / Bulcs este un sat pe Mureș, la ieșirea Mureșului din Transilvania în Câmpia Pannoniei (vizavi de Vărădia de Mureș, lângă Săvârșin). La origine aparent unguresc, satul este deja românesc dar romano-catolic pe vremea ocupației turcești (secolele XVI-XVII), când populația se refugiază în satul apropriat (și ortodox) Țela. Minoriții care îi păstoreau pe catolicii din Țela i'au făcut să se întoarcă la Bulci și să reîntemeieze satul în 1749. Satul a rămas covârșitor catolic până astăzi (spre deosebire de Slatina de Timiș), 76% în 2002, 95% la 1869 și 1930. Originea locuitorilor rămâne necunoscută, dar este posibil să fi fost maghiari românizați rămași catolici sub influența abației benedictine de aici, după cum se speculează chiar printre ei.


Slatina de Timiș is a village in the Highland Banat, in the upper valley of the Timiș, inhabited by an ethnically Romanian Roman Catholic population. The Roman Catholic community seems to be undergoing a slow process of assimilation to the surrounding Orthodox population: today only half the inhabitants (52% in 2002) are still Catholic, whereas they were still two thirds or 68% in 1869. At some earlier point there had probably been no Orthodox in the village. The origins of the village and of this population are not known, but it is most likely that they are Romanianised Krashovani. Slatina de Timiș lies close to Crașova / Krašova / Karaševo and the Krashovani are the only other old Catholic population in the Highland Banat. It is clear that in the Middle Ages roughly all Romanians belonged to the Eastern rite and there is no clear example of a massive rite change within a whole community, something that is true for Eastern Europe in generl in older times. According to a tradition attested in the early 19th c., the ancestors of Slatina's inhabitants would have come from Crașova / Krašova at the time of the Battle of Mohács (1526); this tradition is attested late, but it has, just like in the case of the earliest witnesses about the Krshovani, a realistic and plausible outlook.

Bulci / Bulcs is a village on the Mureș, where the Mureș leaves Transylvania and enters the Pannonian Plain (across the river from Vărădia de Mureș, next to Săvârșin). Apparently Hungarian originally, the village is already Romanian but Roman Catholic during the Turkish occupation (16th-17th c.), when the population retreats to the neighbouring Orthodox village of Țela / Cella. The Conventual Franciscans who took care of Țela's Catholics made them return to Bulci and re-found the village in 1749. The village has remained overwhelmingly Catholic to this day (unlike Slatina de Timiș), 76% in 2002, 95% in 1869 and 1930. The inhabitants' origins remain unknown, but it is possible the they were Romanianised Hungarians that remained Catholic under the influence of the Benedictine abbey here, as conjectured even among themselves.